Contestaţie la executare. Decizia nr. 69/2015. Tribunalul VASLUI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 69/2015 pronunțată de Tribunalul VASLUI la data de 20-05-2015 în dosarul nr. 69/2015
Document finalizat
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL V.
CIVILĂ
DECIZIE Nr. 69/R/2015
Ședința publică de la 20 Mai 2015
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE I.-M. P.
Judecător D. M. M.
Judecător C. A.
Grefier E. G.
Pe rol se află pronunțarea cererii de recurs formulată de recurenta – contestatoare INSTITUȚIA P.-JUDEȚUL V., cu sediul în mun. V., ., nr.79, jud. V., în contradictoriu cu intimatul B. T., intimata – terț poprit DIRECȚIA R. A FINANȚELOR PUBLICE IAȘI, intimata - – terț poprit T. B., intimata – terț poprit ADMINISTRAȚIA JUDEȚEANA A FINANȚELOR PUBLICE V.- T. V., împotriva sentinței civile nr. 541/18.02.2015 pronunțată de Judecătoria B. în dosarul nr._, având ca obiect contestație la executare .
La apelul nominal făcut în ședința publică la pronunțare au lipsit părțile.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier arătându-se că procedura este legal îndeplinită.
Dezbaterile în prezenta cauză au avut loc în ședința publică de la 13 mai 2015, susținerile părților fiind consemnate în încheierea din acea zi și care face parte integrantă din prezenta decizie. Din lipsă de timp pentru deliberare s-a amânat pronunțarea pentru astăzi, 20 mai 2015, când s-a dat soluția de față.
INSTANȚA
Deliberând asupra apelului declarat constată următoarele:
Prin sentința civilă nr. 541/18.02.2015 Judecătoria B. a respinse excepțiile invocate de contestatoare, respectiv excepția prescripției dreptului de a obține executarea silită, excepția perimării executării silite, excepția prematurității înființării popririi.
A admis în parte contestația la executare în dosarul de executare silită nr. 388/2011 al Biroului executorului judecătoresc S. I. M., cerere formulată de contestatoarea debitoare Instituția P.-Județul V., cu sediul în V., . nr.79, jud.V. în contradictoriu cu intimatul creditor B. T., CNP_, domiciliat în G., ., ., cu reședința în satul/., citați în cauză fiind terții popriți Direcția Generală R. a Finanțelor Publice Iași, cu sediul în Iași, ..26, Administrația Județeană a Finanțelor Publice V.-T. V., cu sediul în V., . nr. 79 și T. B., cu sediul în B., ..23.
A suspendat continuarea executării silite începute împotriva contestatoarei debitoare Instituția P. Județului V. în dosarul de executare nr. 388/2011 al Biroului executorului judecătoresc S. I. M. în baza sentinței civile nr. 739 din 8 martie 2011 a Judecătoriei B., îndreptată prin încheierea din data de 7 iunie 2011 pronunțată în dosarul civil nr._ al Judecătoriei B. pentru un termen de 6 luni, termen ce se va calcula începând cu data de 12 decembrie 2014, ca dată a primirii somației de plată de către contestatoarea debitoare, până la data de 12 iulie 2015.
A menținut actele de executare întocmite.
Pentru a pronunța această hotărâre instanța de fond a reținut următoarele:
Prin Sentința civilă nr. 739 din 8 martie 2011 a Judecătoriei B., îndreptată prin Încheierea din data de 7 iunie 2011 pronunțată în dosarul civil nr._ al Judecătoriei B., a fost admisă în parte acțiunea formulată de reclamantul B. T., împotriva pârâților Comisia . pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor, Comisia Județeană V. pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor, Prefectul județului V. și Oficiul de cadastru și Publicitate Imobiliară V., s-a dispus modificarea titlului de proprietate nr._/31.07.2009 emis titularului B. T., în sensul celor menționate în sentință și au fost obligați pârâții Comisia Județeană V. pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor și Prefectul județului V. să plătească reclamantului, în solidar, suma de 20.000 lei, reprezentând despăgubiri morale și suma de 48 lei, reprezentând cheltuieli de judecată.
Sentința civilă nr. 739 din 8 martie 2011 a Judecătoriei B. a rămas irevocabilă prin respingerea recursului.
Prin cererea înregistrată cu nr. 388 din 18 iulie 2011 la Biroul executorului judecătoresc S. I. M. din B., creditorul B. T. a solicitat punerea în executare a Sentinței civile nr. 739 din 8 martie 2011 a Judecătoriei B., îndreptată prin Încheierea din data de 7 iunie 2011 pronunțată în dosarul civil nr._ al Judecătoriei B..
Prin Încheierea din data de 26 iulie 2011 pronunțată în dosarul civil nr._ al Judecătoriei B., a fost admisă cererea prin care Biroul executorului judecătoresc S. I. M. a solicitat încuviințarea executării silite a Sentinței civile nr. 739/8.03.2011 a Judecătoriei B., îndreptată prin Încheierea din data de 7 iunie 2011 pronunțată în dosarul civil nr._ al Judecătoriei B..
Ulterior au existat mai multe discuții între intimat și contestatoare în legătură cu renunțarea creditorului la daune, în momentul în care el va primi titlurile de proprietate pentru suprafețele de „3 ha în tarlaua 149, . 3,376 ha în tarlaua 148, . 6,77 ha în tarlaua 120 sau una echivalentă”, însă la dosarul cauzei nu există o renunțare expresă în acest sens după emiterea titlurilor de proprietate.
Prin cererea din data de 22 ianuarie 2014, creditorul B. T. a solicitat Biroului executorului judecătoresc reluarea executării în dosarul de executare nr. 388/2011 pentru recuperarea sumei de 20.000 lei de la debitoarea Comisia Perieni.
Prin procesul-verbal nr. 388/2011 din data de 22 ianuarie 2014, Biroul executorului judecătoresc a stabilit că cheltuielile de executare în dosarul nr. 388/2011 sunt în sumă totală de 2.070 lei (2.000 lei, onorariu executor judecătoresc; 10 lei, formatare dosar; 10 lei, emitere adresă somație; 20 lei, cheltuieli poștale; 30 lei, arhivare dosar).
Prin somația din data de 22 ianuarie 2014, debitoarea . a fost somată la plata debitului constând în sumele de 20.000 lei, reprezentând daune morale, de 14,30 lei, reprezentând timbru judiciar și de 2.070 lei, reprezentând onorariu și cheltuieli de executare.
Prin cererea din data de 9 decembrie 2014, intimatul creditor B. T. a solicitat biroului executorului judecătoresc reluarea executării în dosarul de executare nr. 388/2011 împotriva debitorilor . Perieni, Prefectura jud. V., Instituția P.-Județul V., prin emiterea de somații concomitent cu adrese de înființare a popririi asupra conturilor debitorilor.
În condițiile sus arătate, prin somațiile din data de 9 decembrie 2014, emise în dosarul de executare nr. 388/2011 al Biroului executorului judecătoresc S. I. M., Instituția P.-Județul V. și .-Comisia Locală a comunei Perieni au fost somate ca, în baza titlului executoriu constând în Sentința civilă nr. 739 din 8 martie 2011 a Judecătoriei B., îndreptată prin Încheierea din data de 7.06.2011 pronunțată în dosarul civil nr._ al Judecătoriei B., acestea să plătească, creditorului B. T., suma de 20.000 lei, reprezentând daune morale, suma de 14,30 lei, timbre judiciare și suma de 2.070 lei, reprezentând cheltuieli de executare și onorariu de executare.
Instituția P. Județului V. a primit somația din data de 9 decembrie 2014 la data de 12 decembrie 2014, conform dovezii de primire și procesului-verbal de predare aflat în dosarul de executare.
Totodată, prin adresa din data de 9 decembrie 2014 Biroul executorului judecătoresc S. I. M. a solicitat terților popriți T. V. și T. B. înființarea popririi asupra conturilor pe care debitoarea Instituția P.-Județul V. le are deschise la aceste unități, până la concurența sumelor de 20.000 lei, reprezentând daune morale, de 14,30 lei, timbre judiciare și de 2.070 lei, reprezentând cheltuieli de executare și onorariu de executare, în baza titlului executoriu constând în Sentința civilă nr. 739/8 martie 2011 a Judecătoriei B., îndreptată prin Încheierea din data de 7 iunie 2011 pronunțată în dosarul civil nr._ al Judecătoriei B..
Prin adresa 5684 din 16 decembrie 2014, emisă de Administrația Județeană a Finanțelor Publice V.-Activitatea de trezorerie, se arată că la data de 15 decembrie 2014 în contul „Despăgubiri civile” Instituția P. jud. V. avea disponibilă suma de 32,88 lei.
Prin adresa nr._ din 16 decembrie 2014, Instituția P. jud. V. a înștiințat biroul executorului judecătoresc că, urmare a somației din data de 9 decembrie 2014, va înainta către ministerul de resort solicitarea privind virarea sumei de 22.084,3 lei, datorată creditorului B. T., în termenul prev. de art. 2 din OG nr.22/2002.
Prin Sentința civilă nr.230 pronunțată de Judecătoria B. la data de 22 ianuarie 2015, se acordă debitoarei Instituția P. Județului V. un termen de 6 luni pentru plata sumelor la care ea a fost obligată către creditorul B. T. prin Sentința civilă nr. 739/8.03.2011 a Judecătoriei B., îndreptată prin Încheierea din data de 7.06.2011 pronunțată în dosarul civil nr._ al Judecătoriei B., termen ce se va calcula începând cu data de 12 decembrie 2014, ca dată a primirii somației de plată de către debitoare, până la data de 12 iulie 2015.
În ședința publică din 4 februarie 2015, instanța a reținut că în prezenta cauză sunt aplicabile disp. art. 400 alin.1 rap. la art.373 alin.2 Cod procedură civilă din anul 1865 întrucât executarea silită a fost începută înainte de . Noului Cod de procedură civilă, iar potrivit art.3 alin.1 din Legea nr. 76/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr.134/2010 privind Codul de procedură civilă: „dispozițiile Codului de procedură civilă se aplică numai proceselor și executărilor silite începute după ., or punerea în executare a Sentinței civile nr.739/2011 îndreptată prin Încheierea din 7 iunie 2011 a început prin cererea de executare silită înregistrată la B. S. I. M. la data de 18 iulie 2011.
Contestatoarea a invocat prescripția dreptului de a obține executarea silită prevăzută de art.705 Cod procedură civilă, respectiv Noul Cod, însă potrivit art.201 din Legea nr. 71/2011, prescripțiile începute și neîmplinite la data intrării în vigoare a Codului civil sunt și rămân supuse dispozițiilor legale care le-au instituit.
Sentința civilă nr.739 pronunțată la data de 8 martie 2014, rectificată prin Încheierea din 7 iunie 2011, a rămas definitivă și irevocabilă la data de 3 mai 2011, însă termenul de prescripție s-a întrerupt prin actul de executare din 18 iulie 2011, așa cum prevăd disp. art. 16 lit.c din Decretul 167/1958, art.405 alin.1 lit.b Cod procedură civilă din 1865, atunci când s-a adresat executorului judecătoresc pentru punerea în executare a sentinței, dată de la care a început să curgă un nou termen, întrerupt la data de 22 ianuarie 2014, așa cum prevăd disp. art. 405 ind.2 lit.e Cod procedură civilă din 1865, atunci când s-a solicitat reluarea executării silite de către intimat prin cererea adresată Biroului Executorului Judecătoresc, dată de la care a început să curgă un nou termen, după care au fost emise alte acte de executare, astfel că solicitarea de a se constata împlinirea termenului de prescripție urmează a fi respinsă.
S-a invocat și excepția perimării de drept în baza art.696 alin.1 Cod procedură civilă, Noul Cod, corespondent, art.389 alin.1 Cod procedură civilă din 1865, excepție ce urmează de asemenea a fi respinsă întrucât la momentul reluării executării silite, urmare a cererii intimatului, executorul judecătoresc, a emis așa cum prevăd disp. art.389 alin.2 Cod procedură civilă, o nouă somație, respectiv la data de 9 decembrie 2014, or termenul de 6 luni raportat la acest prim act de executare emis, după reluarea executării, pentru a se constata perimarea nu s-a împlinit, act de executare urmat de emiterea adreselor de înființare a popririi, astfel că și această excepție a fost respinsă.
Mai susținea contestatoarea că înființarea popririi asupra conturilor bancare pe care Instituția P. Județului V. le are deschise la T. V. era prematură, însă instanța a apreciat că se poate pronunța cu privire la această excepție raportat soluției pe care o va adopta referitor la aplicarea prevederilor art.1 alin.1 și 2 din O.G. nr.22/2002, în prezenta cauză.
Conform prevederilor art. 1 din OG nr. 22/2002 privind executarea obligațiilor de plată ale instituțiilor publice, stabilite prin titluri executorii, potrivit cărora „(1) Creanțele stabilite prin titluri executorii în sarcina instituțiilor și autorităților publice se achită din sumele aprobate cu această destinație prin bugetele acestora sau, după caz, de la titlurile de cheltuieli la care se încadrează obligația de plată respectivă. (2) Creanțele stabilite prin titluri executorii în sarcina instituțiilor și autorităților publice nu se pot achita din sumele destinate potrivit bugetului aprobat pentru acoperirea cheltuielilor de organizare și funcționare, inclusiv a celor de personal, în scopul îndeplinirii atribuțiilor și obiectivelor legale, pentru care au fost înființate”.
Articolul 2 din OG nr.22/2002 prevede că „Dacă executarea creanței stabilite prin titluri executorii nu începe sau continuă din cauza lipsei de fonduri, instituția debitoare este obligată ca, în termen de 6 luni, să facă demersurile necesare pentru a-și îndeplini obligația de plată. Acest termen curge de la data la care debitorul a primit somația de plată comunicată de organul competent de executare, la cererea creditorului”.
Din actele dosarului, rezulta că debitoarea Instituția P.-Județul V. are disponibil în contul „Despăgubiri civile” numai suma de 32,88 lei, astfel că ea nu are posibilitatea de a efectua de îndată plata sumei de 22.084,3 lei. În această situație, urmează ca debitoarea să facă demersuri la Ministerul Afacerilor Interne ca, în calitatea sa de ordonator principal de credite, să-i vireze suma menționată.
Față de împrejurarea că debitoarea Instituția P. Județului V. nu are disponibilități bănești în contul „Despăgubiri civile” pentru plata sumelor la care ea a fost obligată către creditorul B. T. prin Sentința civilă nr. 739 din 8 martie 2011 a Judecătoriei B., îndreptată prin Încheierea din data de 7 iunie 2011 pronunțată în dosarul civil nr._ al Judecătoriei B., instanța a apreciat contestația întemeiată cu privire la acest aspect și a admis-o în parte în temeiul art. 2 din OG nr.22/2002, a menținut actele de executare întocmite însă să suspende continuarea executării silite începute împotriva debitoarei Instituția P. Județului V. în dosarul de executare nr. 388/2011 al biroului executorului judecătoresc S. I. M. în baza Sentinței civile nr. 739/8.03.2011 a Judecătoriei B., îndreptată prin Încheierea din data de 7 iunie 2011 pronunțată în dosarul civil nr._ al Judecătoriei B. pentru un termen de 6 luni, termen ce se va calcula începând cu data de 12 decembrie 2014, ca dată a primirii somației de plată de către debitoare, până la data de 12 iulie 2015, executare ce va putea fi reluată după această dată, astfel că și excepția prematurității înființării popririi a fost respinsă întrucât executorul judecătoresc a urmat calea legală pentru punerea în executare a unei hotărâri definitive și irevocabile.
S-a făcut referire și la existența unei renunțări din partea contestatorului la pretențiile formulate, însă disp.art.371 ind.5 Cod proc.civilă din 1865 prevede situațiile în care executarea silită încetează, or în prezenta cauză nu s-a făcut dovada că creditorul intimat B. T. a renunțat la executarea silită în dosarul de executare nr.388/2011, or s-a realizat integral obligația stabilită prin titlul executoriu, iar referitor la o eventuală înțelegere ce a existat între părțile din dosarul civil nr._ al Judecătoriei B., aceasta nu echivalează cu renunțarea la executarea silită.
Pentru considerentele arătate și în baza textelor de lege menționate, excepțiile invocate de contestatoare, respectiv excepția prescripției dreptului de a obține executarea silită, excepția perimării executării silite, excepția prematurității înființării popririi au fost respinse, iar contestația a fost admisă în parte în sensul celor menționate.
Împotriva acestei hotărâri a formulat recurs Instituția P. - Județul V., pentru următoarele motive:
În motivarea respingerii excepției prescrierii dreptului de a obține executarea silită, instanța de fond a reținut că termenul de prescripție a fost întrerupt la data de 22 ianuarie 2014, data la care creditorul a formulat cererea de reluare a executării în dosarul de executare nr. 388/2011.
Insă, prin această cerere, creditorul a solicitat reluarea executării în sensul recuperării întregii sume de 22.084,30 lei doar de la debitoarea Comisia locală Perieni, fiind somată în acest sens la data de 22 ianuarie 2014.
Față de Instituția P. - Județul V., creditorul B. T. a formulat cerere de reluare a executării în dosarul de executare nr. 388/2011 abia la data de 9 decembrie 2014, data la care a și fost emisă somația privind plata sumei de 22.084,30 lei, înregistrată la Instituția P. - Județul V. la data de 12 decembrie 2014.
Punerea în executare a sentinței civile nr. 739/2011 a Judecătoriei B. a început prin cererea de executare silită înregistrată la B. S. I. M. la data de 18 iulie 2011.
În dosarul de executare nr. 388/2011 nu a fost făcut niciun act de excutare față de debitoarea Instituția P. - Județul V. până la data de 9 decembrie 2014 când creditorul B. T. a formulat cererea de reluare a executării.
Potrivit dispozițiilor art. 405 alin. (1) din codul de procedură civilă aplicabil, dreptul de a cere executarea silită se prescrie în termen de 3 ani, dacă legea nu prevede altfel.
Prin urmare, de la data de 18 iulie 2011 și până la data de 9 decembrie 2014, potrivit dispozițiilor art. 405 alin. (1) din Codul de procedură civilă din 1865, termenul de prescriere a dreptului de a cere executarea silită s-a împlinit, cererea de reluare a executării fiind formulată după 3 ani și 4 luni.
Astfel, prin împlinirea termenului de prescripție titlu executoriu, reprezentat de sentința civilă nr. 739/08.03.2011, pronunțată de Judecătoria B. și-a pierdut puterea executorie, potrivit dispozițiilor art. 405 alin. (3) din Codul de procedură civilă din 1865.
In ceea ce privește excepția perimării de drept, instanța de fond a respins-o raportând termenul de 6 luni prevăzut de art. 389 alin (1) din Codul de procedură civilă din 1865 la momentul emiterii somației de executorul judecătoresc după reluarea executării solicitată de către creditorul B. T., și anume data de 9 decembrie 2014.
Or, procedura executării silite a debitoarei Instituția P. - Județul V. a început la data de 18 iulie 2011, creditorul lăsând să treacă 6 luni de la data îndeplinirii ultimului act de executare, iar abia la data de 9 decembrie 2014 s-a efectuat următorul act de executare.
Potrivit dispozițiilor art. 389 alin. (1) din Codul de procedură civilă, "Dacă creditorul a lăsat să treacă 6 luni de la data îndeplinirii oricărui act de executare, fără să fi urmat alte acte de urmărire, executarea se perima de drept și orice parte interesată poate cere desființarea ei".
În drept, invocă dispozițiile art. 304 pct. 9, art. 404, art. 405 din Codul de procedură civilă din 1865.
Intimatul B. T. a formulat întâmpinare solicitând ca la soluționarea cauzei instanța să aibă în vedere următoarele:
1. Recurentul susține ca instanța a greșit atunci cand a constatat ca in cauza nu s-a împlinit termenul de prescripție a dreptului de a cere executarea silita .Susține recurentul ca termenul de prescripție de 3 ani a inceput sa curgă de la data de 18 iulie 2011, data cand creditorul s-a adresat executorului judecatoresc. Mai apreciază recurentul ca fata de Instituția P. Județului V. primul act de executare a fost efectuat la data de 9 decembrie 2014, data cand a fost emisa de către executorul judecătoresc somația de plata a sumei de 22.084,30 lei. In raport cu aceste date recurentul apreciază ca s-a implinit termenul de prescripție de 3 ani.
Solicită respingerea susținerilor recurentei motivat de următoarele:
Este de principiu ca hotărârile judecătorești se pun in executare de buna voie. Dispozitivul sentinței civile nr. 541/18.02.2015, data in dosar nr._ cuprinde mai multe obligații stabilite in sarcina Comisiilor de fond funciar, a Primarului si a Instituției P., printre care si obligația de plata daunelor morale.
Obligațiile privind identificarea suprafețelor de teren libere pentru a-i fi restituite in echivalent, pentru terenul care nu mai putea fi restituit pe vechiul amplasament, au fost preluate de debitori printre care si Instituția P. Județului V. si puse in executare de buna voie, in cea mai mare parte, desi cu intarziere.
A depus la dosar mai multe titluri de proprietate emise de parați in executarea dispozitivului sentinței civile nr. 541/18.02.2015, demonstrând ca executarea dispozitivului sentinței nu a încetat practic niciodată si continua si la acest moment.
Consideră ca in condițiile in care pâratul debitor executa de buna voie unele din obligațiile stabilite prin dispozitivul hotărârii judecătorești nu se poate susține ca a inceput sa curgă termenul de prescripție a executării sentinței, dispozitivul hotărârii judecătorești trebuind privit si analizat in intregul sau.
Consideră ca in mod corect prima instanța a respins excepția prescripției dreptului de a cere executarea silita,
Intra-devar sentința civila nr. 739 pronunțata la data de 8 martie 2011, rectificată prin încheierea din 7 iunie 2011, a rămas definitiva si irevocabila la data de 3 mai 2011, insa termenul de prescripție s-a întrerupt prin actul de executare din 18 iulie 2011, asa cum prevăd dispozițiile art. 16 din decretul 167/1958, art. 405 alin 1 lit b cod proc civ din 1865, atunci cand s-a adresat executorului judecătoresc pentru punerea in executare a sentinței, data de la care a inceput sa curgă un nou termen, întrerupt la 22 ianuarie 2014, asa cum prevăd dispozițiile art. 405 indice 2 cod proc civ din 1865, atunci cand s-a solicitat reluarea executării silite de către intimat prin cererea adreasta Biroului Executorului Judecătoresc, data de la care a inceput sa curgă un nou termen, dupa care au fost emise alte acte de executare .
Consideră ca in mod corect instanța a respins si excepția perimării cererii de executare silita . A reținut instanța ca "la momentul reluării executării silite, urmare a cererii intimatului,executorul judecătoresc a emis asa cum prevăd dispozițiile art 389 alin 2 cod proc civ, o noua somație, respectiv la data de 9 decembrie 2014, or termenul de 6 luni raportat la acest prim act de executare emis, dupa reluarea executării, pentru a constata perimarea nu s-a împlinit, act de executare urmat de emiterea adreselor de înființare a poprii."
Analizând actele și lucrările dosarului, hotărârea recurată prin prisma motivelor de recurs și a dispozițiilor legale aplicabile, instanța de control judiciar constată următoarele:
Pe rolul B. S. I. M. a fost înregistrat la data de 18.07.2011 dosarul de executare cu nr. 388 prin care creditorul intimat B. T. a solicitat punerea în executare a sentinței civile nr. 739/08.03.2011, pronunțată de Judecătoria B. în dosarul nr._ .
Din actele dosarului de executare aflat în copie certificată la dosarul cauzei se reține că până la data de 22.01.2014 nu s-a efectuat în acest dosar nici un act de executare.
Executare silita precum si celelalte acte de executare care sunt de competenta executorului judecatoresc se indeplinesc la cerere, daca legea nu dispune altfel.
Atat timp cat creditorul a declansat procedura executionala prin cererea de executare silita adresata executorului judecatoresc, acesta trebuie sa fie diligent deoarece printr-o indelungata lipsa de staruinta in executarea silita, se considera ca a pierdut orice interes in solutonarea cererii sale, intervenind astfel perimarea executarii silite, sanctiune procesuala care consta in desfiintarea tuturor actelor de executare indeplinite in dosarul executional.
Art. 389 alin. 1 C. pr. civ. precizeaza ca: Daca creditorul a lasat sa treaca 6 luni de la data indeplinirii oricarui act de executare, fara sa fi urmat alte acte de urmarire (s. n. G. P.), executarea se perima de drept si orice parte interesata poate cere desfiintarea ei.
În cauză, de la data pronunțării hotărârii de încuviințare a executării silite și până la data de 22.01.2014 când creditorul intimat a formulat cerere de reluare a executării silite, în dosarul cu nr. 388/2011 nu a fost efectuat nici un act de executare silită, după cum reține chiar și instanța de fond.
Față de textul de lege invocat, se reține depășirea cu mult a termenului de 6 luni pe care creditorul intimat l-a lăsat să treacă fără a solicita executorului judecătoresc efectuarea de acte de executare silită.
Discuțiile purtate între intimat și apelant cu privire la modalitatea de punere în executare a titlului executoriu nu conduc la o întrerupere a termenului de 6 luni, singurul caz de întrerupere al termenului fiind cel prevăzut de dispozițiile art. 389, alin. 2 C., în caz de suspendare a executării silite, termenul de perimare curge de la data încetării suspendării. Or, în cauză nu a avut loc suspendarea executării silite.
Principalul efect al perimării constă în stingerea executării silite, împreună cu toate actele de executare efectuate în dosarul de executare. Efectele perimării se răsfrâng asupra tuturor părților din procedura execuțională, iar nu doar asupra unor, după voința creditorului.
Raportand la aceste dispozitii legale, starea de fapt ce reiese din probatoriul administrat, instanta retine ca cererea apelantei de constatare a perimarii executarii silite este intemeiata intrucat din cuprinsul dosarului executional rezulta ca dupa cererea de executare silită, nu s-a mai efectuat in acest dosar executional nici un alt act de executare silita care sa intrerupa cursul termenului de perimare de 6 luni, implinit asadar in cauza anterior cererii de reluare a executării silite inregistrata la data de 22.01.2014.
Practic, actele de executare din dosarul nr. 388/2011 fiind perimate, sunt ca și inexistente, încât, aceasta determina ca cererea de reluare a executãrii silite, fãcutã de creditor, la 22.01.2014, trebuia tratatã de executorul judecătoresc, ca o cerere independentă, ce urma să își urmeze cursul.
Prin urmare, în mod greșit a reținut instanța de fond că la momentul reluării cererii de executare silită nu intervenise sancțiunea perimării. În dosarul cu nr. 388/2011 nu se mai putea efectua nici un act de executare fiind perimat de drept astfel încât, somația emisă la data 9.12.2014 va fi anulată având în vedere dispozițiile art. 391 V.C.P.C.
Excepția prescrierii dreptului de a cere executarea silită nu va mai fi analizată având în vedere că aceasta a fost ridicată într-un dosar pentru care s-a constat intervenită perimarea de drept.
Constatând intervenită perimarea executării silite în dosarul nr. 388/2011, ce s-a aflat pe rolul B. S. I. M., instanța va admite recursul și, în temeiul dispozițiilor art. 304, pct. 9, va modifica în tot hotărârea instanței de fond. excepția prescrierii dreptului de a cere executarea silită nu va mai fi analizată având în vedere că aceasta a fost ridicată într-un dosar pentru care s-a constat intervenită perimarea de drept.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul formulat de Instituția P. V., împotriva sentinței civile nr. 541/18.02.2015, pronunțată de Judecătoria Huși în dosarul nr._ pe care o modifică în tot și, pe cale de consecință:
Admite contestația la executare formulată de contestatoarea debitoare Instituția P. - Județul V., cu sediul în V., . nr.79, jud. V. în contradictoriu cu intimatul creditor B. T., CNP_, domiciliat în G., ., ., cu reședința în satul/., citați în cauză fiind terții popriți Direcția Generală R. a Finanțelor Publice Iași, cu sediul în Iași, ..26, Administrația Județeană a Finanțelor Publice V.-T. V., cu sediul în V., . nr. 79 și T. B., cu sediul în B., ..23.
Constată perimată executarea silită ce formează obiectul dosarului de executare nr. 388/2011, aflat pe rolul Biroului Executor Judecătoresc S. I. M..
Anulează actele de executare emise în dosarul de executare nr. 388/2011, aflat pe rolul Biroului Executor Judecătoresc S. I. M..
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 20.05.2015.
Președinte, I.-M. P. | Judecător, D. M. M. | Judecător, C. A. |
Grefier, E. G. |
Red. C.A.
Tehnored. E.G.
5 ex./26.05.2015
Judecător fond – J. daniela elena
| ← Anulare act. Decizia nr. 649/2015. Tribunalul VASLUI | Cerere necontencioasă. Decizia nr. 664/2015. Tribunalul VASLUI → |
|---|
