Plângere contravenţională. Decizia nr. 687/2015. Tribunalul VASLUI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 687/2015 pronunțată de Tribunalul VASLUI la data de 27-05-2015 în dosarul nr. 687/2015
Acesta nu este document finalizat
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL V.
CIVILĂ
DECIZIA CIVILĂ Nr. 687/A
Ședința publică de la 27 Mai 2015
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE E.-G. A.
Judecător V. M.
Grefier A. A.
Pe rol se află judecarea cererii de apel formulată de apelantul petent T. V. în contradictoriu cu intimatul I. V., împotriva sentinței civile nr. 3254/2014 pronunțată la data de 15.12.2014 de către Judecătoria Bârlad, având ca obiect plângere contravențională.
Dezbaterile în fond au avut loc în ședința publică din data de 19 mai 2015, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, parte integrantă din prezenta, când instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea pentru data de 27 mai 2015, când a hotărât următoarele;
TRIBUNALUL
Asupra apelului civil de față, constată următoarele:
Prin sentința civilă nr. 3254/2014 pronunțată la data de 15.12.2014 Judecătoria Bârlad a respins ca neîntemeiata plângerea contravențională formulată de către apelantul petent T. V., CNP_, cu domiciliul în oraș P. Iloaiei, șos. Națională, ., ., în contradictoriu cu intimatul Inspectoratul de Poliție al Județului V., cu sediul în mun. V., .. 1, jud. V., prin reprezentant legal.
A menținut procesul verbal atacat CP nr._/13.07.2014.
Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a avut în vedere că prin procesul verbal . nr._ întocmit de intimat la data de 13.07.2014, ora 07,50, apelantul petent a fost sancționat cu amendă contravențională în cuantum de 810 lei și sancțiunea complementară constând suspendarea dreptului de a conduce pentru 90 de zile pentru săvârșirea contravenției prevăzute de art.102 al. 3 lit. e din Ordonanța de Urgentă a Guvernului nr.195/2002 privind circulația pe drumurile publice. De asemenea, a fost sancționat cu avertisment pentru contravenția prev. de art. 101 alin. 1 pct. 18 din același act normativ.
În cuprinsul procesului verbal de contravenție s-a reținut că apelantul petent, la data de 13.07.2014 ora 07,48 pe E 581 km 78, „a condus auto marca Volkswagen înmatriculat cu numărul_ cu viteza de 157 km/h, abatere filmată cu camera de pe autospeciala MAI_. De asemenea, acesta nu avea asupra sa permisul de conducere.”
La rubrica ”Alte mențiuni” s-a consemnat „a luat la cunoștință despre conținutul procesului verbal însă refuză să semneze”. Procesul-verbal a fost semnat de un martor asistent.
În acord cu prevederile art. 34 alin. 1 din OG nr. 2/2001, instanța competentă să soluționeze plângerea verifică dacă aceasta a fost introdusă în termen, ascultă pe cel care a făcut-o și pe celelalte persoane citate, administrează orice alte probe prevăzute de lege, necesare în vederea verificării legalității și temeiniciei procesului-verbal, și hotărăște asupra sancțiunii, despăgubirii stabilite, precum și asupra măsurii confiscării.
Față de data înregistrării plângerii contravenționale și anume 24.07.2014 și data comunicării procesului verbal de constatare a contravenției 22.07.2014, instanța a constatat că plângerea a fost introdusă în termenul legal de 15 zile.
În ceea ce privește legalitatea procesului verbal contestat, instanța, analizând procesul verbal prin prisma dispozițiilor art. 17 din OG 2/2001 care permit constatarea și din oficiu a nulității acestuia în cazul lipsurilor referitoare la numele, prenumele și calitatea agentului constatator, numele și prenumele contravenientului, a faptei săvârșite și a datei comiterii acesteia sau a semnăturii agentului constatator, a observat că acesta este întocmit corect din punct de vedere al legalității.
Din analiza procesului verbal, într-adevăr, apare menționat auto Volkswagen cu numărul de înmatriculare_, la fel ca în înregistrarea video efectuată de aparatul radar. Apelantul petent nu a contestat că nu ar fi el cel oprit de către organul constatator ci doar că menționarea greșită a numărului de înmatriculare atrage nelegalitatea procesului verbal. Într-adevăr, în întâmpinare, intimatul a indicat că numărul ar fi_ și nu LJM, cum s-a consemnat în procesul verbal. Acest aspect este în mod evident o eroare materială a intimatului, care nu a putut atrage anularea procesului verbal.
Cu privire la ora întocmirii procesului verbal – 07,50 și cea a comiterii contravenției, respectiv 07,49, diferența de 1 minut, chiar dacă foarte mică, nu este de natură să atragă incidența vreunui caz de nulitate a procesului verbal. Nefiind vorba despre o nulitate expres prevăzută de lege dintre cele reglementate de art. 17 din OG 2/2001, care să prezume existența unei vătămări, în cauza de față apelantul petent trebuia să facă dovada prejudiciului suferit prin consemnarea unei ore, în susținerea sa, eronată, a întocmirii procesului verbal. Nefiind făcută o astfel de dovadă, apelantul petent necontestând faptul că a fost oprit de agentul de poliție și i s-au adus la cunoștință cele consemnate în procesul verbal, instanța a apreciat că sub acesta aspect procesul verbal este legal întocmit.
Referitor la eroare privind numărul cărții de identitate a petentului, nici această mențiune nu face parte dintre cele prev. de art. 17 din OG 2/2001 iar apelantul petent nu a dovedit vreo vătămare prin înscrierea a cinci cifre în loc de șase.
Cu privire la locul de muncă al contravenientului și ocupația acestuia, apelantul petent nu a dovedit vătămarea (care, pentru argumentele expuse mai sus, nu se prezumă) pretins cauzată. Motiv pentru care, din acest punct de vedere, procesul verbal este legal întocmit. Referitor la culoarea mașinii, aceasta este nerelevantă în considerarea naturii contravenției reținute în sarcina apelantului petent, identificarea autoturismului fiind realizată pe baza altor criterii.
În ceea ce privește lipsa din procesul verbal invocată de apelantul petent a mărcii, seriei, tipului și numărului aparatului radar cu care s-a făcut măsurarea vitezei, nici aceste aspecte nu fac parte dintre mențiunile obligatorii prev. de art. 17 din OG 2/2001, care să prezume o vătămare (cazuri de nulitate expresă).
Atât timp cât intimatul a făcut dovada omologării aparatului radar cu care s-a măsurat viteza, care este montat pe autospeciala indicată în procesul verbal, instanța a apreciat că cerința legală este îndeplinită.
Referitor la faptul că o altă persoană a aplicat sancțiunea contravențională față de cea care a constatat viteza măsurată de aparatul radar, acest aspect nu reprezintă un motiv de nelegalitate a procesului verbal.
Nu au fost încălcate prevederile art. 21 alin. 1 din OG 2/2001 atât timp cât în privința acestor contravenții constatarea nu se face de agentul constatator prin propriile simțuri ci prin mijloace tehnice omologate și verificate metrologic. Astfel, nu a prezentat relevanță că cel care operează aparatul radar este altcineva decât agentul constatator care întocmește procesul verbal.
În ceea ce privește temeinicia procesului verbal, instanța a reținut că, deși O.G. nr. 2/2001 nu cuprinde dispoziții exprese cu privire la forța probantă a actului de constatare a contravenției, din economia textului art. 34, rezultă că procesul verbal contravențional face dovada situației de fapt și a încadrării în drept până la proba contrară, acesta beneficiind de o prezumție relativă de legalitate și veridicitate, care prin ea însăși, nu este contrară art. 6 par. 2 din CEDO. Astfel, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a stabilit în cauza Salabiaku contra Franței, că prezumția de nevinovăție consacrată de art. 6 din Convenție, nu este una absolută, de vreme ce în fiecare sistem de drept, sunt operante prezumții de drept sau de fapt, Convenția neinterzicându-le, în principiu, atâta timp cât statele respectă anumite limite și nu încalcă drepturile apărării. Prin urmare, având în vedere cauza menționată anterior, precum și cauza Janosevic împotriva Suediei, s-a apreciat că instanței de judecată îi revine sarcina de a verifica raportul rezonabil de proporționalitate între scopul urmărit prin instituirea prezumției amintite și mijloacele utilizate pentru atingerea lui.
Apelantul petent a avut ocazia să administreze în fața instanței mijloacele de probă pe care le-a considerat de natură a combate prezumția de legalitate și temeinicie de care beneficiază procesul verbal ca act întocmit de un organ al statului în exercitarea atribuțiilor de serviciu. Apelantul petent a solicitat administrarea probei cu înscrisuri, pe care instanța a încuviințat-o.
Motivul de netemeinicie invocat în plângere, și anume că nu circula cu viteza reținută a fost neîntemeiat.
Potrivit art. 102 alin. 3 lit. e din O.U.G. nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice, „constituie contravenție și se sancționează cu amendă prevăzută în clasa a IV- a de sancțiuni și cu aplicarea sancțiunii complementare a suspendării exercitării dreptului de a conduce pentru o perioadă de 90 de zile depășirea de către conducătorul de autovehicul sau tramvai cu mai mult de 50 km/h a vitezei maxime admise pe sectorul de drum respectiv și pentru categoria din care face parte autovehiculul condus, constatată, potrivit legii, cu mijloace tehnice omologate și verificate metrologic”.
Situația de fapt astfel cum a fost reținută în procesul-verbal de contravenție a fost susținută de probele administrate în cauză. Din planșele foto depuse de către intimat la dosarul cauzei (filele 20-23) a reieșit că apelantul petent a circulat pe E 581 km. 78, cu autoturismul cu numărul de înmatriculare_ cu viteza de 157 km/h. Cinemometrul cu care s-a făcut înregistrarea este omologat (f. 24) și verificat metrologic.
Planșele foto fac îndeplinesc condițiile art. 3.5.1. din Norma de metrologie legala NML 021-05/23.11.2005 putând fi folosite ca dovezi pentru susținerea celor reținute în cuprinsul procesului verbal. Înregistrările efectuate cuprind: data, respectiv 13.07.2014, ora la care a fost efectuată măsurarea, respectiv 07.49, valoarea vitezei măsurate, sensul de deplasare a autovehiculului, imaginea autovehiculului.
Deși apelantul petent a susținut că planșele foto nu îndeplinesc condițiile legale, în înregistrarea video depusă de intimat (f. 42) s-a distins în mod clar numărul de înmatriculare, cel puțin indicativul județului – B și literele LJM. De asemenea, s-a distins clar marca autoturismului, respectiv Volkswagen. Apelantul petent de altfel nu a negat că el este cel care apare în fotografii și în filmare și totodată nu a dovedit că s-ar fi aflat în alt loc.
Cu privire la cea de-a doua contravenție, potrivit art. 101 al. 1 pct. 18 din Ordonanța de Urgentă a Guvernului nr.195/2002 privind circulația pe drumurile publice „Constituie contravenție (…) nerespectarea obligației conducătorului de vehicul de a avea asupra sa documentele prevăzute la art. 35 alin. 2. Conform art. 35 al. 2, „Participanții la trafic sunt obligați ca, la cererea polițistului rutier, să înmâneze acestuia documentul de identitate, permisul de conducere, documentul de înmatriculare ori de înregistrare al vehiculului condus, precum și alte documente prevăzute de lege.”
Situația de fapt reținută de agentul constatator corespunde realității și prin apărările formulate și mijloacele de probă administrate nici nu este combătută. Motivul invocat de petent cf. căruia se deplasa la o înmormântare și era afectat emoțional nu este de natură să îl exonereze de la răspunderea contravențională. Această împrejurare este una în circumstanțiere, care poate atrage schimbarea sancțiunii cu una mai ușoară. În cauză, apelanul petent i s-a aplicat sancțiunea avertismentului, pe care instanța a apreciat-o ca fiind justă.
În concluzie, instanța a reținut că prezumția relativă de veridicitatea de care beneficiază procesul-verbal de contravenție, în calitatea sa de act administrativ, nu a fost răsturnată în cauza de față, probele propuse de apelantul petent și administrate în fața instanței neevidențiind nici un motiv de nelegalitate ori netemeinicie a procesului verbal contestat. De asemenea nu exista niciun motiv de nulitate expresă, prevăzut de art. 17 din OUG 2/2001, care să poate fi constatată din oficiu de către instanță.
Pentru considerentele expuse mai sus, instanța a constatat că procesul verbal . nr._/13.07.2014 este întocmit în mod legal, îndeplinind toate condițiile prevăzute de lege, motiv pentru care a respins plângerea petentului și a menținut procesul verbal atacat.
Împotriva acestei sentințe civile a formulat apel apelantul petent T. V., solicitând desființarea acesteia ca fiind nelegala si netemeinica, iar, pe fond, admiterea plângerii formulata împotriva procesului-verbal . nr._ incheiat la data de 13.07.2014.
Procesul-verbal contestat in prezenta cauză cuprinde o multitudine de erori, astfel cum au fost enumerate si in plângerea introdusă impotriva acestuia, dintre care cea mai importantă este cea cu privire la numărul de înmatriculare a mașinii apelantului petent.
De asemenea, solicită a se avea în vedere că prin plângerea introductivă a contestat săvârșirea faptei contravenționale, contestând viteza consemnată pe procesul-verbal.
Atât in procesul-verbal contestat, cât si in întâmpinarea depusă de către Inspectoratul de Politie al Județului V. se menționează că fapta contravențională a fost săvârșită cu autoturismul marca Volkswagen cu numărul de inmatriculare_, in vreme ce autoturismul petentului marca Volkswagen are numărul de inmatriculare_ (in acest sens a depus pentru a face dovada copie dupa certificatul de inmatriculare al autoturismului).
In procedura contravențională desfășurată in fata instanței de judecată sarcina probei revine in primul rând organului constatator, si nu petentului.
Prin urmare, organul constatator trebuia să aducă dovezi in sprijinul legalității si temeiniciei procesului-verbal contestat.
Or, in prezenta cauză, organul constatator a depus la dosar o . planșe foto, precum si o înregistrare video cu privire la săvârșirea pretinsei fapte contravenționale, insă din aceste planșe foto, precum si din inregistrarea video nu a rezultat că fapta contravențională consemnată si sancționată prin procesul-verbal contestat ar fi fost săvârșită de către petent.
Apelantul petent solicită a se observa că atât in planșele foto, cât si in inregistrarea video (care infatisează o imagine tremurată) se observă, la ora menționată pe procesul-verbal, două autoturisme circulând unul in fata celuilalt, fără a se distinge numărul de inmatriculare al vreunuia dintre aceste și nici nu se poate stabili viteza căruia dintre ele a fost măsurată.
Or, in condițiile in care din dovezile depuse de către Inspectoratul de Politie al Județului V. nu reiese in mod clar că pretinsa faptă contravențională a fost săvârșită de către apelantul petent, precum si in condițiile in care atât pe procesul-verbal contravențional, cat si pe întâmpinarea depuse de intimat se mentionează un alt număr de inmatriculare decât cel al autoturismului apelantului petent și având in vedere că a contestat săvârșirea faptei, consideră că instanța de fond trebuia să dea eficiență prezumției de nevinovăție care operează in favoarea petentului in detrimentul prezumției de legalitate a procesului-verbal contravențional si sa constate netemeinicia ăstuia.
Afirmațiile instanței de fond cum că menționarea greșită a numărului de inmatriculare al autoturismului este o simplă eroare materială este profund eronată, pentru că o literă diferită a numărului de inmatriculare al autoturismului poate să insemne un alt număr de inmatriculare atribuit unui alt autovehicul al unei alte persoane.
De asemenea, instanța de fond se află in eroare când afirmă că numărul de inmatriculare, precum si marca mașinii se vad pe planșele foto depuse de petent, precum si in inregistrarea video. Învederează apelantul petent că probele sunt neclare și, în consecința, neconcludente.
De asemenea, instanța de fond este in eroare când menționează in sentința atacată cu prezentul apel că nu a contestat că ar fi săvârșit fapta contravenționala. Se poate lesne observa in cuprinsul plângerii că a contestat săvârșirea faptei contravenționale imputate, contestând viteza inregistrată de aparatul radar.
. a afirmat in cuprinsul plângerii că in dimineața zilei respective se deplasa la o înmormântare, fiind in trecere prin Bârlad si că a fost depistat in trafic fără permisul de conducere, faptă pentru care i s-a aplicat sancțiunea avertismentului (a depus in acest sens si un certificat de deces ca dovadă), dar nu a afirmat nicio clipă că recunoaște si viteza inregistrată de aparatul radar si menționată in procesul-verbal contestat.
Din afirmația făcută in cuprinsul plângerii că acesta intelege să conteste viteza inregistrată de aparatul radar a rezultat in mod clar că a contestat săvârșirea faptei contravenționale pentru care i s-a aplicat sancțiunea amenzii si a suspendării permisului pentru 90 de zile.
In aceste condiții, in care a contestat ca fapta reținuta pe procesul-verbal este săvârșita de către dânsul, iar numărul de inmatriculare al mașinii este greșit, si, mai mult decât atât, probele depuse de Inspectoratul de Politie al Județului V. sunt neconcludente, in mod normal instanța de fond ar fi trebuit să constate că procesul-verbal atacat nu este temeinic si să admită plângerea si, in consecință, să dispună anularea procesului verbal.
De asemenea, apelantul petent intelege să facă precizarea că suspendarea nelegală a permisului de conducere pe o perioada de 90 de zile este de natură să-l impiedice să-și exercite profesia, aceea de instructor auto, si, prin urmare, să își câstige existența in această perioadă, acest fapt fiind de natură a-i produce o gravă vătămare.
Apelantul petent solicită a se avea în vedere că in sustinerea prezentului apel, pe lângă cele menționate mai sus, si toate celelalte aspecte relevate instanței atât prin plângerea făcută impotriva procesului-verbal contestat, cât si prin răspunsul la intâmpinare, să se dispună admiterea apelului si, in consecință, admiterea plângerea formulată impotriva procesului-verbal . nr._ încheiat la data de 13.07.2014, ora 07.50, in mun. Bârlad, jud. V. si comunicat la data de 22.07.2014, încheiat de către agentul constatator R. I. din Biroul Rutier Bârlad, si anularea procesului-verbal contestat.
Probele pe care apelantul petent le solicită a fi administrate sunt inscrisurile
In drept, apelantul petent invocă prevederile art. 466 si urm. C.pr.civ., OUG nr. 195/2002, cu completările si modificările ulterioare, OG nr. 2/2001.
Intimatul I. V. nu a formulat întâmpinare.
Analizând apelul formulat de T. V. împotriva sentinței civile nr. 3254/15.12.2014 pronunțată de Judecătoria Bârlad, Tribunalul constată că acesta este nefondat, pentru următoarele considerente:
Sub aspectul legalității, se constată că prima instanța a reținut, in mod corect, că procesul verbal de constatare și sancționare a contravenției a fost întocmit în mod legal, agentul constatator consemnând toate elementele indicate de dispozițiile art. 17 alin. 1 din O.G. nr. 2/2001 care atrag nulitatea absolută expresă a actului (numele, prenumele și calitatea agentului constatator; numele, prenumele și domiciliul contravenientului; fapta săvârșită; data săvârșirii acesteia).
Situațiile în care nerespectarea anumitor cerințe atrage întotdeauna nulitatea actului întocmit de agentul constatator al contravenției sunt strict determinate prin reglementarea dată în cuprinsul art. 17 din O.G. nr. 2/2001.
În raport cu acest caracter imperativ-limitativ al cazurilor în care nulitatea procesului verbal încheiat de agentul constatator al contravenției se ia în considerare și din oficiu, se impune ca în toate celelalte cazuri de nerespectare a cerințelor pe care trebuie să le întrunească un asemenea act, nulitatea procesului verbal de constatare și sancționare a contravenției să nu poată fi invocată decât dacă s-a pricinuit părții o vătămare ce nu se poate înlătura decât prin anularea acelui act. (Decizia nr. XXII/2007 a Înaltei Curți de Casație și Justiție – Secțiile Unite).
Sub aspectul temeiniciei procesului-verbal, Tribunalul constată că instanța de fond a reținut, în mod corect, situația de fapt.
Astfel, din planșele fotografice existente la dosarul instanței de fond, precum și din vizionarea CD-ului atașat de către intimat, reiese în mod clar viteza de 157 km/h, care semnifică viteza maximă cu care a fost înregistrat autovehiculul țintă, respectiv autoturismul apelantului petent.
Criticile apelantului cu privire la consemnarea greșită a numărului mașinii cu care acesta circula, precum și celelalte susțineri din cererea de apel sunt neîntemeiate și au fost pe larg descrise și combătute de către instanța de fond.
În mod temeinic, prima instanță a înlăturat apărările petentului și a constatat că probele prezentate de către intimat sunt suficiente pentru ca plângerea contravențională să fie respinsă.
Tribunalul reține și că sancțiunile aplicate în prezenta cauză au fost corect individualizate, având în vedere numărul contravențiilor de acest gen, care la noi în țară este în creștere.
Lipsa unei riposte ferme a societății ar întreține climatul contravențional și ar crea făptuitorilor impresia că pot persista în sfidarea legii, ar echivala cu încurajarea tacită a acestora și a altora la săvârșirea unor fapte similare și cu scăderea încrederii populației în capacitatea de ripostă a justiției și de protecție a statului.
În mod corect a reținut instanța de fond că din analiza planșelor foto depuse de către intimat la dosarul cauzei se poate stabili că petentul a circulat pe DE 581 – km 78 cu o viteză de 157 km/h.
Având în vedere considerentele expuse mai sus, Tribunalul va respinge ca nefondat apelul declarat de T. V. împotriva sentinței civile nr. 3254 din 15.12.2014 pronunțată de Judecătoria Bârlad, pe care o va menține.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, apelul declarat de T. V. împotriva sentinței civile nr. 3254 din 15.12.2014 pronunțată de Judecătoria Bârlad, pe care o menține.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 27.05.2015.
Președinte, E.-G. A. | Judecător, V. M. | |
Grefier, A. A. |
Red. A.E.G./05.06.2015
Tehnored. A.A./ 4 exemplare
2 ex. .
Judecătoria Bârlad- judecător C. D.
| ← Plângere contravenţională. Decizia nr. 686/2015. Tribunalul... | Plângere contravenţională. Decizia nr. 669/2015. Tribunalul... → |
|---|
