Plângere contravenţională. Decizia nr. 901/2015. Tribunalul VASLUI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 901/2015 pronunțată de Tribunalul VASLUI la data de 30-06-2015 în dosarul nr. 901/2015
Acesta nu este document finalizat
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL V.
CIVILĂ
DECIZIA CIVILĂ Nr. 901/A
Ședința publică de la 30 Iunie 2015
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE O. C.
Judecător E.-G. A.
Grefier A. A.
Pe se află rol se află judecarea cererii de apel formulată de apelantul intimat I. V. în contradictoriu cu intimata petentă C. A., împotriva sentinței civile nr. 431/2015 pronunțată la data de 10.02.2015 de către Judecătoria Bârlad, având ca obiect plângere contravențională.
Dezbaterile în fond au avut loc în ședința publică din data de 16 iunie 2015, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, parte integrantă din prezenta, când instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea pentru data de 23 iunie 2015, când din aceleași motive a amânat pronunțarea pentru 30 iunie 2015, când a hotărât următoarele:
TRIBUNALUL
Asupra apelului civil de față, constată următoarele:
Prin sentința civilă nr. 431/2015 pronunțată la data de 10.02.2015, Judecătoria Bârlad a admis plângerea contravențională formulată de intimata petenta C. A. CNP:_ domiciliată în Bârlad, ., ., jud. V. împotriva procesului verbal . nr._ din data de 20.06.2014 în contradictoriu cu apelantul intimat Inspectoratul de Poliție Județean V..
A anulat procesul verbal . nr._ din data de 20.06.2014 întocmit de Inspectoratul de Poliție Județean V..
Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a avut în vedere următoarele:
Prin procesul-verbal de constatare și sancționare a contravențiilor . nr._ întocmit la data de 20.06.2014 s-a reținut în sarcina intimatei petente C. A., că la aceeași dată, pe DE 581, km 87+606 m a condus auto marca Mercedes cu nr. de înmatriculare_ cu viteza de 131 km/h pe un sector de drum limitat la 70 km/h, viteza stabilită cu aparatul R. montat pe autospeciala MAI_ în mișcare, operator radar S. C..
Fapta reținută în sarcina intimatei petente a fost încadrată juridic în conformitate cu dispozițiile art. 102 alin. 3 lit. e din OUG 195/2002 privind circulația pe drumurile publice, aplicându-se amendă contravențională în cuantum de 765 lei și suspendarea dreptului de a conduce pe o perioadă de 90 de zile, fiind aplicată măsura reținerii permisului de conducere.
Petentul a semnat procesul verbal de contravenții cu mențiunea ,,în timpul săvârșirii abaterii nu eu am fost la volan ".
Conform art. 34 alin.1 din O.G. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, instanța a verificat legalitatea și temeinicia procesului-verbal de contravenție pronunțându-se, de asemenea cu privire la sancțiunea aplicată de către agentul constatator.
I. Cu privire la legalitatea procesului verbal instanța a reținut că acesta a fost întocmit cu respectarea dispozițiilor art. 17 din O.G. 2/2001 cuprinzând toate mențiunile prevăzute de lege sub sancțiunea nulității absolute exprese. De altfel, instanța a reținut că intimata petenta nu a formulat obiecțiuni exprese privitoare la legalitatea procesului-verbal.
II. Sub aspectul temeiniciei procesului-verbal de contravenție, instanța a reținut că, potrivit art. 102 alin. 3 lit. e din O.U.G. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice, republicată, constituie contravenție depășirea cu mai mult de 50 km/h a vitezei maxime admise pe sectorul de drum respectiv și pentru categoria din care face parte autovehiculul condus, constatată, potrivit legii, cu mijloace tehnice omologate și verificate metrologic.
Instanța a reținut că, deși O.G. nr. 2/2001 nu cuprinde dispoziții exprese cu privire la forța probantă a actului de constatare a contravenției, acesta fiind un act întocmit de un agent al statului, învestit cu autoritate de constatare a faptelor care constituie contravenții, a rezultat că procesul-verbal contravențional se bucură de prezumția relativă de temeinicie. Această prezumție operează fără a depăși o limită rezonabilă impusă de necesitatea respectării drepturilor apărării sub toate aspectele.
Așadar, întrucât este întocmit de un agent al statului aflat în exercițiul funcțiunii, procesului-verbal de contravenție trebuie să i se recunoască valoare probatorie sub aspectul constatării stării de fapt, în condițiile în care cele reținute de agentul constatator sunt constatate personal de către acesta sau sunt susținute cu alte mijloace de probă.
Pe de altă parte, intimatei petente i-au fost recunoscute garanțiile specifice în materie penală din art. 6 Convenție printre care și prezumția de nevinovăție, prezumție care poate fi răsturnată până la proba contrară.
Instanța a apreciat că prezumția de nevinovăție „contravențională” nu a înseamnat că din probatoriul administrat în cauză nu poate face chiar și procesul verbal încheiat de agent în exercițiul atribuțiilor de serviciu, în condițiile în care cele constatate de agentul constatator se coroborează cu alte mijloace de probă.
Atât prin plângerea contravențională, cât și în declarația dată în fața organului de poliție și menționată în procesul verbal intimata petenta a susținut că nu se afla la volanul autovehiculului surprins de aparatul radar circulând cu viteza este limita legală
Aspectele relatate de intimata petentă au fost confirmate de martorul audiat pentru petentă, C. S., care a confirmat împrejurarea că a condus autoturismul Mercedes cu nr. de înmatriculare_ până la . ce a schimbat cu petenta locurile, iar imediat, au fost opriți de un agent de poliție care le-a adus la cunoștință că a fost depășită viteza legală.
Având în vedere aceste aspecte, instanța a apreciat că, în condițiile în care intimata petenta a invocat împrejurări contradictorii cu cele reținute în procesul verbal care au fost susținute prin mijloace de probă și, încă de la momentul constatării faptei, petenta nu a recunoscut fapta (a se vedea mențiunile din procesul verbal), prezumția de temeinicie a procesului verbal a devenit nerezonabilă, iar în sprijinul acesteia, și pentru a răsturna prezumția de nevinovăție, agentul constatator avea obligația să administreze probe obiective pentru dovedirea faptei și a vinovăției intimatei petente.
Din vizionarea CD-ului pus la dispoziție de intimat nu s-a putut distinge dacă conducătorul auto Mercedes, la momentul măsurării vitezei, era condus de o persoană de sex masculin sau de sex feminin.
Prin urmare, a existat un dubiu cu privire la subiectul activ la contravenției reținute în procesul verbal de contravenții, dubiu care a profitat intimatei petente.
Față de aceste împrejurări, instanța a apreciat că procesul-verbal analizat a fost netemeinic, context în care sancțiunea aplicată petentei a rămas fără fundament și s-a impus a fi înlăturată.
Pentru aceste considerente, instanța a admis plângerea contravențională formulată de petenta C. A. împotriva procesului-verbal . nr._ din data de 20.06.2014 în contradictoriu cu intimatul Inspectoratul de Poliție Județean V., a anulat procesul-verbal contestat, a exonerat petenta de sancțiunile contravenționale aplicate pentru această contravenție, respectiv amenda contravențională în cuantum de 765 lei și sancțiunea complementară a suspendării exercițiului dreptului de a conduce pentru o perioadă de 90 de zile.
Împotriva acestei sentințe civile a formulat apel apelantul intimat I. V..
Apelantul intimat consideră că hotărârea pronunțată în primă instanță este nefondată întrucât intimata petentă se afla la volanul autovehiculului depistat de aparatul radar iar în momentul controlului efectuat de agentul constatator aceasta nu a indicat numele unei alte persoane care să fi condus autovehiculul respectiv ci doar a menționat că nu a fost ea la volan aspect ce a determinat sancționarea sa ca persoană identificată de polițist în calitate de conducător auto.
S-a reținut că deși identificarea petentei s-a făcut direct de către polițistul rutier aflat în exercitarea atribuțiilor de serviciu, respectiv de supraveghere a traficului rutier, instanța nu a luat în considerare faptul că petenta nu a indicat la momentul controlului date exacte de identificare ale unei alte persoane care să fi condus autovehiculul la acea dată, încercând doar să îl inducă în eroare pe polițist.
Faptul că petenta a propus în fața in fața instanței un martor care a susținut că el a fost conducătorul autovehiculului anterior opririi de către polițist nu este în măsură să înlăture prezumția de temeinicie a procesului verbal în condițiile în care acesta nu a putut fi identificat la momentul opririi în trafic de către polițistul rutier care are competența de a stabili identitatea conducătorului autovehiculului depistat în trafic.
Conform prevederilor art. 35 alin. 3 din OUG 195/2002 în atribuțiilor care îi revin, polițistul rutier are dreptul să verifice vehiculul, precum și identitatea conducătorului sau a pasagerilor aflați în Interiorul acestuia t atunci când există indicii despre săvârșirea unei fapte de natură contravențională sau penală, fapt pentru care, constatările acestuia consemnate in procesul-verbal de sancționare a contravenției reținute, au forța probanta si nu pot fi inlaturate decât prin probe pertinente. Astfel, in procesul-verbal semnat de petenta se poate observa potrivit mențiunilor acesteia ca nu a indicat datele de identificare ale unei alte persoane care sa fi condus autovehiculul ci doar a negat ca l-ar fi condus, afirmație ce evident a fost făcuta pentru a scapă de răspunderea contravenționala.
Competenta de a stabili identitatea conducătorului de autovehicul a fost conferita polițiștilor rutieri in mod expres prin textul legal din actul normativ tocmai pentru a preveni sustragerea de la răspunderea contravenționala a conducătorilor auto care din dorința de a scapă de sancțiuni incearca sa inducă in eroare organele abilitate sa constate contravenții la regimul circulației rutiere.
A permite conducătorilor auto sa aiba un astfel de comportament, respectiv de a da vina pe alt pasager respectiv soție, frate, concubin, concubina, prieten, prietena pentru faptele săvârșite in rafie ar conduce in mod evident la imposibilitatea sancționării in mod direct a con: tea o i. lui auto depistat in trafic cu atat mai mult cu cat instanța ar admite ca acesta sa nu dea datele de identificare ale presupusului conducător auto, polițistului, ci respectiv identificarea sa se realizeze doar prin intermediul instanței cu ocazia contestării celor reținute de polițist.
Agentul constatator nu avea cum sa sancționeze o alta persoana decât cea care se afla la voia i (vehiculului in momentul in care acesta a fost oprit cu atât mai mult cu cat petenta nu a furnizat date exacte ci doar a făcut o afirmație evaziva care nu putea fi verificata de agentul constatator, afirmație făcuta evident cu scopul de a sfida autoritatea acestuia si de a eluda dispozițiile legale privind răspunderea contravenționala.
Polițistul rutier are dreptul de a opri vehiculele care circula pe drumurile publice in vederea identificarii si sancționării conducătorului auto care a săvârșit contravenția conform prevederilor art 182 si art 184 din HG 1391/2006 potrivit cărora " (1) Oprirea vehiculele pe drumurile publice se realizează prin executarea semnalelor regii" m tare de către polițistul rutier sau, după caz, de către polițistul de frontieră, atunci când constată încălcări ale normelor rutiere ori în situația în care există indicii temeinice despre săvârșirea unei contravenții ori a unei fapte de natură penală, pentru identificarea persoanelor care au comis astfel de fapte și a bunurilor care fac obiectul urmăririi precum și pentru verificarea deținerii de către conducătorii vehiculelor a documentelor prevăzute de lege" - art 184 al.1 din HG 1391/2006 "(1) In situația în care i mâncătorul de autovehicul sau tramvai, oprit în trafic pentru încălcarea unei norme rutiere, nu are asupra sa niciun act de identitate și nici permisul de conducere, polițistul rutier trebuie să îl conducă la cea mai apropiată unitate de poliție pentru stabilirea identității acestuia și pentru verificarea în evidență a situației permisului de conducere, atunci când nu există posibilitatea realizării acestor verificări pe loc."
În sens sunt si dispozițiile art. 177 din HG 1391/2006 potrivit cărora (1) îndrumarea, supravegherea, controlul respectării normelor privind circulația pe drumurile publice și luarea luarea măsurilor legale în cazul în care se constată încălcări ale acestora se realizează de către polițiștii rutieri din cadrul Poliției Române. " si art 180 din acelasi act normativ prin care se instituie in sarcina polițistului rutier obligația de a întocmi un proces verbal de constatare a contravenției atunci cand constata ca au fost incălcări ale normele de circulație rutiera, " (1) în cazul în care constată încălcări ale normam rutiere, agentul constatator încheie un proces-verbal de constatare a contravenției(...).
Curtea Europeana a Drepturilor Omului a constatat ca orice sistem juridic cunoaște prezumțiile de fapt si de drept inclusiv prezumția de temeinicie a procesului verbal de contraventie. Instanta europeana a stabilit ca prezumțiile de fapt sau de drept operează in legi represive din toate sistemele juridice si ca ea nu interzice in principiu asemenea prezumții.
În cauza Escoubet contra Belgiei din 28.10.1999, Curtea a arătat ca procedura cu caracter administrativ prin care se retrage imediat si temporar permisul de conducere, ca o măsura de prudenta ce decurge din faptul ca cel sancționat ar prezenta un pericol public pentru alti utilizatori daca i s-ar permite sa conducă vehicule pe drumurile publice, nu poate fi considerata a fi o acuzație in materie penala. Curtea a stabilit ca aparțin dreptului penal faptele ai căror autori se expun la pedepse destinate sa exercite un efect disuasiv si care consista in masuri privative de libertate sau amenzi.
Așadar, măsura dispusa de către agentul constatator este temeinica si legala, procesul verbal făcând deplina dovada a situației de fapt menționate in cuprinsul sau.
Fapta reținută în sarcina petentei prezintă un pericol social destul de ridicat deoarece, prin nerespectarea regimului legal al vitezei exista riscul producerii unor accidente de circulație in care sa fie implicate persoane nevinovate.
Având în vedere numărul mare de accidente cu consecințe grave cu care se confruntă societatea noastră ca urmare a nerespectării regulilor de circulație de către conducătorii auto, a se permite acestora să se eschiveze de la suportarea răspunderii contravenționale ce le revine ca urmare a propriei conduite culpabile, prin ignorarea mențiunilor proceselor verbale de constatare a contravențiilor întocmite corect, este atât contrar legii, cât și un act de iresponsabilitate socială care încurajează atitudinea de nerespectare a regulilor de circulație a acestora, lipsind-o de consecințele pe care legea le prevede.
Pe cale de consecința solicită apelantul intimat admiterea apelului, schimbarea in tot a sentinței civila pronunțate de Judecătoria Bârlad si respingerea plângerii contravenționale ca neîntemeiată.
În drept, apelantul intimat își întemeiază cererea pe dispozițiile art. 34 alin. 2 din OG 2/2001.
Intimata petentă C. A. nu a formulat întâmpinare.
În apel a fost administrată proba cu înscrisuri.
Analizând actele si lucrările dosarului prin prisma motivelor invocate de către apelant, dar si din oficiu, prin prisma prevederilor de art. 476 NCPC, instanța constată că apelul declarat în cauză este neîntemeiat, sentința fiind atât legală, dar si temeinică.
Sub aspectul legalității, se constată că procesul verbal de constatare și sancționare a contravenției a fost întocmit în mod legal, agentul constatator consemnând toate elementele indicate de dispozițiile art. 17 alin. 1 din O.G. nr. 2/2001 care atrag nulitatea absolută expresă a actului (numele, prenumele și calitatea agentului constatator; numele, prenumele și domiciliul contravenientului; faptele săvârșite; data săvârșirii acestora).
Tribunalul constată că fapta a fost suficient descrisă - la data de 20.06.2014 contravenientul a condus auto Mercedes cu nr. de înmatriculare_ pe un sector de drum limitat la 70 km/h din judetul V. fiind înregistrat cu aparatul radar cu viteza de 131 km/h”. Faptei i s-a dat o corectă încadrare juridică, fiind indicate atât prevederea legală încălcată (art. 102 alin. 3 lit. e) din O.U.G. nr. 195/2002, republicată), cât și cea care reglementează sancțiunile contravenționale (art. 102 alin. 3 lit. e) din O.U.G. nr. 195/2002, republicată).
Sub aspectul temeiniciei procesului-verbal, Tribunalul constată că instanța de fond a reținut, în mod corect, situația de fapt.
Din depozitia martorului audiat în cauză rezultă că nu petenta a fost cea care a condus autoturismul la momentul constatării contravenției ci o altă persoană, respectiv C. S. conform propriilor declaratii ale acestei persoane care a fost audiată ca martor. De altfel, petenta a formulat obiectiuni prin care a arătat că autoturismul a fost condus de un alt conducător auto.
Mai mult, din înregistrarea video aflată la dosarul cauzei nu rezultă cu certitudine că viteza de 131 km/h înregistrată de aparatul radar apartine autoturismului auto Mercedes cu nr. de înmatriculare_ sau unui alt autovehicul ce circula în spatele acestuia. Functia L (131 km/h) se activează după trecerea autoturismului de raza de actiune a aparatului radar. În timpul cât autoturismul se afla în raza de acțiune a aparatului radar se afla activată functia T (Target Speed) care indica viteza de 114 km/h, inferioară celei înscrisă în procesul verbal de contravenție și care ar fi condus însă la aplicarea unei alte sanctiuni.
În aceste condiții, fără a putea constata cu certitudine că viteza de 131 km/h apartine autoturismului Mercedes instanța va face aplicare principiului in dubio pro reo conform căruia îndoiala profită învinuitului.
În consecință, fata de considerentele mai sus expuse, in temeiul art. 480 alin. 1 Cod de procedură civilă, va respinge, ca neîntemeiat, apelul declarat de intimatul Inspectoratul de Politie al Judetului V. împotriva sentinței civile nr. 431 din 10.02.2015 pronunțată de Judecătoria Bârlad, pe care o va menține.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca neîntemeiat, apelul declarat de intimatul Inspectoratul de Politie al Judetului V. împotriva sentinței civile nr. 431 din 10.02.2015 pronunțată de Judecătoria Bârlad pe care o menține.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 30.06.2015.
Președinte, O. C. | Judecător, E.-G. A. | |
Grefier, A. A. |
Red. O.C./ 30.06.2015
Tehnored. 4 ex. / 29.06.2015
2 ex. .
Judecătoria Bârlad- judecător G. B.
| ← Contestaţie la executare. Decizia nr. 1545/2015. Tribunalul... | Cerere de valoare redusă. Decizia nr. 896/2015. Tribunalul VASLUI → |
|---|
