Plângere contravenţională. Decizia nr. 762/2015. Tribunalul VASLUI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 762/2015 pronunțată de Tribunalul VASLUI la data de 15-06-2015 în dosarul nr. 762/2015
Document finalizat
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL V.
CIVILĂ
DECIZIA CIVILĂ Nr. 762/A
Ședința publică de la 15 Iunie 2015
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE R.-N. O.
Judecător E.-G. A.
Grefier M. M.
S-a luat în examinare judecarea cererii de apel formulate de apelant – intimat Inspectoratul de Poliție al Județului V. cu sediul în V., .. 1, jud. V., în contradictoriu cu intimat - petent G. D. A. domiciliat în Bârlad, ., ., jud. V., împotriva sentinței civile nr. 3239/2014 pronunțate la data de 15.12.2014 de către Judecătoria Bârlad, având ca obiect plângere contravențională.
Nefiind nici o opoziție din partea celorlalți participanți la ședința de judecată, s-a strigat cauza cu prioritate, când la apelul nominal făcut în ședință publică, s-a prezentat avocat F. C. cu delegație de substituire la dosar pentru avocat B. D. reprezentant convențional al intimatului - petent G. D. A. cu împuternicire avocațială la dosar, lipsă fiind apelant – intimat Inspectoratul de Poliție al Județului V..
Procedura de citare legal îndeplinită.
S-a expus referatul cauzei de către grefier care a relevat faptul că apelul se află la al 2-lea termen de judecată; nu s-a depus întâmpinare.
S-au citit și verificat actele și lucrările de la dosar, după care;
Interpelat apărătorul intimatului - petent G. D. A. a declarat că nu mai are cereri noi de formulat și probe de administrat în apel, cu excepția celor administrate la instanța de fond.
Tribunalul față de declarația părții prezente prin apărător că nu mai are cereri noi de formulat în apel și probe de administrat, în baza dispozițiilor art. 244 Cod pr. civilă constată terminată cercetarea judecătorească și acordă cuvântul față de motivele de apel invocate.
Avocat F. C. pentru intimatul - petent G. D. A. având cuvântul, solicită respingerea ca neîntemeiat a apelului declarat de Inspectoratul de Poliție al Județului V. și menținerea sentinței civile nr.3239 din 15.12.2014 pronunțate de Judecătoria Bârlad, ca legală și temeinică.
Arată că la dosarul cauzei există probe care au răsturnat prezumția de verdicitate a procesului verbal de contravenție . nr._/23.12.2013 întocmit de IPJ V.. În cuprinsul apelului se arată că ar fi trebuit să se dea crezare mai mult actului întocmit de către agentul de poliție decât declarației martorului audiat în fața instanței de fond.
Precizează faptul că, o persoană care vine și dă o declarație în fața instanței, din punctul său de vedere, este o probă certă așa cum cere procedura și care răstoarnă prezumția relativă din procesul verbal.
Totodată, în fața instanței de fond, arată petentul că cele susținute în cuprinsul procesului verbal nu sunt reale și că în realitate la acea oră, mașina poliției se afla staționată pe . și abia când a intrat petentul G. D. A. în intersecție, a făcut virajul spre dreapta, a prins semnalele luminoase, făcându-i semn să tragă pe dreapta, punându-se și în mișcare, fiind și o declarație de martor, care este o probă certă și nu se poate ca în contrapartidă susținerea apelantului, situație în care ar trebui să i se interzică dreptul de a accesa procedura judiciară, atunci când este vorba de un proces verbal.
Arată că i se spune că, chiar mașina poliției este cea care i-a acordat prioritate și cu atât mai grav este această situație și că nu ar trebui să se aibă în vedere declarația martorului audiat la dosar.
Menționează că, dacă martorul a făcut declarații mincinoase, acesta va răspunde, dar până una alta, la dosar există această declarație, care este în contradicție cu ceea ce se susține în procesul verbal de contravenție. Nu solicită cheltuieli de judecată.
Tribunalul declară dezbaterile închise și reține cererea de apel spre soluționare, după care, s-a trecut la deliberare conform art. 395, al 1 Cod procedură civilă, dându-se decizia de față.
TRIBUNALUL
Asupra apelului civil de față, constată următoarele:
Prin sentința civilă nr. 3239 din 15.12.2014 a Judecătoriei Bârlad, s-a dispus admiterea plângerii formulate de petentul G. D. A. împotriva procesului verbal de contravenție . nr._/23.12.2013 întocmit de IPJ V. și în consecință, s-a anulat procesul verbal atacat și totodată sancțiunea aplicată.
A reținut instanța de fond, pentru a hotărî astfel că, prin procesul verbal . nr._ întocmit la data de 23.12.2013 de intimat, petentul a fost sancționat cu amendă contravențională în cuantum de 320 lei și sancțiunea complementară constând în suspendarea dreptului de a conduce pe o perioadă de 30 de zile pentru săvârșirea contravenției prevăzute de art.100 al. 3 lit. i pct. c din Ordonanța de Urgentă a Guvernului nr.195/2002 privind circulația pe drumurile publice constând în neacordarea priorității de trecere vehiculelor care au acest drept.
În cuprinsul procesului verbal de contravenție s-a reținut că petentul, la data de 23.12.2013 ora 23,39, pe . autoturismul marca Audi cu nr._ și la efectuarea virajului la stânga de pe . cu prioritate nu a acordat prioritate de trecere autospecialei MAI_ care se deplasa regulamentar pe drumul cu prioritate.”
La rubrica ”Alte mențiuni” a fost consemnat „ am mers regulamentar, nu recunosc cele relatate în procesul verbal”. Petentul a semnat procesul-verbal.
În acord cu prevederile art. 34 alin. 1 din OG nr. 2/2001, instanța competentă să soluționeze plângerea a verificat dacă aceasta a fost introdusă în termen, a ascultat pe cel care a făcut-o și pe celelalte persoane citate, a administrat orice alte probe prevăzute de lege, necesare în vederea verificării legalității și temeiniciei procesului-verbal, și a hotărât asupra sancțiunii, despăgubirii stabilite, precum și asupra măsurii confiscării.
În ceea ce privește legalitatea procesului verbal contestat, instanța a analizat procesul verbal prin prisma dispozițiilor art. 17 din OG 2/2001 care permit constatarea și din oficiu a nulității acestuia în cazul lipsurilor referitoare la numele, prenumele și calitatea agentului constatator, numele și prenumele contravenientului, a faptei săvârșite și a datei comiterii acesteia sau a semnăturii agentului constatator și a observat că acesta este regulat întocmit.
În ceea ce privește temeinicia procesului verbal, instanța a reținut că, deși O.G. nr. 2/2001 nu cuprinde dispoziții exprese cu privire la forța probantă a actului de constatare a contravenției, din economia textului art. 34, rezultă că procesul verbal contravențional face dovada situației de fapt și a încadrării în drept până la proba contrară, acesta beneficiind de o prezumție relativă de legalitate și veridicitate.
Petentul a avut ocazia să administreze în fața instanței mijloacele de probă pe care le-a considerat de natură a combate prezumția de legalitate și temeinicie de care beneficiază procesul verbal ca act întocmit de un organ al statului în exercitarea atribuțiilor de serviciu. Petentul a solicitat administrarea probei cu un martor și înscrisuri, pe care instanța a încuviințat-o.
Potrivit art. 6 pct. 1 din OUG 195/2002, „prin acordare a priorității se înțelege obligația oricărui participant la trafic de a nu își continua deplasarea sau de a nu efectua orice altă manevră, dacă prin acestea îi obligă pe ceilalți participanți la trafic care au prioritate de trecere să își modifice brusc direcția sau viteza de deplasare ori să oprească”. Conform art. 129 din HG 1391/2006, „Vehiculul care circulă pe un drum public pe care este instalat unul dintre indicatoarele având semnificația: "Drum cu prioritate", "Intersecție cu un drum fără prioritate" sau "Prioritate față de circulația din sens invers" are prioritate de trecere.”
În cauza de față, cf. procesului verbal de contravenție, petentul a fost sancționat pentru faptul că nu ar fi acordat prioritate de trecere chiar autovehiculului MAI, la . stradă secundară pe drumul cu prioritate. Cu toate că legea recunoaște procesului verbal o prezumție de legalitate și temeinicie, instanța a reținut că în cauza de față această prezumție a fost răsturnată prin probele administrate în cauză.
Astfel, din declarația dată de martorul M. L., care se afla în mașină cu petentul, reiese că mașina poliției era staționată atunci când petentul a intrat pe drumul cu prioritate de pe drumul cu prioritate. Ca atare, nu poate fi vorba despre o neacordare de prioritate de vreme ce mașina poliției nu se afla în mișcare.
Pe de alte parte, intimatul a depus la dosarul cauzei raportul agentului constatator. Acesta a arătat că se deplasa pe Bld. Primăverii din Bârlad și la intersecția cu . intersectat cu autovehiculul condus de petent care nu a acordat prioritate. Abaterea nu a fost filmată de agentul constatator.
În consecință, de vreme ce vinovăția petentului trebuia stabilită dincolo de orice dubiu rezonabil, pentru a-i putea fi aplicată o sancțiune contravențională și atât timp cât îndoiala asupra vinovăției petentului există în cauză, instanța a reținut că dubiul trebuie să profite petentului.
De asemenea, deși intimatul a susținut prin întâmpinare că se impune menținerea procesului verbal deoarece petentul a mai fost anterior sancționat, acest aspect este irelevant, „antecedentele” contravenționale neavând nicio relevanță asupra legalității și temeiniciei procesului verbal atacat și care face obiectul cauzei de față. Sancționarea pentru alte fapte nu constituie o probă a vinovăției petentului.
Pentru considerentele expuse mai sus, și în temeiul principiului in dubio pro reo instanța a constatat că procesul verbal . nr._/23.12.2013 este netemeinic, motiv pentru care a admis plângerea petentului și l-a exonerat pe acesta de la suportarea sancțiunii principale dar și a celei complementare.
Împotriva acestei hotărâri a declarat apel IPJ V. criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
Susține apelantul că acest intimat se face vinovat de comiterea acestei contravenții, care a fost constatată personal de agentul constatator.
Analizând hotărârea instanței de fond, în raport cu actele și lucrările dosarului, dar și din oficiu sub toate aspectele, așa cum prevede art. 479 din Noul Cod de pr. Civilă, Tribunalul constată că apelul este neîntemeiat.
În mod corect, instanța de fond, a apreciat faptul că procesul verbal contestat este legal întocmit, nefiind cauze de nulitate absolută prev. de art. 15-19 din OG nr. 2/2001, care să ducă la anularea sa.
Contravenientul nu a recunoscut comiterea acestei contravenții chiar din momentul întocmirii de agentul constatator al procesului verbal de contravenție, considerându-se nevinovat.
Ca probă a nevinovăției sale, contravenientul, a solicitat audierea unui martor ocular, M. L.. Acest martor a infirmat cele consemnate în procesul verbal de agentul constatator, stabilind o altă situație de fapt, dovedind astfel afirmațiile contravenientului, referitoare la nevinovăția sa.
Organul constatator, nu și-a propus alte probe care să demonstreze temeinicia procesului verbal contestat mergând pe prezumția de legalitate și temeinicie a acestuia și pe constatarea personală a agentului constatator, care poate fi probă conf. art.15 al.1 din OG 2/2001 și art. 109 din OUG 195/2002.
Mărturia dată în cauză de martorul M. L., coroborată cu nerecunoașterea contravenientului, a faptei, contravenționale imputate de agentul constatator prin procesul verbal contestat duce la nevinovăția acestuia și la anularea procesului verbal pentru netemeinicia faptei contravenționale, nefiind dovedită cu alt mijloc de probă decât așa cum a mai indicat cu prezumția relativă, de temeinicia care a fost răsturnată prin audierea martorului.
Înlăturarea declarației acestui martor ocular, M. L., va putea fi făcută doar printr-o eventuală condamnare a sa pentru comiterea infracțiunii de mărturie mincinoasă în cazul în care declarat aspecte nereale cu scopul de a-l exonera de la răspunderea contravențională pe contravenient.
Pentru aceste considerente, în baza art. 480 Cod pr. civilă, va respinge ca neîntemeiat apelul declarat de Inspectoratul de Poliție al Județului V. împotriva sentinței civile nr.3239 din 15.12.2014 pronunțate de Judecătoria Bârlad, pe care o va menține.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca neîntemeiat apelul declarat de Inspectoratul de Poliție al Județului V. împotriva sentinței civile nr.3239 din 15.12.2014 pronunțate de Judecătoria Bârlad, pe care o menține.
DEFINITIVĂ.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 15.06.2015.
Președinte, R.-N. O. | Judecător, E.-G. A. | |
Grefier, M. M. |
Red: O.R.N.
Tehnoredactat: M.M.
Ex. 4/ 09.07.2015
.>
Judecătoria Bârlad - judecător fond C. D.
| ← Plângere contravenţională. Decizia nr. 768/2015. Tribunalul... | Anulare act. Decizia nr. 1058/2015. Tribunalul VASLUI → |
|---|
