Plângere contravenţională. Decizia nr. 864/2015. Tribunalul VASLUI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 864/2015 pronunțată de Tribunalul VASLUI la data de 23-06-2015 în dosarul nr. 864/2015
Acesta nu este document finalizat
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL V.
CIVILĂ
DECIZIA CIVILĂ NR. 864/A
Ședința publică de la 23 Iunie 2015
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE O. C.
Judecător E.-G. A.
Grefier A. A.
Pe rol se află judecarea cererii de apel formulată de apelanta intimată C. NAȚIONALĂ DE AUTOSTRĂZI ȘI DRUMURI NAȚIONALE DIN ROMÂNIA.SA în contradictoriu cu intimatul petent C. D. E., împotriva sentinței civile nr. 461/2015 pronunțată la data de 18.02.2015 de către Judecătoria Bârlad, având ca obiect plângere contravențională.
Dezbaterile în fond au avut loc în ședința publică din data de 15 iunie 2015, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, parte integrantă din prezenta, când instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea pentru data de 23 iunie 2015, când a hotărât următoarele;
TRIBUNALUL
Asupra apelului civil de față, constată următoarele:
Prin sentința civilă nr. 461/2015 pronunțată la data de 18.02.2015, Judecătoria Bârlad a admis plângerea contravențională formulată de intimatul petent C. D. E. domiciliat în V., ., ., J. V. în contradictoriu cu apelanta intimata C. NAȚIONALĂ DE AUTOSTRĂZI ȘI DRUMURI NAȚIONALE DIN ROMÂNIA.SA. cu sediul în București .. 401A sector 6 împotriva procesului verbal de contravenție . nr._ din 22.09.2014 pe care îl anulează.
Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a avut în vedere că prin procesul-verbal . nr._ din 22.09.2014, intimatul petent a fost sancționat contravențional cu amendă în cuantum de 250 lei, reținându-se în sarcina sa la data de 22.09.2014 a circulat cu autoturismul cu nr. de înmatriculare_ pe DN 1C km 18+392 m, fără a deține rovinietă valabilă.
În urma verificării potrivit de art. 34 din O.G. 2/2001, instanța a constatat că plângerea a fost formulată în termenul legal de 15 zile de la data comunicării procesului verbal de constatare a contravenției.
Cu privire la legalitatea procesului verbal contestat
1.2. În drept: Potrivit art.17 din O.G. nr.2/2001, lipsa mențiunilor privind numele, prenumele și calitatea agentului constatator, numele și prenumele contravenientului, ….. a faptei săvârșite și a datei comiterii acesteia sau a semnăturii agentului constatator atrage nulitatea procesului-verbal. Nulitatea se constată și din oficiu.
Intimatul petent a invocat motivul de nulitate absolută lipsa semnăturii de pe procesul verbal de contravenție
1.3. Soluția instanței:
Prin Decizia nr. 6/2015, ÎCCJ a fost admis recursul în interesul legii formulat de Avocatul Poporului, statuând că: „În interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 17 din Ordonanța Guvernului nr.2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările și completările, raportate la dispozițiile art. 4 pct. 1-4 și art. 7 din Legea nr. 455/2001 privind semnătura electronică, republicată, procesele-verbale de constatare și sancționare a contravențiilor prevăzute de art. 8 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare și a tarifului de trecere pe rețeaua de drumuri naționale din România, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 424/2002, cu modificările și completările ulterioare, încheiate potrivit art. 9 alin. (1) lit. a), alin. (2) și alin. (3) din acest act normativ, transmise persoanelor sancționate contravențional pe suport de hârtie, sunt lovite de nulitate absolută în lipsa semnăturii olografe a agentului constatator”.
Potrivit art. 436 Cod procedură civilă precum și dispozițiile legale aplicabile în cauză instanța constată că sancțiunea, in acest caz, este nulitatea, conform art. 16 alin. l si art l7 din OG 2/200l, care poate fi constatata si din oficiu.
Cerința semnării procesului verbal de contravenție este imperativa, întrucât rațiunea instituirii ei a fost aceea de a permite instanței cercetarea legalității actului constatator, de acest moment legându-se o . consecințe juridice. De asemenea, instanța remarcă faptul că legea nu prevede posibilitatea ca mențiunile procesului-verbal să fie completate ulterior prin diferite mijloace de probă.
Față de considerentele ce preced, instanța, în temeiul art. 17 coroborat cu art. 34 din O.G. nr.2/2001 și art. 436 Cod procedură civilă, a admis plângerea contravențională, a anulat procesul-verbal și a exonerat intimatul petent de la plata sancțiunii aplicate, fără a mai analiza procesul verbal și sub aspectul netemeiniciei.
Împotriva sentinței civile nr. 461 pronunțată la data de 18.02.2015 de către Judecătoria V. a formulat apel apelanta intimată C. Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România SA, solicitând anularea acesteia.
În motivarea cererii de apel se învederează că potrivit alin. (2) art. 480 NCPC, in cazul in care se constata ca, in mod greșit, prima instanța a soluționat procesul fără a intra in judecata fondului (...) instanța de apel va anula hotărârea, si va judeca procesul, evocând fondul.
In fapt, instanța de fond a admis plângerea contravenționala împotriva procesului verbal de constatare a contravenției ._/22.09.2014, conchizând că lipsa procesului verbal atrage lipsa răspunderii contravenționale.
Solicită a se observa că procesul verbal îndeplinește toate condițiile prevăzute de O.G. 15/2002 coroborat cu O.G 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor.
Procesul verbal a fost întocmit în lipsa contravenientului și a martorilor, constatarea contravenției fiind efectuată cu ajutorul mijloacelor specifice ale sistemului informatic de emitere, gestiune, monitorizare și control a rovinietei SIEGMCR.
Potrivit dispozițiilor art.l. alin. 2 din Ordonanța nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare și a tarifului de trecere pe rețeaua de drumuri naționale din România, începând cu data de 01 iulie 2002 a fost introdus tariful de utilizare a rețelei de drumuri naționale din România, aplicat tuturor utilizatorilor români pentru toate autovehiculele înmatriculate care sunt folosite pe rețeaua de drumuri naționale din România și structurat în funcție de perioada de parcurs și de staționare, de încadrarea în clasa de emisii poluante (EURO), de masa totală maximă autorizată (MTMA) și de numărul de axe, după caz.
Procesul verbal a fost întocmit cu respectarea prevederilor art. 9. alin. 2 si 3 din O.G. nr. 15/2002, în lipsa contravenientului și a martorilor, constatarea contravenției fiind efectuată cu ajutorul mijloacelor specifice ale Sistemului Informatic de Emitere. Gestiune, Monitorizare și Control a Rovinietei S.I.E.G.M.C.R., contravenientul fiind identificat pe baza datelor furnizate de Ministerul Administrației și Internelor - Direcția Regim Permise de Conducere și înmatriculare a Vehiculelor.
Semnătura digitala reprezintă, in conformitate cu dispozițiile art. 4. Din Legea 455/2001 date in forma electronica, care sunt atașate sau logic asociate cu alte date in forma electronica si care prezintă următoarele caracteristici tehnice: este legata in mod unic de semnatar, asigura identificarea semnatarului, este creat prin mijloace controlate exclusiv de semnatar si este legata de datele in forma electronica, Ia care se raportează in asa fel incat orice modificare ulterioara a acestora este identificabila.
Apariția acestui tip de semnătură este legată de necesitatea asigurării unor modalități securizate de comunicare in domeniul virtual care sa ateste autenticitatea documentelor transmise de utilizatori si sa faciliteze raporturile economice, sociale, juridice la nivel global.
Semnăturile digitale reprezintă echivalentul in domeniul virtual al clasicelor semnături olografe. Cu toate ca acestea reprezintă o practică veche de sute de ani bazată pe necesitatea societății umane de a conferi documentelor un caracter personal, individual sau de nereprodus, evoluția tehnică si crearea societății informaționale a impus tranziția de la stadiul de manuscriptie la crearea unor mecanisme de siguranță in considerarea raporturilor sociale manifestând o componenta informatica tot mai pregnantă.
In acest sens, la nivel european a fost adoptata Directiva nr. 93/1999 iar in plan intern Legea nr. 455/2001, care stabilind cadrul general de aplicare al semnăturii electronice prevede ca « inscrisul in formă electronică căruia i-a fost incorporat, atașat sau i s-a asociat logic o semnătură electronică extinsă, bazată pe un certificat calificat nesuspendat sau nerevocat la momentul respectiv si generată cu ajutorul unui dispozitiv securizat de creare a semnăturii electronice, este asimilat, in ceea ce privește condițiile si efectele sale, cu inscrisul sub semnătura privata. Asemănător reglementarii clasice privind metode de autentificare a inscrisurilor, in domeniul informatic a fost adoptata Legea nr. 589/2004 privind activitatea notarială.
Din perspectiva naturii juridice a proceselor verbale de contravenție, este de observat ca reglementarea in materie nu incadreaza in mod expres actele administrative (a se vedea Decizia 183/2003 a Curții Constituționale) in categoria actelor autentice, date fiind si numeroasele particularități ale acestora intre care prezumția relativa de legalitate, veridicitate si autenticitate, susceptibila de răsturnare prin orice mijloc de proba, spre deosebire de actele administrative de putere publica (autentice) in privința cărora este necesara inscrierea in fals a contestatorului sub aspectul faptei reținute.
De altfel, singura diferența intre semnătura olografa aflata in cuprinsul unui inscris sub semnătura privata si cea din cuprinsul unui proces verbal de constatare a contravenției intocmit in mod calsic pe o hârtie, o constituie calitatea semnatarului, care in acest din urma caz este un agent al statului, investit cu prerogative de putere publica.
Din examinare dispozițiilor Legii nr. 455/2001 nu se poate retine nicio dispoziție legala care sa atribuie exclusivitate raporturilor juridice de drept privat in privința autentificării in sens informatic a documentelor electronice, de altfel, in conformitate cu dispozițiile art. 1 din HG nr. 1259/2001 act normative emis in scopul aplicării Legii nr. 455 2001, orice persoana fizică sau juridică aflată pe teritoriul României poate beneficia de servicii de certificare in vederea utilizării semnăturii electronice.
In acest sens, la nivel european prin Directiva nr. 93 1999 s-a reținut utilizarea semnăturilor electronice in sectorul public in cadrul administrațiilor nationale si comunitare si comunicările dintre administrații, precum si cu cetățenii si agenții economici in domenii precum achizițiile publice, fiscalitate, asigurări sociale, sănătate si justiție, impunându-se in sarcina statelor membre in art. 5 alin. 2 obligația de a nu refuza eficienta juridica a semnăturii electronice si posibilitatea de a fi acceptata ca proba injustiție din simplu motiv ca se prezintă in format electronic (iar nu olograf).
In plan intern, la nivelul administrației publice, instanța trebuie sa constate derularea unor programe finanțate de Uniune Europeana având ca scop implementarea infrastructurii necesare utilizării semnăturii electronice la nivelul instituțiilor publice, semnătura electronica fiind deja utilizata in raporturile cu ANAF, ONRC. ITM, precum si autorități ale administrației publice locale.
De asemenea, instanța trebuie sa constate că in aplicarea aquis-ului comunitar, Ministerul Justitiei a elaborat Strategia de informatizare a sistemului judiciar pentru perioada 2010-2015 destinata implementării proiectelor derulate la nivelul Uniunii Luropene de .,e-justice" si „e-law", potrivit art 67 din Hotărârea CSM nr. 387/2005. instanțele judecătorești utilizând de asemenea, semnătura digitala.
In consecință, . absurdum"" ar insemna că semnătura electronica să fie destinată exclusiv agenților economici ale căror documente electronice ar căpăta valoare probatorie superioara celor emise de instituții ale statului, care si-ar vedea reduse prerogativele in plan virtual, rămânând izolate din punct de vedere al progresului tehnic si al recunoașterii valorii probatorii a semnăturii digitale, prin sancționarea cu nulitatea absoluta in lipsa formatului „ manuscriptie"
Prin urmare, chiar daca legiuitorul nu a consacrat expres posibilitatea creării si semnării in format digital a proceselor verbale de contravenție, aceasta nu inseamnă că o asemenea modalitate de constatare a faptei si sancționare este lipsită de efecte juridice, si deci interzisă, o asemenea interpretare contravenind rațiunii avute in vedere de legiuitor in reglementarea raporturilor informatice si aquis-ului comunitar in materie.
Pentru toate aceste motive, apelanta intimată solicită admiterea apelului astfel cum a fost formulat, schimbarea sentinței civile pronunțate si pe fond respingerea plângerii contravenționale si menținerea amenzii aplicate prin Procesul verbal contestat.
In drept, apelanta intimată își întemeiază apelul pe dispozițiile art. 466 si următoarele din N Cod proc. Civ., O.G. 2/2001, O.G. 15/2002, Legea 455/2012.
În temeiul art. 411 N. C. Pr. Civ., solicită judecarea și în lipsă a prezentei cauze.
Probele solicitate de apelanta intimată a fi administrare sunt înscrisurile și orice alte probe doveditoare vor reieși din dezbateri.
Intimatul petent C. D. nu a formulat întâmpinare.
Analizând apelul formulat de apelanta CNADNR împotriva sentinței nr. 461 din 18.02.2015 pronunțată de Judecătoria V., Tribunalul constată că acesta este nefondat.
S-a reținut în fapt, că prin procesul-verbal . nr._ din 22.09.2014, intimatul petent a fost sancționat contravențional cu amendă în cuantum de 250 lei, reținându-se în sarcina sa că la data de 22.09.2014 a circulat cu autoturismul cu nr. de înmatriculare_ pe DN 1C km 18+392 m, fără a deține rovinietă valabilă.
Instanța de fond, cu privire la legalitatea procesului verbal contestat a reținut următoarele dispoziții: potrivit art.17 din O.G. nr.2/2001, lipsa mențiunilor privind numele, prenumele și calitatea agentului constatator, numele și prenumele contravenientului, ….. a faptei săvârșite și a datei comiterii acesteia sau a semnăturii agentului constatator atrage nulitatea procesului-verbal. Nulitatea se constată și din oficiu.
Intimatul petent a invocat motivul de nulitate absolută lipsa semnăturii de pe procesul verbal de contravenție
Corect a fost aplicată de către instanța de fond, Decizia nr. 6/2015, ÎCCJ prin care a fost admis recursul în interesul legii formulat de Avocatul Poporului, statuând că: „În interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 17 din Ordonanța Guvernului nr.2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările și completările, raportate la dispozițiile art. 4 pct. 1-4 și art. 7 din Legea nr. 455/2001 privind semnătura electronică, republicată, procesele-verbale de constatare și sancționare a contravențiilor prevăzute de art. 8 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare și a tarifului de trecere pe rețeaua de drumuri naționale din România, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 424/2002, cu modificările și completările ulterioare, încheiate potrivit art. 9 alin. (1) lit. a), alin. (2) și alin. (3) din acest act normativ, transmise persoanelor sancționate contravențional pe suport de hârtie, sunt lovite de nulitate absolută în lipsa semnăturii olografe a agentului constatator”.
Cerința semnării procesului verbal de contravenție este una imperativă, întrucât rațiunea instituirii ei a fost aceea de a permite instanței cercetarea legalității actului constatator, de acest moment legându-se o . consecințe juridice. De asemenea, instanța remarcă faptul că legea nu prevede posibilitatea ca mențiunile procesului-verbal să fie completate ulterior prin diferite mijloace de probă.
Astfel, se constată de către Tribunal că instanța în mod legal a reținut că procesul verbal de contravenție este lovit de nulitate absolută.
Cum nulitatea absolută poate fi constatată si din oficiu, se reține că soluția pronunțată este una legală și temeinică..
Față de considerentele arătate mai sus, Tribunalul va respinge, ca nefondat apelul declarat de CNADNR împotriva sentinței nr. 461 din 18.02.2015 pronunțată de Judecătoria V., pe care o va menține.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, apelul declarat de CNADNR împotriva sentinței nr. 461 din 18.02.2015 pronunțată de Judecătoria V., pe care o menține.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 23.06.2015.
Președinte, O. C. | Judecător, E.-G. A. | |
Grefier, A. A. |
Red. A.E.G./25.06.2015
Tehnored. A.A./ 4 exemplare
2 ex. .
Judecătoria V.- judecător M. B.
| ← Plângere contravenţională. Decizia nr. 860/2015. Tribunalul... | Plângere contravenţională. Decizia nr. 865/2015. Tribunalul... → |
|---|
