Plângere contravenţională. Decizia nr. 669/2015. Tribunalul VASLUI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 669/2015 pronunțată de Tribunalul VASLUI la data de 26-05-2015 în dosarul nr. 669/2015
Document finalizat
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL V.
CIVILĂ
DECIZIE CIVILĂ Nr. 669/A/2015
Ședința publică de la 26 Mai 2015
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE C. M.
Judecător A. A.
Grefier C. A.
Pe rol judecarea apelului Civil formulat de apelantul petent O. P. MARKETING SRL cu sediul în București, ., Clădirea Infinity, Etaj 1, Oval B, Sector 1 în contradictoriu cu intimata ANPC-C. Regional pentru Protecția Consumatorilor Regiunea Nord-Est Iași cu sediul în Iași, .. 11, Jud. Iași, împotriva sentinței civile nr. 2840 din 17.11.2014 și a încheierii din 10.11.2014 pronunțată de Judecătoria Bârlad.
Obiectul cauzei - plângere contravențională.
La apelul nominal făcut în ședința publică, la pronunțare au lipsit părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează instanței că dezbaterile asupra fondului au avut loc în ședința de judecată din data de 05 mai 2015, ce s-au consemnat în încheierea de ședință publică din acea zi ce face parte integrantă din prezenta hotărâre, însă din lipsă de timp pentru deliberare, s-a amânat pronunțarea pentru astăzi, 13 mai 2015, când, deliberând;
TRIBUNALUL,
Deliberând asupra apelului civil de față;
Prin sentința civilă nr. 2840 din17.11.2014, Judecătoria Bârlad a respins ca neîntemeiată plângerea contravențională formulată de petenta O. P. MARKETING S.R.L. împotriva procesului-verbal de contravenție ._ nr.145/2016 din data de 13.05.2014 în contradictoriu cu intimatul C. Regional pentru Protecția Consumatorilor Regiunea Nord-Est Iași.
A menținut procesul-verbal de contravenție . nr._ din data de 13.05.2014.
A respins ca neîntemeiată cererea formulată de petentă de restituire a sumei de 500 lei achitată cu titlu de amendă.
P. a pronunța această hotărâre instanța de fond a reținut următoarele:
În fapt, se reține că la data de 13.05.2014, a fost încheiat procesul-verbal de contravenție ._ nr.145/2016, prin care petenta a fost sancționat cu amendă în cuantum de 10.000 lei în temeiul dispozițiilor art. 24 și art. 50 alin. 1 lit. d din O.G. nr. 21/1992 privind protecția consumatorilor, republicată. În sarcina petentei s-a reținut că la stația de distribuție carburanți situată în localitatea Simila, ., agenții au constatat următoarele: operatorul economic prezintă afirmații care nu sunt conforme cu parametrii ce caracterizează produsele și care nu pot fi probate, încălcându-se prevederile art. 24 din O.G. nr. 21/1992, faptă ce constituie contravenție și se sancționează conform prevederilor art. 50 alin. 1 lit. d din același act normativ; Constatări: operatorul economic afișează la pompe lipsa aditivilor metalici (MMT); în vederea verificării corectitudinii informațiilor afișate se solicită documente din care să rezulte caracteristicile declarate ale carburanților comercializați. Sunt prezentate avizele de însoțire a mărfii pentru benzina standard 95 RO_ din data de 08.05.2014 însoțite de declarația de conformitate 253/08.05.2014 cu referire la TK05; pentru motorina standard se prezintă avizul RO_ din data de 08.05.2014 însoțit de declarația de conformitate cu referire la rezervorul TK 13. La data de 13.05.2014 sunt prezentate avizul pentru benzina extra 99 însoțit de raportul de inspecție PBZ0025365R din data de 18.04.2014; pentru benzina standard 95, la data de 08.05.2014 este prezentat raportul de inspecție PBZ0025439R din data de 23.04.2014, unde se indică lotul 2602PEO455 rezervorul 81; tot la această dată se prezintă și raportul de inspecție pentru motorină PBZ0025382R din data de 19.04.2014, lot 2602PEO540, rezervor 73; la data de 13.05.2014, agentul constatator solicită și alte documente privind alimentarea ulterioară din data de 10.05.2014, pentru benzina 95 se prezintă avizul RD_ și declarația de conformitate 106/10.05.2014 cu referire la rezervorul R9, iar pentru motorină avizul RD_/10.05.2014 însoțit de declarația de conformitate 108/10.05.2014 cu referire la rezervorul R1; operatorul economic declară că rapoartele de inspecție sunt cele prezentate și în data de 08.05.2014, menționate mai sus; se constată că, din aceste documente, nu rezultă clar care este lotul/loturile existente la unitatea verificată și nici din ce rezervor provin; deoarece operatorul economic declară că toți carburanții comercializați nu conțin MMT/aditivi metalici, documentele nu sunt relevante privind caracteristicile declarate, mai ales că vânzătorul susține că: ”conținutul de mangan din fișele de inspecție provine din rafinare și nu din aditivare cu MMT”; de asemenea, se susține că lotizarea este ținută strict sub control, dar din documente nu rezultă acest lucru, poate doar în circuitul intern al furnizorului; în aceste condiții nu se poate determina care sunt caracteristicile carburanților existenți în stație, respectiv, nu se poate verifica corectitudinea informațiilor; la data de 13.05.2014 au fost furnizate și fișele de securitate; nu se poate invoca secretul profesional, avându-se în vedere prin punerea în aplicare prin Ordinul 2459/2012 secțiunea A, unde se prevede obligația distribuitorilor finali de a păstra înregistrarea tuturor cantităților de carburanți comercializați precum și rapoartele de încercări aferente acestora cel puțin un an.
În baza art. 34 alin 1 din OG nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, instanța a constatat că plângerea a fost introdusă în termenul legal de 15 zile de la data înmânării sau comunicării procesului-verbal de constatare și sancționare a contravenției, termen stabilit de prevederile art. 31 alin. 1 din OG nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, având în vedere că procesul verbal de contravenție i-a fost înmânat petentei la data de 13.05.2014, iar plângerea a fost depusă la poștă la data de 28.05.2014.
Verificând legalitatea procesului-verbal de contravenție, instanța a constatat că acesta respectă dispozițiile imperative ale legii, nefiind incidentă nici una dintre cauzele de nulitate absolută prevăzute de art. 17 din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001. Astfel, procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției conține toate elementele prevăzute de art. 17 din OG nr. 2/2001, respectiv cele privitoare la numele, prenumele, calitatea și instituția din care face parte agentul constatator, datele personale ale contravenientului, descrierea faptei, data comiterii acesteia, încadrarea juridică a faptei săvârșite și semnătura agentului constatator.
Referitor la motivul de nulitate invocat de petentă privind lipsa din procesul-verbal e contravenție a mențiunii referitoare la instanța la care se depune plângerea contravențională, procesul-verbal de contravenție nu este lovit de nulitate absolută întrucât lipsa acestei mențiuni nu se regăsește în cazurile strict și limitativ prevăzute în cuprinsul art. 17 din același act normativ, atrăgând nulitatea relativă a procesului-verbal de contravenție și fiind necesar ca petenta că dovedească că prin această încălcare i-a produs o vătămare ce nu poate fi înlăturată decât prin anularea procesului-verbal de contravenție. Or, în prezenta cauză, petenta nu a făcut dovada producerii unei vătămări ce nu poate fi înlăturată decât prin anularea procesului-verbal de contravenție . nr._ din data de 13.05.2014 având în vedere și faptul că petenta a introdus plângerea contravențională la judecătoria competentă.
Verificând potrivit art. 34 alin.1 din O.G. nr. 2/2001 temeinicia procesului verbal de contravenție contestat, instanța a reținut că acesta este temeinic, fapta existând și fiind în mod corect încadrată în dispozițiile legale.
Conform dispozițiilor art. 50 alin. 1 lit. d din O.G. nr. 21/1992 republicată și a celor ale art. 24 din același act normativ, constituie contravenție și se sancționează cu amendă de la 1.000 la 10.000 lei, prezentarea, prin orice mijloace, a afirmațiilor și indicațiilor care nu sunt conforme cu parametrii ce caracterizează produsele și serviciile și care nu pot fi probate.
Instanța a reținut și faptul că deși O.G. nr. 2/2001 nu cuprinde dispoziții exprese cu privire la forța probantă a actului de constatare a contravenției, din economia textului art. 34 rezultă că procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției se bucură de prezumția relativă de legalitate și temeinicie, această prezumție operând fără a depăși o limită rezonabilă impusă de necesitatea respectării drepturilor apărării sub toate aspectele.
Deși în dreptul nostru intern contravențiile au fost scoase de sub incidența dreptului penal și procesual penal, în lumina jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului (cauzele Eanady c. Slovaciei, Ziliberberg c. Moldovei, Maszni c. României, A. c. României), acestea intră în sfera „acuzațiilor în materie penală” la care se referă primul paragraf al articolului 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului având în vedere câmpul de aplicare general al normei și scopul preventiv și represiv al sancțiunii, și, în consecință, petentului îi sunt recunoscute și garanțiile specifice în materie penală din art. 6 Convenție printre care și prezumția de nevinovăție.
Însă, s-a statuat la nivel de principiu că simpla conferire de forță probantă unui înscris nu echivalează cu încălcarea prezumției de nevinovăție, ci poate fi considerată o modalitate de stabilire legală a vinovăției în sensul art. 6 alin. 2 din Convenția europeană a drepturilor omului, Curtea Europeană stabilind în cauza Salabiaku contra Franței, că prezumția de nevinovăție consacrată de art. 6 din Convenție, nu este una absolută, de vreme ce în fiecare sistem de drept, sunt operante prezumții de drept sau de fapt, Convenția neinterzicându-le, în principiu, atâta timp cât statele respectă anumite limite și nu încalcă drepturile apărării. Interpretarea contrară ar fi de natură să perturbe în mod grav funcționarea autorităților statului făcând extrem de dificilă sancționarea unor fapte antisociale.
De asemenea, instanța a aratat că, procesul verbal de contravenție, fiind legal întocmit, face dovada deplină asupra stării de fapt reținute în cuprinsul său în condițiile în care cele reținute de agentul constatator sunt constatate personal de către acesta sau sunt susținute cu alte mijloace de probă.
În prezenta cauză starea de fapt reținută în procesul-verbal de contravenție este susținută de probele administrate în cauză. Astfel, din rapoartele de inspecție PBZ0025439R din data de 23.04.2014 (fila 18), PBZ0025382R din data de 19.04.2014 (fila 19), PBZ0025368R din data de 18.04.2014 (fila 20) rezultă că respectivii carburanți comercializați conțin aditivi metalici MMT, rapoartele atestând existența în compoziția carburanților a unui conținut de mangan. Față de apărarea petentei în sensul că acest conținut infim de mangan evidențiat în cuprinsul rapoartelor de inspecție se datorează exclusiv compoziției țițeiului din care s-a obținut benzina, nu înlătură caracterul contravențional al faptei, petenta având obligația și în acest caz să informeze consumatorii cu privire la existența aditivilor metalici MMT din compoziția carburanților.
De asemenea, apărarea petentei în sensul că nu se aplică în prezenta cauză dispozițiile art. 24 din O.G. nr. 21/1992 republicată, instanța a considerat-o neîntemeiată având în vedere că în prezenta cauză sunt întrunite elementele constitutive ale contravenției prevăzute de dispoziția legală în temeiul căreia petenta a fost sancționată contravențional. Astfel, fapta reținută în sarcina petentei a fost aceea că a afișat la pompe lipsa aditivilor metalici (MMT) deși rapoartele de inspecție atestă existența în compoziția carburanților a unui conținut de mangan, faptă ce constituie o prezentare a indicațiilor care nu sunt conforme cu parametrii ce caracterizează produsele.
În lumina celor prezentate, constatând temeinicia procesului-verbal de contravenție în condițiile în care din probele administrate nu a rezultat o altă situație de fapt decât cea consemnată, instanța a reținut că fapta petentei O. P. MARKETING S.R.L. întrunește elementele constitutive ale contravenției prevăzute și pedepsite de art. 50 alin. 1 lit. d din O.G. nr. 21/1992 republicată și art. 24 din același act normativ.
Cu privire la sancțiune, instanța a avut în vedere dispozițiile art. 21 alin. 3 din O.G. 2/2001 potrivit cărora aceasta se aplică în limitele prevăzute de actul normativ și trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, ținându-se seama de împrejurările în care a fost săvârșită fapta, de modul și de mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă, precum și de circumstanțele personale ale contravenientului. De asemenea, proporționalitatea se verifică după criteriile dezvoltate de Curtea Europeană a Drepturilor Omului, si anume: valoarea amenzii, gravitatea faptei comise, posibilitatea aplicării și a altor sancțiuni, acordându-se însă statelor o marjă de apreciere extrem de ridicată.
Prin procesul-verbal a fost aplicată amenda în cuantum de 10.000 lei. Instanța constată că aceasta a fost stabilită în limitele legii, conform prevederilor art. 50 alin. 1 lit. d din O.G. nr. 21/1992 republicată.
În ceea ce privește posibilitatea de înlocuire a sancțiunii amenzii cu cea a avertismentului, instanța a constatat că fapta petentei (de prezentare a indicațiilor care nu sunt conforme cu parametrii ce caracterizează produsele) este gravă. În contextul constatării acestui pericol social ridicat al faptei petentelui nu există nici un motiv pentru care s-ar justifica înlocuirea amenzii aplicate cu avertisment. Scopul educativ și punitiv al sancțiunii contravenționale, prevenția generală și specială pot fi realizate doar prin sancționarea pecuniară a petentei.
P. toate considerentele de fapt și de drept mai sus enunțate, instanța a respins plângerea contravențională formulată de petenta O. P. MARKETING S.R.L. împotriva procesului-verbal . nr._ din data de 13.05.2014, în contradictoriu cu intimatul C. Regional pentru Protecția Consumatorilor Regiunea Nord-Est, ca neîntemeiată.
Împotriva acestei hotărâri a formulat apel O. P. MARKETING S.R.L., criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie pentru următoarele considerente:
Prin sentința civila nr. 2840 pronunțata la data de 17.11.2014 de Judecătoria Bârlad (denumita in continuare "Sentința Civila"), instanța de fond a dispus respingerea ca neîntemeiata a plângerii contravenționale formulata de către petenta OPM împotriva procesului verbal de contravenție ._ nr. 145/216 din data de 13.05.2014 (denumit in continuare "Procesul verbal").
De asemenea, prin Sentința Civila s-a dispus respingerea ca neîntemeiata a cererii de restituire a sumei de 500 lei reprezentând contravaloarea a jumătate din minimul legal al amenzii contravenționale.
P. a retine cele de mai sus, instanța de fond a avut in vedere exclusiv înscrisurile depuse de parti la dosarul cauzei, încuviințate prin încheierea din data de 10.11.2014.
Instanța de fond a respins insa in mod eronat proba cu expertiza tehnica de specialitate in domeniul petrochimie apreciind ca: nu este utila soluționării cauzei având in vedere obiectul dosarului.
De asemenea, instanța de fond a înlăturat in mod eronat motivele de nulitate si de netemeinicie ale Procesului verbal, dupa cum vom arata in continuare:
II.SENTINȚA CIVILA ESTE DATA CU APLICAREA GREȘITA A LEGII
II. 1 Instanța de fond in mod eronat a inlaturat motivele de nelegalitate ale Procesului verbal.
A învederat instanței de apel ca instanța de fond a respins in mod eronat motivul de nulitate a Procesului verbal de contravenție privind lipsa mențiunii referitoare la organul la care se depune plângerea, contrar dispozițiilor imperative ale art. 16 alin. (1) din OG 2/2001.
Astfel, art. 16 alin. 1 din OG 2/2001 prevede următoarele: "Procesul-verbal de constatare a contravenției va cuprinde în mod obligatoriu: (...) organul la care se depune plângerea".
Prin omiterea acestei mențiuni privind organul la care se depune plângerea din cuprinsul Procesului verbal, sunt incalcate drepturile fundamentale ale OPM garantate de Constituția României si de CEDO, respectiv dreptul la apărare si dreptul la un proces echitabil.
In acest sens, a arătat ca nu pot fi considerate valide cele reținute de instanța de fond cu privire la acest aspect, respectiv ca "procesul verbal de constatare si sancționare a contravenției conține toate elementele prevăzute de art. 17 din OG nr.2/200], respectiv cele privitoare la numele, prenumele, calitatea si instituitia din care face parte agentul constatator, datele personale ale contravenientului, descrierea faptei, data comiterii acestea, încadrarea juridica a faptei săvârșite si semnătura agentului constatator".
De asemenea, instanța de fond a reținut ca motivul de nulitate invocat nu se regăsește in cazurile strict si limitativ prevăzute in cuprinsul art. 17 din același același act normativ, atrăgând nulitatea relativa a procesului-verbal de contravenție cu consecința necesitații dovedirii unei vataramari. Astfel, instanța a apreciat ca in prezenta cauza, OPM nu a făcut dovada producerii unei vătămări, având in vedere faptul ca "petenta a introdus plângerea contravenționala la judecătoria comptenta".
Or, atâta timp cat pentru determinarea instanței competente teritorial si material, in lipsa informației obligatorii prevăzute de lege in beneficiul sau, apelantă a angajat costuri si resurse suplimentare, apreciem ca prejudiciul suferit este evident.
Prin urmare, instanța de fond in mod eronat a considerat ca Procesul verbal a fost legal intocmit si ce se bucura de prezumția de legalitate si temeinicie ce deriva din prevederile art. 34 din OG 2/2001.
II.2 Instanța de fond a apreciat greșit situația de fapt si a dat o interpretare eronata dispozițiilor legale aplicabile in cauza
Cu titlu preliminar, a învederat ca prin plângerea contravenționala, apelanta a susținut in mod punctual următoarele:
F. de cele descrise in Procesul verbal, art. 24 din OG 21/1992 nu sunt incidente in speța;
Contrar celor susținute de agenții constatatori, documentele prezentate de către OPM cu ocazia controlului indica in mod clar si complet toate mențiunile privind loturile de carburanți comercializați;
Afirmatia afișată la pompa conform căreia produsele nu conțin aditivi metalici este conforma cu realitatea intrucat OPM nu utilizează aditivi metalici.
In primul rand, fara a motiva in vreun fel inlaturarea susținerilor subscrisei privind inaplicabilitatea art. 24 din OG 21/1992 in situația de fata, instanța de fond a reținut ca:
"Verificând potrivit art. 34 alin. 1 din O.G. nr.2/2001 temeinicia procesului verbal de contravenție contestat, instanța retine ca acesta este temeinic, fapta existând si fiind in mod corect încadrata in dispozițiile legale.
Conform dispozițiilor art. 50 alin. 1 Ut d din O.G. nr. 21/1992 republicata si a celor ale art. 24 din același act normativ, constituie contravenție si se sancționează cu amenda de la 1.000 lei la 10.000 lei, prezentarea, prin orice mijloace, a afirmațiilor si indicațiilor care nu sunt conforme cu parametri ce caracterizează produsele si serviciile si care nu pot fi probate."
Or, tinand cont de dispozițiile cuprinse in textul legal anterior arătat, rezulta ca agenții CRPC - Regiunea Nord-Est Iasi ar fi trebuit sa aprecieze prin Procesul verbal ca, prin situația de fapt constatata la stația de distribuție a OPM, apelanta ar fi prezentat afirmații si indicații neconforme cu parametrii produselor comercializate (Le. combustibilii benzina si motorina de diverse tipuri).
In fapt insa, agenții CRPC - Regiunea Nord-Est Iasi au reținut următoarele:
(i)ca, din ansamblul documentelor prezentate de OPM cu ocazia controlului (e.g. avize de insotire a mărfii, declarații de conformitate, fise de inspecție, avize, rapoarte de inspecție, fise de securitate), nu ar rezulta lotul/loturile existente si nici din ce rezervor ar proveni,
(ii)ca documentele prezentate de OPM cu ocazia controlului (e.g. avize de insotire a mărfii, declarații de conformitate, fise de inspecție, avize, rapoarte de inspecție, fise de securitate) nu prezintă relevanta cat privește caracteristicile declarate ale combustibililor prin raportare la susținerile subscrisei conform cărora "toti combustibilii comercializați nu conțin MMT/aditivi metalicr si "indicarea in fisele de inspecție a existentei unui conținut de mangan este rezultatul procesului de rafinare si nu cel al aditivarii cu aditivi metalici (MMT)",
(iii)ca, din documentele prezentate de OPM cu ocazia controlului (e.g. avize de insotire a mărfii, declarații de conformitate, fise de inspecție, avize, rapoarte de inspecție, fise de securitate), nu rezulta ca lotizarea ar fi ținuta strict sub control, ajungând astfel la concluzia ca nu se poate determina care sunt caracteristicile carburanților existenți in stație si nu se poate verifica corectitudinea informațiilor furnizate consumatorilor.
F. de incadrarea presupusei fapte contravenționale a OPM in cuprinsul textului art. 24 din OG 21/1992, se poate observa ca aspectele reținute de agenții CRPC - Regiunea Nord-Est Iasi (astfel cum au fost redate anterior) sunt in vădita disonanta cu cerința impusa de dispozițiile art. 24 din OG 21/1992. dupa cum urmează:
(i)art. 24 din OG 21/1992 instituie interdicția de a prezenta afirmații sau indicații ce nu sunt conforme cu parametrii aferenți unui anumit produs (in cazul de fata combustibilii benzina si motorina de diverse tipuri); prin urmare este prohibit unui operator economic sa pretindă ca un anumit produs comercializat de acesta ar dispune de alți parametrii decât cei pe care respectivul produs ii poseda in realitate;
(ii)art. 24 din OG 21/1992, impunând o restricție si o sancțiune (conform art. 50 alin. (1) litera d) din OG 21/1992), este de stricta interpretare si aplicare astfel incat nu poate fi extins la alte cazuri ori situații decât cele pe care le vizează;
(iii)agenții CRPC - Regiunea Nord-Est Iasi au stabilit in mod neechivoc in
cuprinsul descrierii faptei contravenționale reținute in sarcina OPM ca:
"NU se poate determina care sunt caracteristicile carburanților existenți in stație si nu se poate verifica corectitudinea informațiilor furnizate consumatorilor".
Cu toate acestea, instanța de fond a reținut cu ignorarea cuprinsului Procesului verbal si a celor invederate de către apelantă, ca "fapta reținuta in sarcina petentei este aceea ca aceasta a afișat la pompe lipsa aditivilor metalici MMT desi rapoartele de inspecție atesta existenta in compoziția carburanților a unui conținut de mangan, fapta ce constituie o prezentare a indicațiilor care nu sunt conforme cu parametrii ce caracterizează produsele".
Prin urmare, este lesne de observat ca instanța de fond nici măcar NU a analizat in mod concret susținerile subscrisei referitoare la fapta contravenționala imputata subscrisei, NU a analizat pretinsul caracter contravențional al acestei fapte si, cu atat mai mult, nici NU a inlaturat motivat aspectele invocate de către apelantă prin plângerea promovata, raportat la prevederile legale incidente in prezenta cauza.
Astfel, nu se poate răspunde la o întrebare legitim ridicata: Daca nu se pot determina caracteristicile carburanților existenți, cum s-ar putea imputa o neconformitate a acestora cu parametrii cuprinși in documentele prezente de OPM cu ocazia controlului in privința carburanților respectivi {e.g. avize de insotire a mărfii, declarații de conformitate, fise de inspecție, avize, rapoarte de inspecție, fise de securitate) ???
Faptul ca agenții de control din cadrul intimatei nu au putut aprecia asupra conformității carburanților comercializați de OPM cu parametrii acestora, nu poate constitui un temei care sa conducă la aplicarea sancțiunii contravenționale cat timp art. 24 din OG 21/1991 interzice si sancționează tocmai fapta (constatata si dovedita corespunzător) de a prezenta afirmații sau indicații care nu sunt conforme parametrilor care caracterizează produsele comercializate.
Practic, CRPC Regiunea Nord-Est Iasi nu numai ca nu a probat in niciun fel prezentarea de către OPM de informații eronate cu privire la caracteristicile produselor pe care le comercializează (cerința absolut necesara pentru incidența prevederilor art. 50 alin. (1) litera d) din OG 21/1992 care permit aplicarea unei amenzi contravenționale), ci, dimpotrivă, chiar aceasta descrie in cuprinsul Procesului verbal aspectul conform căruia nu s-au putut determina in vreun fel caracteristicile proprii ale combustibililor comercializați!
In al doilea rand, instanța de fond, nu a analizat si nu a avut in vedere apărările subscrisei referitoare la:
-documentele prezentate cu ocazia controlului ce indicau in mod clar si complet toate mențiunile privind loturile de carburanți comercializați;
-faptul ca apelanta comercializează combustibili ce nu conțin aditivi metalici (MMT);
Astfel, se retine in Sentința Civila ca: "In prezenta cauza, starea de fapt reținuta in procesul-verbal de contravenție este susținuta de probele administrate in cauza ".
In acest sens, instanța de fond retine in mod eronat ca din rapoartele de inspecție (...) rezulta ca respectivii carburanți comercializați conțin aditivi metalici MMT, rapoartele atestând existenta in compoziția carburanților a unui conținut de mangan.
Insa raționamentul instanței de fond este in mod vădit eronat.
In primul rand, in analiza temeiniciei Procesului-verbal, instanța de fond pleacă de la premisa greșita ca fapta imputata OPM este de fapt "aceea ca aceasta a afișat la pompe lipsa aditivilor metalici MMT desi rapoartele de inspecție atesta existenta in compoziția carburanților a unui conținut de mangan. Fapta ce constituie o prezentare a indicațiilor care nu sunt conforme cu parametrii ce caracterizează produsele".
De altfel, întreaga motivare a instanței are in vedere lămurirea problemei daca in fapt combustibilul comercializat conținea sau nu mangan, cu ignorarea faptului ca nu aceasta este de fapt conduita reproșată de către agenții constatatori agentului economic!!!!
Instanța a considerat astfel ca afișarea la pompa a afirmației ca produsul nu conține aditivi metalici nu este conforma cu realitatea cata vreme produsul prezintă un conținut de mangan. învederam onoratei instanțe de control judiciar ca, prin plângerea contravenționala, OPM nu a susținut inexistenta manganului in compoziția combustibililor, ci inexistenta aditivilor metalici, afirmație dovedita si in perfecta concordanta cu prevederile legale in vigoare.
In primul rand, astfel cum a arătat si prin plângerea contravenționala, prezenta manganului nu reprezintă întotdeauna indicatorul existentei unui proces de aditivare. Prin urmare, raționamentul instanței este in mod vădit eronat întrucât, astfel cum am arătat, in speța nu se poate pune problema existentei unor aditivi metalici întrucât proveniența manganului este alta, dupa cum va arata in continuare.
Prin urmare, a subliniat faptul ca lipsa prezentei manganului in reglementările limitelor minime si maxime prevăzute de specificațiile tehnice pentru benzina si motorina din HG 928/2012 nu este de natura sa conducă la concluzia (evident eronata) reținuta de instanța de fond conform căreia prezenta manganului printre compușii combustibilului poate rezulta exclusiv dintr-un proces de aditivare cu MMT.
Cu privire la veridicitatea afirmației ca produsul nu conține aditivi metalici, in speța s-a reținut prin Procesul verbal ca: "operatorul economic afișează la pompe lipsa aditivilor metalici (MMT)" si ca "deoarece operatorul economic declara ca toti carburanții comercializați nu conțin MMT/aditivi metalici, documentele nu sunt relevante privind caracteristicile declarate".
Dupa cum a mai arătat atat prin plângerea contravenționala cat si prin răspunsul la întâmpinare, exista o distincție fundamentala intre aditivii obișnuiți (pe care orice producător poate alege sa ii utilizeze sau nu in raport cu propria sa politica de afaceri) si aditivii metalici (respectiv MMT - metil-ciclopentadienil tricarbonil-mangan).
Cu privire la acești aditivi metalici, la art. 6 din HG 928/2012 privind stabilirea condițiilor de introducere pe piața a benzinei si motorinei si de introducere a unui mecanism de monitorizare si reducere a emisiilor de gaze cu efect de sera, se prevede ca „In cazul in care este utilizata aditivarea carburanților cu MMT, distribuitorii de benzina si motorina sunt obligati sa includă pe eticheta prevăzuta la art. 3 alin. (3) si art. 4 alin. (2), dupa caz, conținutul de aditivi metalici in carburant.
per a contrario, in situația concreta, in care S.C. O. P. SA ale cărei produse petroliere sunt comercializate de către apelantă, NU UTILIZEAZĂ ADITIVAREA CARBURANȚILOR CU MMT, nu exista nici obligația de a include pe eticheta prevăzuta la art. 3 alin. (3) si art. 4 alin. (2), dupa caz, conținutul de aditivi metalici (!) in carburant.
Având in vedere aceste dispoziții legale, este absolut eronata si vădit contradictorie afirmația instanței de fond, conform căreia: "F. de apărarea petentei in sensul ca acest conținut infim de manean evidențiat in cuprinul rapoartelor de inspecție se datorează exclusiv compoziției țițeiului din care s-a obținut benzina, nu înlătura caracterul contravențional al faptei, petenta având obligația si in acest caz sa informeze consumatorii cu privire la existenta aditivilor metalici"!!
Cu privire la interpretarea dispozițiilor art. 6 din H.G. nr. 928/2012, desi a solicitat instanței de fond sa aiba în vedere chiar poziția Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor - pct.2.4.10 din Obiectivele de control - fila 54 dosar, instanța de fond insa nu a ținut cont la motivarea soluției si de aceasta adresa, care releva chiar poziția intimatei fata de corectitudinea etichetelor afișate la pompe de către OPM.
Concluzionând, astfel cum a arătat si cum a dorit sa demonstreze pe calea expertizei tehnice având specialitatea petrochimie, faptul ca exista un conținut infim de mangan evidențiat in rapoartele de inspecție al unor carburanți se datorează exclusiv compoziției țițeiului din care s-a obținut benzina, astfel ca produsele sunt pe deplin conforme tuturor standardelor aplicabile.
II.3 Instanța a apreciat in mod greșit asupra forței probante a Procesului verbal în mod vădit nelegal, prin Sentința Civila apelata, se concluzionează ca:
"Instanța retine si faptul ca desi O.G. nr. 2/2001 nu cuprinde dispoziții exprese cu privire la forța probanta a actului de constatare a contravenției, din economia textului art. 34 rezulta ca procesul-verbal de constatare si sancționare a contravenției se bucura de prezumția relativa de legalitate si de temeinicie, aceasta prezumție operand fara a depasi o limita rezonabila impusa de necesitatea respectării dreptului apărării sub toate aspectele".
Contrar celor de mai sus, Curtea Constituționala a statuat, in Decizia nr. 42/14.01.2010 ca „procesul-verbal se bucura de prezumția de legalitate, insa, atunci cand este formulata o plângere contravenționala impotriva acesteia, este contestata chiar prezumția de care se bucura. In acest caz, instanța de judecata competenta va administra probele prevăzute de lege, necesare in vederea verificării legalității si temeiniciei procesului verbal. Cel care a formulat plângerea nu trebuie sa isi demonstreze propria nevinovăție, revenind instanței de judecata obligația de a administra tot probatoriul necesar stabilirii si aflării adevărului".
Astfel, Curtea Constituționala a României a reținut ca procesul verbal de constatare a contravenției instituie o simpla prezumție relativa in privința celor consemnate in cadrul sau, simpla contestare a procesului verbal constituind o răsturnare a prezumției respective. Astfel, orice proces verbal de sancționare contravenționala contestat NU mai beneficiază de prezumția de legalitate (care a fost răsturnata) iar instituția emitenta este obligata sa probeze in mod concret aspectele reținute in cadrul sau.
Având in vedere cele sus-mentionate, este evident ca Procesul verbal se bucura de o prezumție relativa de legalitate, care este răsturnata prin simpla contestare a acestuia de către apelantă.
Practic, OPM este cea care se bucura de prezumția de nevinovăție, fiind necesara administrarea unor probatorii concludente de către instituția emitenta a procesului verbal pentru a se demonstra cele consemnate in cuprinsul acestuia. De altfel, conform jurisprudentei Curții Europene a Drepturilor Omului, prezumția de nevinovăție este incalcata prin prezentarea unei persoane ca fiind vinovată inainte ca vinovăția sa fie legal stabilita sau prin obligația impusa acestei persoane de a face dovada nevinovăției sale. Astfel, in materia dreptului contravențional, petentul trebuie sa facă dovada contrara celor consemnate in procesul - verbal de contravenție doar in situația in care probele administrate de agentul constatator fac dovada absolută a vinovăției petentului dincolo de orice indoiala rezonabila.
Prin urmare, prezumția de veridicitate a faptelor constatate de instituția emitenta si consemnate in procesul verbal nu are caracter absolut, putând opera doar pana la limita in care prin aplicarea ei nu s-ar ajunge in situația ca persoana invinuita de săvârșirea faptei sa fie pusa in imposibilitatea de a face dovada contrarie celor consemnate in procesul verbal, desi din probele administrate de acuzare, instanța nu poate fi convinsa de vinovăția acuzatului dincolo de orice indoiala rezonabila.
Prin urmare, contravenientul nu este obligat sa-si demonstreze propria nevinovăție, ci autoritatea publica si instanța de judecata (in virtutea rolului activ al judecătorului), sunt obligate sa producă si sa administreze dovezile necesare lămuririi aspectelor consemnate in procesul verbal.
Or, in prezenta cauza, a apreciat ca nu au fost probate faptele pentru care s-a dispus sancționarea contravenționala, dar si ca, in mod eronat, instanța de fond a respins proba cu expertiza tehnica in specialitatea petrochimie prin care s-ar fi făcut dovada, fara putința de tăgada, ca produsele petroliere comercializate de către apelantă NU SUNT ADIT1VATE CU MMT si, pe cale de consecința subscrisei nu ii incuba obligația de a include pe eticheta prevăzuta la ort, 3 alin. (3) si art. 4 alin. (2), dupa caz, conținutul de aditivi metalici in carburant.
III. INSTANȚA DE FOND NU A SOLUȚIONAT IN MOD CORECT NICI CAPĂTUL DE CERERE PRIVITOR LA INDIVIDUALIZAREA SANCȚIUNII
In acest sens a solicitat instanței de fond sa aiba in vedere dispozițiile art. 21 alin. (3) din O.G nr. 2/2001 potrivit cărora sancțiunea aplicata trebuie „sa fie proporționala cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, tinandu-se seama de împrejurările in care a fost săvârșita fapta, de modul si mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsa, precum si de circumstanțele personale ale contravenientului si de celelalte date înscrise in procesul-verbal.
Art.7 alin. (2) din același act normativ dispune ca: "Avertismentul se aplica in cazul in care fapta este de gravitate redusa", iar art. 7 alin. (3) ca: "Avertismentul se poate aplica si in cazul in care actul normativ de stabilire si sancționare a contravenției nu prevede aceasta sancțiune". Astfel ca, măsura avertismentului se poate dispune daca fapta este de gravitate redusa, cum este si cazul de fata deoarece lipsește pericolul social.
Instanța de fond a apreciat in mod vădit eronat ca "fapta petentei (de prezentare a indicațiilor care nu sunt conforme cu parametri ce caracterizează produsele) este grava."
In raport cu situația data, a apreciat ca măsura aplicării unei amenzi in cuantumul maxim al acesteia (de 10.000 de lei) reprezintă o măsura vădit disproporționata fata de gradul de pericol social al faptei constatate, măsura aplicării sancțiunii cu avertisment fiind in acest caz suficienta.
Tinand cont de lipsa pericolului social al faptei, gravitatea redusa, lipsa intenției, precum si buna credința a OPM, a apreciat ca se impune înlocuirea sancțiunii amenzii cu sancțiunea avertismentului.
F. de cele de mai sus, a solicitat admiterea apelului si modificarea in totalitate a Sentinței Civile apelate in sensul:
(I)admiterii plângerii contravenționale si anularea procesului verbal de contravenție ., nr._ nr. 145/216 din data de 13.05.2014;
(II)în subsidiar, in măsura in care se va trece peste motivele de nelegalitate si netemeinicie invocate in susținerea punctului (i), a solicitat înlocuirea tuturor masurilor dispuse prin Procesul verbal cu măsura avertismentului, in conformitate cu art. 21 alin. (3) si art. 7 alin. (2) si (3) din OG nr. 2/2001.
(III)urmând ca, pe cale de consecința, sa se constatați (in oricare dintre situațiile anterior menționate) si dreptul OPM de a-i fi restituita suma de 500 lei reprezentând jumătate din minimul legal al amenzii contravenționale achitata de OPM.
In conformitate cu prevederile art. 223 alin. (3) coroborate cu prevederile art. 411 alin. (1) pct. 2 din Codul de procedura civila, a solicitat judecarea apelului si in lipsă.
In drept, și-a întemeiat prezentul apel pe dispozițiile art. 466 si urm., art. 480 alin. (2) din Codul de procedura civila, art. 34 alin. (2), art. 21 alin (3) si art. 7 alin. (2) si (3) din O.G. nr. 2/2001, precum si pe reglementările menționate in cuprinsul acestui document.
In probatoriu, a solicitat încuviințarea probei cu:
-inscrisuri;
-expertiza tehnica de specialitate in domeniul petrochimie având ca obiectiv stabilirea de către expertul tehnic de specialitate a faptului ca zăcământul titei contine/poate conține si compuși de mangan astfel incat manganul se poate regăsi in cantități infime si in combustibilii rezultați in urma procesului tehnologic de producție.
A anexat dovada achitării taxei de timbru.
Intimatul ANPC - C. Regional pentru Protecția Consumatorilor Regiunea Nord-Est Iași, a formulat întâmpinare prin care a arătat că prin Hotărârea de Guvern nr. 700/2012 privind organizarea și funcționarea ANPC, structurile din subordinea sa, respectiv Comisariatele Județene pentru Protecția Consumatorilor(CJPC) și-au pierdut personalitatea juridică, fiind înființate Comisariate Regionale pentru Protecția Consumatorilor, entități cu personalitate juridică în cadrul cărora funcționează comisariatele județene.
În prezent, CJPC V. funcționează în cadrul Comisariatului Regional pentru Protecția Consumatorilor Regiunea Nord Est lași (CRPC RNE lași). Ca atare, a solicitat ca instanța să constate că V. nu există din punct de vedere juridic, emitentul actului de control contestat fiind CRNE RNE lași.
În consecință, a arătat că ANPC este o entitate juridică distinctă de comisariatele regionale subordine, cu deplină capacitate procesuală. Totuși, întrucât actul de control a fost emis de CRPC RNE lași, a arătat că ANPC nu poate avea calitatea de subiect procesual pasiv în prezentul dosar, nefiind emitentul actului de control contestat.
De asemenea a solicitat respingerea cererii de apel și menținerea Sentinței civile nr. 2840 din 17.11.2014 pronunțată de Judecătoria Bârlad.
Acțiunea de control a avut loc în temeiul tematicii dispuse de A. Naționala pentru Protecția Consumatorilor (A.N.P.C.) conform adresei nr. 1/0808/06.05.2014. Prin această tematică s-a dispus o acțiune de verificare a respectării prevederilor legale privind protecția consumatorilor^ la comercializarea benzinei/motorinei și a lichidului de parbriz(vara) în stațiile-de distribuție a carburanților.
S-a identificat lista de aditivi ai carburantului și s-a observat că în această lista nu era inclus aditivul metalic MMT (metil-ciclopentadienil tricarbonil-mangan) iar apelanta informa - la pompe - consumatorii cu privire la lipsa acestui compus din compoziția carburanților.
Din verificarea înscrisurilor puse la dispoziție de petentă s-a constatat că acest compus se găsea totuși în compoziția carburanților comercializați de aceasta.
O. P. MARKETING SRL nu a informat consumatorii cu privire existența acestei substanțe în componența carburantului. S-a constatat astfel încălcarea de operatorul economic a obligației prevăzute de art. 24 alin O.G. nr. 21/1992.
P. sancționare s-a făcut aplicarea dispozițiilor art.50 alin 1 lit. c, care pentru încălcarea dispozițiilor art. 24 din OG nr. 21/1992, prevede sancțiunea amenzii de la 1.000 la 10.000 lei. Instanța de a făcut o justă apreciere privind gradul de pericol social al faptei ca fiind unul grav, întrucât apelanta a prezentat informații neconforme cu parametrii caracteristici ai produselor comercializate.
Cu ocazia întocmirii procesului-verbal contestat în speța de față, agenții constatatori au avut în vedere toate elementele prevăzute de art. 21, alin.(3) din OG 2/2001, instanța de fond luând act și față de acest aspect:”(3) Sancțiunea se aplică în limitele prevăzute de actul normativ și trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social ăl faptei săvârșite, ținându-se seama de împrejurările în care a fost săvârșită fapta, de modul și mijloacele de săvârșirea a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă, precum și de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă, precum și de circumstanțele personale ale contravenientului și de celelalte date înscrise în procesul-verbal.
Având în vedere aspectele învederate, a arătat că sentința atacată este legală și temeinică, motiv pentru care a solicitat respingerea apelului.
În drept, și-a întemeiat demersul pe dispozițiile Codului de Procedură civilă, OG nr. 2/2001 și OG nr. 21/1992.
Probe: înscrisurile existente la dosarul cauzei.
A solicitat ca judecarea cauzei și în lipsă
Analizând actele si lucrările dosarului, hotărârea apelata, prin prisma motivelor de apel si a dispozițiilor legale aplicabile, tribunalul retine următoarele:
Criticile aduse hotărârii instanței de fond sunt neîntemeiate.
Instanța de fond a reținut in mod in corect că procesul verbal de contravenție este legal si temeinic.
Prin rapoartele de inspecție întocmite la dat de 19.04.2014 si 23.04.2014 s-a constatat ca carburanții comercializați de petenta O. P. conțin aditivi metalici MMT, stabilindu-se ca in compoziția carburanților s-ar regăsi si un conținut de mangan. Chiar daca acest conținut este mic si s-ar datora faptului ca in urma prelucrării țițeiului ar reieși si o anumita cantitate de mangan, totuși aceasta împrejurare nu înlătura obligația petentei de a afișa si a informa consumatorii de prezenta acestei substanțe in compoziția carburanților, chiar si in situația in care s-ar regăsi ..
Petenta nu a făcut dovada unei alte situații de fapt decât cea reținuta in procesul verbal de contravenție, respectiv aceea ca a afișat la pompe lipsa aditivilor metalici deși rapoartele de inspecție atesta existenta in compoziția carburanților a unui conținut de mangan. Se prezintă astfel indicații care nu sunt conforme cu parametrii ce caracterizează produsele.
Furnizorii de carburanți sunt obligați să afișeze la pompe, anumite informații privind conținutul de biocarburanți și tipul acestora și să avertizeze consumatorii dacă se folosesc aditivi pentru motoare cum sunt cei cu mangan.
Distribuitorii finali de carburanți sunt obligați să afișeze la pompă o etichetă care include informații privind: cifra octanică, conținutul de biocarburant, existența aditivilor metalici și precizarea standardului aplicabil. In ceea ce privește aditivarea benzinei cu MMT distribuitorii de benzină sunt obligați să includă pe etichetă conținutul de aditivi metalici în benzină.
MMT este un aditiv pe bază de mangan si chiar daca s-ar afla in cantitate mica, el trebuie afișat.
Eticheta se afișează „în locul în care este marcat tipul de carburant comercializat, într-o poziție vizibilă“ și „trebuie să aibă o mărime și caractere vizibile. Toate acestea sunt prevăzute si . Guvern, respectiv HG nr.1308/2012.
F. de aceste considerente, Tribunalul constata ca apelul formulat este neîntemeiat, urmând sa fie respins.
In baza art. 480 Cd.pr.civ. instanța va păstra sentința civila nr.2840/2014 a Judecătoriei Bârlad.
P. ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge apelul declarat de O. P. Marketing SRL împotriva sentinței civil nr. 2840 din 2014 a Judecătoriei Bârlad precum și a încheierii din 10.11.2014 a aceleași judecătoriei, pe care le păstrează.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 26.05.2015.
Președinte, C. M. | Judecător, A. A. | |
Grefier, C. A. |
Red.A.A.12.06.2015
Tehnored.C.A. /15 Iunie 2015
5 ex./
Judecător fond:C. D.
| ← Plângere contravenţională. Decizia nr. 687/2015. Tribunalul... | Exequator. Recunoaștere înscris / hotărâre străină.... → |
|---|
