Actiune in raspundere delictuala. Decizia nr. 79/2015. Tribunalul VASLUI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 79/2015 pronunțată de Tribunalul VASLUI la data de 03-06-2015 în dosarul nr. 79/2015
Document finalizat
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL V.
CIVILĂ
DECIZIE Nr. 79/R/2015
Ședința publică de la 03 iunie 2015
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE O. M. V.
Judecător A. A.
Judecător M. C.
Grefier A. C.
……………….
Pe rol se află pronunțarea asupra cererii de recurs formulată de recurentul pârât B. I. în contradictoriu cu intimatul reclamant R. I. N. împotriva sentinței civile nr. 2495 din data de 05.11.2014 pronunțată de Judecătoria V. în dosarul nr._ având ca obiect acțiune in răspundere delictuală, cauză ale cărei dezbateri au avut loc în ședința publică din 19 mai 2015 și consemnate în încheierea de la acea dată, parte integrantă din hotărârea ce se va pronunța, când în conformitate cu art. 260 (1) Cod procedură civilă, pronunțarea cauzei s-a amânat succesiv pentru termenele de judecată din data de 26 mai 2015, 02 iunie 2015, respectiv pentru astăzi, 03 iunie 2015, când instanța a dispus următoarele:
INSTANȚA,
Deliberând asupra recursului constată următoarele,
Prin sentința civilă nr. 2495 din data de 05.11.2014 pronunțată de Judecătoria V. a fost admisă în parte acțiunea formulată de reclamantul R. I. N., cu domiciliul în ., județul G. în contradictoriu cu pârâtul B. I., cu domiciliul în ., județul V..
A obligat pârâtul B. I. să plătească reclamantului suma de 2.103,7 lei reprezentând contravaloarea prejudiciului cauzat reclamantului.
A obligat pârâtul să plătească reclamantului suma de 152 lei reprezentând contravaloare manoperă.
S-a respins, ca neîntemeiat, capătul de cerere având ca obiect obligarea pârâtului la plata sumei de 20.000 lei, reprezentând contravaloarea prejudiciului cauzat ca urmare a imposibilității de utilizare a tractorului.
A obligat pârâtul B. I. la plata către reclamant a sumei de 650 lei cu titlu de cheltuieli de judecată avansate în prezenta cauză, din care: suma de 250 lei reprezentând onorariu expert E. Sandy și suma de 400 lei reprezentând contravaloarea onorariului avocat C. P., conform chitanței nr. 464/20.09.2011.
Analizând actele si lucrările dosarului instanța a retinut următoarele:
Din Ordonanța de scoatere de sub urmărirea penală pronunțată în dosarul nr. 1030/P/2010 al Parchetului de pe lângă Judecătoria V. instanța a retinut că prin rezoluția Parchetului V. a fost confirmată începerea urmării penale împotriva pârâtului B. I. sub aspectul săvârșirii infracțiunii de furt, constând în aceea că la data de 20.03.2010 a sustras mai multe piese de pe tractorul lăsat în custodie de către partea vătămată R. I., și ulterior le-a înlocuit cu altele de pe tractorul său.
Prin același act de dispoziție procesuală, P. de pe lângă Judecătoria V. a dispus scoaterea de sub urmărire penală a pârâtului și aplicarea unei sancțiuni cu caracter administrativ, conform dispozițiilor art.11 și art.10 alin.1, lit. ind.1 din Codul de pr. pen.
Potrivit art. 998 Cod civil, orice faptă a omului care cauzează altuia un prejudiciu, obligă pe acela din a cărui greșeală s-a ocazionat a-l repara. Prin urmare pentru a fi îndeplinite condițiile răspunderii civile delictuale, trebuie să existe un prejudiciu, produs prin fapta ilicită a pârâtului, iar între fapta ilicită și prejudiciu să existe un raport de cauzalitate.
Instanța a constatat că sunt îndeplinite condițiile răspunderii civile delictuale, pârâtul B. I., prin fapta de sustragere a pieselor auto de pe tractorul aparținând reclamantului a produs prejudicii în patrimoniul reclamantului, reprezentând contravaloarea pieselor sustrase cât și a manoperei de înlocuire a pieselor sustrase. Intre fapta pârâtului și prejudiciu produs exista raport de cauzalitate, iar vinovat de producerea prejudiciului se face pârâtul întrucât a luat fără consimțământul reclamantului piesele de tractorul aparținând reclamantului, piese pe care și le-a însușit fără drept.
Astfel, în ceea ce privește săvârșirea de către pârât a faptei ilicitei constând în luarea, fără consimțământul reclamantului, a pieselor auto de pe tractorul aparținând reclamantului instanța a reținut că acesta rezultă din depozițiile martorilor C. Ș. (f.111) și P. F. (f. 69) ce se coroborează parțial cu susținerile reclamantului formulate în cuprinsul cererii introductive, reiterate în cuprinsul răspunsului la interogatoriu ( f.64, 65) precum și cu aspectele de fapt reținute în cuprinsul Ordonanței de scoatere de sub urmărirea penală și aplicarea unei sancțiuni cu caracter administrativ, pronunțată în dosarul nr. 1030/P/2010 al Parchetului de pe lângă Judecătoria V..
Vinovăția în săvârșirea faptei ilicite se reține din modul de săvârșire a acțiunii ilicite de sustragere a pieselor de pe tractorul aparținând reclamantului precum și din împrejurările ce caracterizează fapta ilicită săvârșită de pârât.
Referitor la bunurile ce au constituit obiect material al acțiunii ilicitate de luare fără consimțământul reclamantului acestea a rezultat din depozițiile martorilor C. Ș. (f.111), P. F. (f. 69), B. D. (f.144) ce se coroborează parțial cu susținerile reclamantului formulate în cuprinsul cererii introductive, reiterate în cuprinsul răspunsului la interogatoriu și constau în: punte față, pompă apă, anvelopă roată spate, ancore, pompă de injecție, cilindru hidraulic.
În ceea ce privește cuantumul prejudiciului instanța a constatat că principiul general este acela al reparării integrale a prejudiciului cauzat de fapta ilicită însă se repara numai acele prejudicii care sunt rezultatul cauzal al faptei ilicite.
Instanța a constatat că valoarea integrală a prejudiciului material suferit de reclamant ca urmare a faptei ilicite săvârșită de pârât, respectându-se principiile enunțate mai sus este de 2.103,7 lei, valoare la care s-a ajuns conform Raportului de expertiză tehnică auto întocmit de către exp. Sandy E. (f.192-197) și a suplimentului la raportul de expertiză tehnică auto întocmit expertul menționat (f.218-221).
În ceea ce privește contravaloarea manoperei de înlocuire a pieselor auto ce fac obiectul cauzei, instanța a apreciat întemeiată cererea motiv pentru care a admis-o și a dispus obligarea pârâtului la plata sumei de 152 lei, reprezentând preț al manoperei de înlocuire a pieselor luate de către pârât fără consimțământul reclamantului, astfel cum au fost individualizate în aliniatul precedent.
Referitor la obligarea pârâtului de plată a sumei de_ lei cu titlu de prejudiciu, pentru perioada în care pârâtul nu a putut utiliza tractorul de pe care au fost însușite piesele, instanța l-a respins ca neîntemeiat, apreciind că în raport de circumstanțele cauzei, prejudiciul pretins este unul eventual și nu cert.
Astfel, în condițiile în care reclamantul nu a făcut dovada faptului că bunul în cauză era funcțional în momentul în care a fost achiziționat și nici a împrejurării că bunul a fost reparat (așadar apt de a fi utilizat pentru scopul declarat de reclamant în cu prinsul cererii de chemare în judecată) până la data formulării cererii de chemare în judecată, instanța nu a putut reține existența unui prejudiciu cert, ci doar eventual ce nu poate fi supus reparării.
Față de considerentele ce preced, instanța a admis cererea formulată de reclamant și a obligat pârâtul B. I. la plata către reclamant a sumei de 650 lei cu titlu de cheltuieli de judecată avansate în prezenta cauză, din care: suma de 250 lei reprezentând onorariu expert E. Sandy și suma de 400 lei reprezentând contravaloarea onorariului avocat C. P., conform chitanței nr.464/20.09.2011.
Împotriva sentinței civile nr. 2495 pronunțata de Judecătoria V. a declarat recurs pârâtul B. I. pentru următoarele motive:
I. Hotărârea este nelegala pentru ca nu conține o motivare adecvata si convingătoare care sa susțină:
-"săvârșirea de către parat a faptei ilicite constând in luarea, fara consimțământul reclamantului, a pieselor auto de pe tractorul aparținând reclamantului";
-"bunurile ce au constituit obiectul material al acțiunii ilicite";
-"valoarea integrala a prejudiciului material" cauzat de bunurile astfel sustrase.
Instanța de fond nu a efectuat o analiza temeinica si pertinenta a probelor administrate, nu arata care sunt cele reținute si cele înlaturate din ansamblul probator, precum si temeiurile care au determinat aceste decizii; spre exemplu, in considerente se face o simpla trimitere la depozițiile unor martori si răspunsuri la interogatoriu, fara insa a le analiza si preciza in mod concret care sunt aspectele si împrejurările cuprinse in acele declarații ce au format convingerea instanței, in detrimentul altora.
O motivare sumara, confuza, lipsita de analiza efectiva a apărărilor si probelor administrate echivalează cu nemotivarea hotărârii.
II.. totul nelegal si netemeinic, prima instanța retine ca fiind înlocuita de parat pompa de injecție, desi aceasta nu a format obiectul pretențiilor reclamantului din acțiunea introductiva; cu toate acestea, aceasta piesa a fost evaluata prin expertiza auto iar paratul obligat de instanța la contravaloarea ei.
III.Sentința recurata este netemeinica, la dosarul cauzei neexistand probe certe, utile si concludente care sa conducă chiar si la admiterea primului capăt de cerere al acțiunii reclamantului.
1.Martorii propuși de R. I. nu sunt martori oculari iar despre piesele in litigiu cunosc doar din cele relatate de reclamant. C. Ș. nu a văzut tractorul la momentul incheierii tranzacției cu D. G., astfel ca nu cunoștea starea in care se afla acesta la momentul vânzării către reclamant, iar P. F. a văzut tractorul abia dupa ce fusese adus de reclamant la domiciliul sau, deci nu cunoștea starea acestuia la momentul ridicării din curtea paratului. In plus, acest martor face referiri si la alte piese schimbate, fata de cele ce fac obiectul judecații si neindicate de reclamant, spre exemplu pompa de injecție .
In atare condiții, declarațiile acestor persoane trebuie analizate cu rezerva, existând suficiente indoieli cu privire la certitudinea si realitatea celor relatate.
2.Desi instanța de fond retine depoziția martorului Buruiana D. ca o proba pentru stabilirea faptei ilicite a paratului, in realitate declarația acestuia susține apărarea lui B. I.; la fel ca si cea a martorului S. V. (f. 68), depoziția acestuia din urma nefiind nici măcar amintita de instanța. Aceștia au descris cele doua tractoare, ca fiind făcute din bucati, având componente si piese de culori asemănătoare. Au mai precizat martorii ca tractorul cumpărat de reclamant nu era funcțional, fiind . uzura foarte avansata (fusese si răsturnat, nu mai era folosit de ani de zile, cauciucurile erau uzate iar starea era de "rabla"), fata de cel al paratului B. I. care era funcțional si .; insusi reclamantul prin răspunsurile la interogatoriu a confirmat aceasta imprejurare. De aceea, nu exista nici un motiv pentru care B. sa înlocuiască piesele de pe cele doua tractoare.
3.Se solicită a se observa că expertiza efectuata la urmărirea penala a examinat și prelucrat probe de vopsea doar de pe puntea fata, nu și de pe celelalte piese reclamate - cilindru hidraulic, ancore spate, pompa de apa.
4.Constatările nemijlocite ale expertului auto Males sunt utile cauzei -acesta a stabilit ca la tractorul lui R. "partea lateral dreapta a sașiului are aceeași culoare roșu inchis ca si puntea fata"; cu alte cuvinte, acest reper al culorii pieselor nu confirma inlocuirea lor.
5.Ordonanța procurorului nu poate susține fapta ilicita si vinovăția lui B. I. in prezenta cauza, neavand autoritate de lucru judecat.
Lipsa unor probe certe si concludente (sarcina administrării aparținând reclamantului) trebuie sa conducă la respingerea cererii privind obligarea paratului la plata pieselor revendicate si a contravalorii manoperei de inlocuire.
IV. Nu exista niciun temei pentru care instanța sa retina o altfel de uzura a anvelopei spate a tractorului si o alta contravaloare a acesteia decât cea stabilita prin raportul de expertiza auto. Nici expertul nu oferă vreo explicație de ce in supliment stabilește alte valori decât cele inițiale, in condițiile in care probele administrate au relevat o uzura insemnata si a anvelopelor spate.
V. Evaluarea pieselor trebuia se se raporteze nu numai la uzura tractorului, ci si la prețul efectiv plătit de reclamant (5.500 lei) si care reprezintă valoarea de piața.
Este absurda stabilirea unei obligații de plata de cea. 2000 lei pentru câteva piese nesemnificative si uzate in proporție de 80%, in condițiile in care intreg tractorul a costat 5.500 de lei, pret din care vânzătorul D. trebuia sa-i restituie reclamantului R. valoarea blocului motor (piesa esențiala in funcționarea utilajului), deoarece acesta era spart ;tebuie avut in vedere si ca prejudiciul astfel constatat de organele de urmărire penala a fost evaluat la 445 lei, necontestat de partea civila-reclamanta.
VI. Se apreciază că pârâtul ar fi trebuit obligat la restituirea pieselor sustrase sau a altora de aceeași calitate si doar in subsidiar la contravaloarea acestora.
VII. La respingerea celui de al doilea capăt de cerere instanța ar fi trebuit sa aibă in vedere si ca nu a fost dovedita situația de fapt expusa in motivarea acțiunii.
VIII. Admițând doar in parte acțiunea reclamantului, instanța de fond ar fi trebuit sa acorde cheltuieli de judecata paratului si sa le cenzureze in mod corespunzător pe cele acordate reclamantului.
Pentru aceste motive solicită admiterea recursului, respingerea acțiunii in integralitate si obligarea reclamantului la plata cheltuielilor de judecata la fond si in recurs.
In drept: art. 304 pct. 6, 7, 9 si art. 304 ind. 1 Cod proc.
Intimatul reclamant R. I. N. a depus la dosar întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului ca fiind nefondat, menținerea soluției primei instanțe si obligarea recurentului la plata cheltuielilor de judecata.
Criticile formulate de recurent fata de soluția primei instanțe nu sunt fondate.
Hotărârea primei instanțe nu este nelegala si lecturand cu atenție aceasta hotărâre se poate observa ca este motivata si argumentata pe probele administrate in cauza. Instanța face clar trimitere la condițiile de existenta a unei fapte ilicite si antrenarea răspunderii civile delictuale, stabilind in mod concret fapta ilicita, persoana vinovata de săvârșirea faptei, prejudiciul cauzat si legătura de cauzalitate intre fapta ilicita si prejudiciul produs ( pg.2-3 sentința civila 2495/05.11.2014).
In cuprinsul hotărârii recurate se găsesc explicațiile instanței cu privire la analiza probelor ce au condus la admiterea in parte a acțiunii.
Corect a fost reținuta de prima instanța situația înlocuirii pompei de injecție a tractorul reclamantului, acest lucru fiind precizat de reclamant in cursul procesului si dovedit cu probele administrate in cauza.
Din cuprinsul acțiunii introductive rezulta fara putința de tăgada faptul ca au fost indicate piesele sustrase de parat, la punctul 3 (pag.2 cerere de chemare in judecata) fiind clar indicata pompa de injecție. Si din răspunsul la interogator, intrebarea 5 adresata paratalui, rezulta faptul ca reclamantul i-a adus la cunoștința paratului despre sustragerea mai multor piese de pe tractorul sau printre care se găsea si pompa de injecție.
La dosarul cauzei exista probe certe care dovedesc faptul ca paratul a sustras piese de pe tractorul reclamantului, tractor care s-a aflat pentru 10 zile in custodia exclusiva a paratului (in curtea proprietății sale).
Martorii audiați in cauza au conturat situația reala, aspecte percepute direct si nu doar aspecte relatate de reclamant, asa cum greșit se susține prin motivele de recurs.
Din depoziția martorului C. Ș. reiese clar faptul ca acesta a mers cu reclamantul cand a achiziționat tractorul, deci l-a văzut, susținerea paratului din recurs fiind total nesincera.
Declarația martorului Buruiana D. nu poate fi apreciata ca o declarație in favoarea paratului întrucât nu susține varianta acestuia, martorul neputând oferi detalii despre tractorul reclamantului ci doar confirma faptul ca tractorul a stat in curtea paratului o săptămâna si ca cele doua tractoare aveau culori apropiate, lucru constatat de martor de la distanta.
Depoziția in fata instanței a martorului S. G. este evident nesincera, în condițiile în care același martor a declarat la politie o alta situație, respectiv faptul ca a perceput momentul prelevării probelor de pe cele doua tractoare si mai mult decât atât martorul a observat personal diferențele de culoare de pe tractorul reclamantului si urmele de lucrări recente ( a se vedea depoziția din dosarul penal). Audiat in fata instanței martorul nu a putut oferi o explicație logica pentru modificarea declarației sale.
Și in legătura cu expertiza criminalistica se susțin aspecte nereale prin motivele de recurs, respectiv faptul ca ar fi fost prelevate probe doar de pe puntea din fata. Analiza expertizei criminalistice depusa la dosar arata clar faptul ca au fost prelevate probe din mai multe parti ale tractorului ( butuc, balasoar, punte din fata ) si esențial de reținut este faptul ca expertiza confirma înlocuirea pieselor de pe tractorul reclamantului.
Constatarea expertului Males nu poate fi reținuta de instanța atat pentru faptul ca s-a dispus efectuarea unei noi expertize auto in cauza ( expertul Males neputand răspunde obiectivelor stabilite) cat si pentru faptul ca, constarea acestuia chiar daca ar fi reținuta de instanța nu poate combate concluziile expertizei criminalistice.
In mod cert prima instanța nu si-a motivat si esafodat soluția pronunțata exclusiv pe ordonanța procurorului, asa cum greșit se susține prin motivele de recurs.
Instanța a avut in vedere probele administrate in faza de urmărire penala insa a administrat nemijlocit alte probe solicitate de parti in dosarul civil, probe a căror coroborare a condus la soluția data in prima instanța.
Analiza corecta a probelor administrate in cauza ( depoziții de martori) stabilește in mod cert faptul ca anvelopa spate (reținuta in expertiza) avea o uzura mai mica decât celelalte, martorii care au văzut nemijlocit tractorul confirmând acest lucru.
Evaluarea pieselor sustrase s-a făcut in mod corect de către expert iar susținerea paratului care apreciază ca aceasta evaluare trebuia sa se faca exclusiv prin raportare la prețul plătit pentru tractor este greșita. Evaluarea pieselor nu trebuie sa fie făcuta prin raportare la valoarea de tranzacție a bunului deoarece acest pret exprima rezultatul negocierii intre vânzător si comparator si nu reflecta întotdeauna, . valoarea tehnica sau valoarea de piața corecta.
Paratul a avut o atitudine de nerecunoastere a faptei in pofida probelor certe care l-au incriminat situație in care acesta nu si-a manifestat niciodată disponibilitatea de a restitui piesele sustrase către reclamant, astfel incat dreptul de dispoziție al reclamantului care a solicitat contravaloarea pieselor sustrase nu putea fi infrant si nici depășit de către instanța. Instanța a acordat ceea ce s-a solicitat ( sub aspectul primului capăt de cerere)in limitele investirii.
Este lipsita de interes susținerea recurentului, fata de motivarea respingerii capătului 2 din acțiune, in condițiile neexercitarii caii de atac de către reclamantul intimat.
Cheltuielile de judecata au fost corect stabilite de instanța, admiterea in parte a acțiunii justificând acordarea in parte a cheltuielilor de judecata.
Analizand actele si lucrarile dosarului,hotararea recurata,prin prisma motivelor de recurs si a dispozitiilor legale aplicabile, tribunalul retine urmatoarele:
Criticile aduse hotararii instantei de fond sunt intemeiate.
. instantei de fond este sumara, confuza, nu este convingatoare, nefacandu-se o analiza temeinica si pertinenta a probelor administrate, nu se arata care probe, respectiv depozitii de martori au fost insusite de catre instanta, nearatandu-se care sunt aspectele si imprejurarile cuprinse in acele declaratii si care au format convingerea instantei in sensul solutiei pronuntate.
Cu privire la legea aplicabila, legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Noului Cod Civil, dispune în art. 5 că dispozițiile Codului civil se aplică tuturor actelor și faptelor încheiate sau după caz, produse ori săvârșite după ., precum și situațiilor juridice născute după ..
În cauză de fata sunt aplicabile dispozițiile Vechiului cod civil deoarece pretinsa faptă ilicită a fost săvârșită la data in luna martie 2010, data la care nu era în vigoare Noul Cod Civil.
Potrivit disp.art.998 cod civ. „orice faptă a omului, care cauzează altuia prejudiciu, obligă pe acela din a cărui greșeală s-au ocazional a-l repara, iar potrivit disp.art.999 cod civ. „omul este responsabil nu numai pentru prejudiciul ce a cauzat prin fapta sa, dar și de acela ce a cauzat prin neglijența sa”.
Instanța constată că în cauză sunt întrunite condițiile răspunderii civile delictuale: existența unui prejudiciu, a unui fapte ilicite, existența unui raport de cauzalitate între fapta ilicită și prejudiciu precum și existența vinovăției celui ce a cauzat prejudiciul.
Astfel, pârâtul B. I. a sustras mai multe piese de la tractorul reclamantului R. I. pe care acesta il lasase in custodie.
Această faptă constituie o faptă ilicită în sensul arătat de disp.art. 998 cod civil, faptă ce rezultă din depozitiile martorilor audiati in cauza, declaratiile reclamantului, din concluziile raportului de expertiza auto intocmit de catre exp.Sandy E., dar si din dosarul nr.1030/P/2010 a Parchetului de pe langa Judecatoria V..
Din depozitiile martorilor audiati P. F. si C. S. rezulta ca la tractorul reclamantului fusese schimbate puntea din fata, pompa de apa, anvelopa din spate, cilindru hidraulic si 2 ancore. Aceste declaratii pot fi coroborate cu constatarile expertului Sandy E. care a constatat aceleasi schimbari.
Din depozitiile martorilor audiati si din dosarul de urmarire penala aratat mai sus nu rezulta ca ar fi fost inlocuita si pompa de injectie. Faptul ca expertul a evaluat-o, nu inseamna ca s-a dovedit faptul ca ar fi fost inlocuita.
S-a dovedit în cauză și producerea unui prejudiciu ca urmare a săvârșirii faptei ilicite, prejudiciu ce constă din c/v pieselor inlocuite asa cum a fost stabilita de expert. Prejudiciul produs reclamantei este susceptibil de reparare deoarece este cert și nu a fost reparat încă. Certitudinea prejudiciului rezultă nu numai din auto.
Astfel, potrivit acestor concluzii, c/v acestor piese (puntea din fata,pompa de apa, anvelopa din spate, cilindru hidraulic si 2 ancore) este de 6266 lei, insa datorita faptului ca uzura pieselor si, in general a tractorului era foarte mare, instanta constata ca e necesar a se scade din valoare acestor piese uzura de 80%, deci suma de 5012,8 lei, rezultând, astfel, o valoare a pieselor de 1253,20 lei. La aceasta valoare este necesar a se adauga si c/v manoperei inlocuirii acestor piese in valoare de 152 lei, conform acelorasi concluzii din raportul de expertiza.
Pentru a fi antrenată răspunderea civilă delictuală a unei persoane este necesar ca între fapta ilicită și prejudiciu să fie un raport de cauzalitate, în sensul că acea faptă a provocat acel prejudiciu precum și necesitatea ca fapta ilicită să fie imputabilă autorului ei, să fi acționat, deci cu vinovăție.
Răspunderea civilă delictuală operează, în principiu, pentru cea mai ușoară culpă și indiferent de gravitatea vinovăției, obligația de reparare a prejudiciului cauzat este integrală.
Rezultă așadar, cu certitudine, faptul că paratul B. I. se face vinovat de săvârșirea faptei ilicite, iar prejudicilul suferit reprezentand c/v pieselor inlocuite este urmarea faptei ilicite retinute mai sus.
Tribunalul constata că sunt întrunite condițiile cumulativ pentru antrenarea răspunderii civile delictuale prev.de art. 998-999 cod civ. vechi, insa c/v prejudiciului produs este in cuantum de 1405,2 lei si nu de 2103,7 lei cat a retinut instanta de fond.
Pentru aceste considerente, Tribunalul apreciază că recursul formulat este intemeiat,urmand să fie admis.
În baza art.312 al.1 Cd.pr.civ., Tribunalul va modifica,in parte, sent. civ. nr.2495/2014 a Judecătoriei V. in sensul celor mentionate in dispozitivul prezentei decizii.
Tribunalul va mentine celelalte dispozitii din sentinta care nu sunt contrare prezentei decizii.
Ca urmare a faptului ca recursul formulat de B. I. a fost admis, iar intimatul R. I. N. a cazut in pretentii, va fi obligat la plata cheltuielilor de judecata efectuate in recurs si care constau in c/v onorariului de avocat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul formulat de recurentul B. I. împotriva sentinței civile nr. 2495/05.11.2014 a Judecătoriei V., pe care o modifică în parte în sensul că:
Obligă pârâtul B. I. la plata către reclamant a sumei de 1.405,2 lei din care suma de 1.253,20 lei contravaloare piese înlocuite și suma de 152 lei contravaloare manoperă.
Menține celelalte dispoziții ale sentinței civile ce nu contravin prezentei decizii.
Obligă intimatul la plata către recurent a sumei de 800 lei cu titlu de cheltuieli de judecată din recurs reprezentând onorariu avocat.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 03 iunie 2015.
Președinte, O. M. V. | Judecător, A. A. | Judecător, M. C. |
Grefier, A. C. |
Red. jud. AA/26.06.2015
4 ex./..06.2015
Judecător fond: E. – M. D., Judecătoria V.
| ← Plângere contravenţională. Decizia nr. 742/2015. Tribunalul... | Obligaţie de a face. Decizia nr. 747/2015. Tribunalul VASLUI → |
|---|








