Plângere contravenţională. Decizia nr. 774/2015. Tribunalul VASLUI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 774/2015 pronunțată de Tribunalul VASLUI la data de 15-06-2015 în dosarul nr. 774/2015
Document finalizat
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL V.
CIVILĂ
DECIZIA CIVILĂ Nr. 774/A
Ședința publică de la 15 Iunie 2015
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE R.-N. O.
Judecător E.-G. A.
Grefier M. M.
S-a luat în examinare judecarea cererii de apel formulate de apelant – intimat I. T. de Muncă V., cu sediul în V., .. 274, județul V., în contradictoriu cu intimat - petent B. D., domiciliat în .. V., împotriva sentinței civile nr. 737/2015 pronunțate la data de 11.03.2015 de Judecătoria Bârlad, având ca obiect plângere contravențională.
Nefiind nici o opoziție din partea celorlalți participanți la ședința de judecată, s-a strigat cauza cu prioritate, când la apelul nominal făcut în ședință publică, s-a prezentat consilier juridic B. A. cu delegația nr. 811 din 12.06.2015 la dosar, lipsă fiind intimat - petent B. D..
Procedura de citare legal îndeplinită.
S-a expus referatul cauzei de către grefier care a relevat faptul că apelul se află la primul termen de judecată; declarat în termen, motivat; nu s-a depus întâmpinare.
S-au citit și verificat actele și lucrările de la dosar, după care;
Interpelat reprezentantul apelantului – intimat I. T. de Muncă V., a declarat că nu mai are cereri noi de formulat și probe de administrat în apel, cu excepția celor administrate la instanța de fond.
Tribunalul față de declarația părții prezente prin reprezentant că nu mai are cereri noi de formulat în apel și probe de administrat, în baza dispozițiilor art. 244 Cod pr. civilă constată terminată cercetarea judecătorească și acordă cuvântul față de motivele de apel invocate.
Consilier juridic B. A. pentru apelant – intimat I. T. de Muncă V. având cuvântul, solicită admiterea apelului, modificarea sentinței civile apelate si menținerea în întregime a procesului-verbal de constatare și sancționare a contravenției ., nr._, ca legal și temeinic.
Instanța de fond, verificând asupra legalității procesului-verbal de constatare si sancționare, a reținut în motivare că, acesta a fost întocmit cu respectarea dispozițiilor prevăzute de art. 17 din OG 2/2001, republicată, cuprinzând toate mențiunile prevăzute de lege sub sancțiunea nulității absolute.
Verificând procesul-verbal sub aspectul temeiniciei, raportat la înscrisurile depuse la dosar, instanța a reținut că, petentul se face vinovat de săvârșirea contravenției reținute în sarcina sa, întrucât în fișele de identificare semnate de cei găsiți fără contract de muncă, aceștia au menționat că prestează activitate în meseria de muncitor în construcții pentru numitul B. D., de la data de 27 septembrie 2014.
Menționează că instanța de fond, a constatat că, fapta petentului întrunește elementele constitutive ale contravenției prevăzute de art.260, alin.(1), lit. e din Legea nr. 53/2003-Codul Muncii.
Cu toate acestea, instanța, individualizând sancțiunea contravenționala, a apreciat că sancțiunea aplicată, este disproporționată, în raport de gradul de pericol social al faptei constatate si, dând eficiență dispozițiilor art.21, alin. (3) din OG nr.2/2001 a înlocuit sancțiunea amenzii cu avertismentul.
În opinia sa fapta săvârșita de petent prezintă un grad înalt de pericol social întrucât conform art.260, alin.(1), lit. e din Legea nr.53/2003 privind Codul Muncii, constituie contravenție si se sancționează „primirea la muncă a până la 5 persoane, fără încheierea unui contract individual de muncă, potrivit art. 16, alin.(1), cu amenda de la 10.000 lei la 20.000 lei pentru fiecare persoană identificată", iar conform art. 264, alin.4, ,,Constituie infracțiune si se sancționează cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă, primirea la muncă, a mai mult de 5 persoane, indiferent de cetățenia acestora, fără încheierea unui contract individual de muncă."
Solicită să se observe faptul că, numărul mare de persoane prezente la muncă, plasează fapta petentului la granița dintre contravenție si infracțiune, deci are un grad ridicat de pericol social.
În al doilea rând, persoana care desfășoară activitate fără încheierea unui contract individual de muncă, este lipsită de protecție socială, este lipsită de drepturile la asigurări sociale recunoscute de lege, știind că scopul reglementarilor juridice în materia protecției muncii, este în primul rând acela de asigurare a protecției persoanei care prestează o activitate.
O alta consecință, pe care o apreciază ca fiind gravă, arată că este aceea că prin fapta sa petentul a încercat si a reușit eludarea plății obligațiilor către stat, cunoscut fiind faptul că economia subterană aduce grave prejudicii bugetului de stat. Motivarea instanței, că petentul nu este autorizat să desfășoare activitate de construcții, că nu a înființat persoana fizică autorizată, întreprindere individuală sau societate comercială, datorită cheltuielilor mari pe care le-ar face, este neîntemeiată. Conform prev. art. 10 din Legea 53/2003 rep.,, contractul individual de muncă este contractul în temeiul căruia o persoana fizică, denumită salariat, se obligă să presteze muncă pentru și sub autoritatea unui angajator, persoană fizică sau juridică..."
Solicită să se observe că, în relațiile cu cele 5 persoane care prestau activitate, petentul se comporta ca un adevărat angajator declarând în fișa de identificare că el este ,, conducătorul locului de muncă" fără însă a dori să intre în legalitate, întrucât nici ulterior controlului, nu a încheiat contracte de muncă cu cele 5 persoane.
Gradul de pericol social, se reflectă în însuși minimul cuantumului ridicat, respectiv 10.000 lei, al amenzii contravenționale prevăzute de lege pentru acest gen de fapte si duce la concluzia, că fapta este considerată chiar de legiuitor ca prezentând o gravitate sporită.
Prin sentința instanței de înlocuire a amenzii contravenționale cu avertisment, consideră că se încurajează munca la negru, că scopul de responsabilizare și de reglare a raporturilor sociale, nu poate fi atins în acest mod.
Tribunalul declară dezbaterile închise și reține cererea de apel spre soluționare, după care, s-a trecut la deliberare conform art. 395, al 1 Cod procedură civilă, dându-se decizia de față.
TRIBUNALUL
Asupra apelului civil de față, constată următoarele:
Prin sentința civilă nr. 737 din 11.03.2015 a Judecătoriei Bârlad s-a dispus admiterea plângerii formulate de petentul B. D. împotriva procesului verbal de contravenție . nr._/30.10.2014 întocmit de ITM V. și în consecință, s-a menținut ca temeinic și legal procesul verbal contestat înlocuindu-se cu avertisment, amenda contravențională.
A reținut instanța de fond, pentru a hotărî astfel că, în urma controlului efectuat în data de 4 octombrie 2014, ora 11,30 la locul de muncă-construcție locuință – aparținând lui F. D. G. din Zorleni, zona Izlaz, nr.1308, jud. V., verificându-se modul în care se respectă prevederile legislației în vigoare în domeniul relațiilor de muncă, au fost găsite cinci persoane, care l-au desemnat ca angajator pe numitul B. D., același informații fiind date de părinții proprietarului, respectiv F. V. care l-au indicat ca organizator de lucrări și persoană care a împăcat lucrarea de construcții.
Persoanele identificate fără contract de muncă sunt: C. C., M. L. I., L. V. C., S. I. A., V. C., care au declarat pe proprie răspundere că lucrează fără contract de muncă.
Numitul B. D. a precizat în fișa de identificare pe care a completat-o personal că este propriul salariat, fiind conducător loc de muncă din data de 27 septembrie 2014, la construcția locuință F. D. G., iar în fișa de identificare a precizat că lucrează cu persoanele menționate.
Prin procesul-verbal de constatare și sancționare a contravențiilor constatare și sancționare a contravenției . nr._ din 31 octombrie 2014 întocmit de către intimatul I. T. de Munca V., petentul a fost sancționat cu amenda de 50.000 lei pentru contravenția prevăzută de art. 260 alin.1 lit. e din Legea nr.53/2003 pentru faptul că a angajat cinci persoane fără contract de muncă, acesta indicând că nu este autorizat să desfășoare activitate de construcții și nu a înființat persoană fizică autorizată sau întreprindere individuală și nici societate comercială, motivul fiind cheltuielile mari pe care bănuiește că le face.
Fiind investită, potrivit art. 34 alin. 1 din O.G. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, cu verificarea legalității și temeiniciei procesului verbal instanța a reținut următoarele:
Asupra legalității procesului-verbal, instanța a reținut că acesta a fost întocmit cu respectarea dispozițiilor prevăzute de art. 17 din O.G. nr. 2/2001, republicată, cuprinzând toate mențiunile prevăzute de lege sub sancțiunea nulității absolute.
Analizând procesul - verbal de contravenție, ce face obiectul prezentei cauze, sub aspectul temeiniciei, raportat la înscrisurile depuse la dosarul cauzei, instanța a reținut că petentul se face vinovat de săvârșirea contravenției reținute în sarcina sa, întrucât în fișele de identificare semnate de cei găsiți fără contract de muncă, cu mențiunea,, aceasta este declarația pe care o dau, o susțin și o semnez, cele menționate fiind adevărate, nefiind silit de nimeni”, aceștia au menționat că prestează activitate în meseria muncitor construcție pentru numitul B. D., de la data de 27 septembrie 2014, neputând fi reținută susținerea din depoziția dată în instanță de numitul V. C. în sensul că ,, a scris la fel ca toți muncitorii, că prestează activitate pentru B. D.”, însă în realitate era plătit de F. D., proprietarul construcției, întrucât așa cum a recunoscut și petentul în motivarea plângerii, el a fost singurul care a vorbit proprietarul construcției aflat în străinătate, mai mult decât atât, cei doi martori audiați în cauză, V. C. și M. L. I., au recunoscut că petentul coordona lucrările.
Față de probatoriul existent la dosarul cauzei, instanța a constatat că fapta petentului, întrunește elementele constitutive ale contravenției prev. de art.260 alin.1 lit. e din Legea nr. 53/2003 – Codul Muncii.
Conform art. 16 alin. 1 din Legea nr. 53/2003 – Codul Muncii, ”contractul individual de muncă se încheie în baza consimțământului părților, în formă scrisă, în limba română. Obligația de încheiere a contractului individual de muncă în formă scrisă revine angajatorului. Forma scrisă este obligatorie pentru încheierea valabilă a contractului”.
De asemenea, potrivit art. 260 alin. 1 lit. e din același act normativ, ”constituie contravenție și se sancționează astfel următoarele fapte: primirea la muncă a până la 5 persoane fără încheierea unui contract individual de muncă, potrivit art. 16 alin. 1, cu amendă de la 10.000 lei la 20.000 lei pentru fiecare persoană identificată”.
Asupra individualizării sancțiunii contravenționale, instanța a apreciat însă, că sancțiunea aplicată este disproporționată în raport de gradul de pericol social concret al faptei constatate, motivat de următoarele considerente:
Potrivit dispozițiilor art. 21 alin.(3):,, Sancțiunea se aplică în limitele prevăzute de actul normativ și trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, ținându-se seama de împrejurările în care a fost săvârșită fapta, de modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă, precum și de circumstanțele personale ale contravenientului și de celelalte date înscrise în procesul-verbal,,.
Analizând împrejurările săvârșirii faptei, instanța a constatat că petentul nu este autorizat să desfășoare activitate de construcții, nu a înființat persoană fizică autorizată sau întreprindere individuală și nici societate comercială, motivul fiind cheltuielile mari pe care bănuiește că le face.
Față de circumstanțele personale ale petentului în legătură cu veniturile pe care le realizează în lipsa unui loc sigur de muncă, instanța a apreciat că sancțiunea amenzii contravenționale aplicate, în cuantum de 50.000 lei, este disproporționată față de criteriile de individualizare prevăzute de art. 21 alin.3 din O.G.2/2001, analizate mai sus.
Față de aceste considerente, instanța a apreciat plângerea ca fiind întemeiată și, pe cale de consecință, a admis în parte, în sensul că, a înlocuit sancțiunea amenzii contravenționale în cuantum de 50.000 lei cu sancțiunea avertismentului, apreciind că această din urmă sancțiune este suficientă pentru ca petentul să se îndrepte și să nu comită noi fapte de aceeași natură.
Plângerea a fost legal timbrată și a fost formulată în termen legal.
Împotriva acestei hotărâri a declarat apel ITM V. criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
Susține apelantul că sancțiunea din procesul verbal a fost corect individualizată, neimpunându-se a fi înlocuită, faptele comise fiind grave, numărul mare de persoane care lucrau fără forme legale.
Analizând hotărârea instanței de fond, în raport cu actele și lucrările dosarului, dar și din oficiu sub toate aspectele, așa cum prevede art. 479 Cod pr. civilă, Tribunalul constată că apelul este fondat.
În mod corect, instanța de fond, a apreciat faptul că procesul verbal contestat este legal întocmit, nefiind cauze de nulitate absolută prev. de art. 15-19 din OG nr. 2/2001, care să ducă la anularea sa.
Referitor la înlocuirea cu avertisment a amenzii contravenționale aplicate prin procesul verbal contestat, aceasta nu se justifică, întrucât faptele comise de contravenient, au un efect ridicat de pericol social, că nu impune aplicarea doar a unui avertisment.
În cauză, 5 persoane, au fost identificate de agentul constatator, că, lucrau fără forme legale pentru contravenient. Aceste cinci persoane au lucrat la ridicarea unei construcții, în calitate de muncitori, fiind angajați de contravenient. Cei 5 muncitori în fișele de identificare. Întocmite, cu ocazia controlului, de agentul constatator, au indicat în mod clar, fără dubiu, în calitate de angajator, numele contravenientului. Ulterior, fiind audiați, ca martori în cauză, propuși de contravenient, doi dintre acești muncitori pe nume M. L. I. și V. C., l-au indicat ca persoană care i-a angajat la construcție, pe acest contravenient. Este adevărat că acea construcție aparținea unei alte persoane, însă, aceasta nu a fost indicată ca și angajatoare nemijlocită a acestor muncitori.
Martorii indică în declarațiile lor că nu au fost forțați să completeze fișele de identificare întocmite pe loc de agentul constatator, ceea ce arată că cele consemnate în aceste fișe sunt reale dovedindu-se astfel,contravenția.
Aplicarea unei sancțiuni atât de blânde contravenientului este nefondată în condițiile în care peste 5 salariați primiți la muncă fără forme legale este infracțiune.
Mai mult decât atât contravenientul a negat constant comiterea contravenției neavând o atitudine juridică corespunzătoare de recunoaștere și regret a faptei comise, care nu impunea aplicarea unui avertisment.
Pentru aceste considerente, în baza art. 480 Cod pr. civilă, va admite apelul declarat de I. T. de Muncă V. împotriva sentinței civile nr.737 din 11.03.2015 pronunțate de Judecătoria Bârlad, pe care o modifică în tot în sensul că,
Rejudecând cauza, va respinge plângerea formulată de petentul B. D. împotriva procesului verbal de contravenție . nr._ încheiat la data de 30.10.2014 de I. T. de Muncă V., pe care îl va menține.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite apelul declarat de I. T. de Muncă V. împotriva sentinței civile nr.737 din 11.03.2015 pronunțate de Judecătoria Bârlad, pe care o modifică în tot în sensul că,
Rejudecând cauza, respinge plângerea formulată de petentul B. D. împotriva procesului verbal de contravenție . nr._ încheiat la data de 30.10.2014 de I. T. de Muncă V., pe care îl menține.
DEFINITIVĂ.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 15.06.2015.
Președinte, R.-N. O. | Judecător, E.-G. A. | |
Grefier, M. M. |
Red: O.R.N.
Tehnoredactat: M.M.
Ex. 4/ 09.07.2015
.>
Judecătoria Bârlad - judecător fond D. E. J.
| ← Plângere contravenţională. Decizia nr. 743/2015. Tribunalul... | Plângere contravenţională. Decizia nr. 768/2015. Tribunalul... → |
|---|
