Revendicare imobiliară. Decizia nr. 254/2015. Tribunalul VASLUI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 254/2015 pronunțată de Tribunalul VASLUI la data de 25-02-2015 în dosarul nr. 254/2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL V.
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIE CIVILĂ Nr. 254/A
Ședința publică de la 25 Februarie 2015
Instanța constituită din:
PREȘEDINTEA. I. Z.
Judecător D. M. M.
Grefier A.-R. V.
Pe rol se află judecarea cererilor de apel formulate de către apelantul – reclamant C. G., respectiv de către apelanta - pârâtă V. M., împotriva sentinței civile nr. 554/20.02.2013, pronunțată de Judecătoria Bârlad în dosarul nr._, având ca obiect revendicare imobiliară.
Dezbaterile în fond au avut loc în ședința publică din data de 11 februarie 2015, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, parte integrantă din prezenta, când instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea pentru termenul din 18 februarie 2015, când, pentru aceleași motive, a amânat pronunțarea pentru astăzi, 25 februarie 2015, când a hotărât următoarele;
TRIBUNALUL
Asupra apelului declarat împotriva sentinței civile nr. 554 pronunțată la data de 20.02.2013 de Judecătoria Bârlad, constată următoarele;
Prin sentința civilă nr. 554 din 20.02.2013 Judecătoria Bârlad a admis cererea formulată de reclamantul C. G. în contradictoriu cu pârâta V. M..
A obligat pârâta să restituie reclamantului în proprietate suprafața de 38,48 m.p., puncte contur A,B,5,19,18,16,15,14,13,12,11,10A, individualizată în anexa 1 la expertiza topometrică întocmită de expertul tehnic judiciar R. L. V., parte integrantă din hotărâre, expertiză avizată de OCPI V. prin procesul verbal din 29.01.2013.
A obligat pârâta să permită reclamantului să intre pe proprietatea acesteia pentru ca reclamantul să repare construcția proprietatea reclamantului ce separă proprietățile pe punctele de contur 11.12.13.14., individualizată în anexa 1 la expertiza topometrică întocmită de expertul tehnic judiciar R. L. V., parte integrantă din hotărâre,expertiză avizată de OCPI prin procesul verbal din 29.01.2013.
A stabilit linia de graniță între cele două proprietăți pe punctele de contur 10-11,unde există gard scândură, puncte contur 11-12-13-14 unde există peretele construcției propr. C., porțiune fără gard, puncte contur 16-18, fără gard, între punctele 18-19, gard sârmă realizat de pârâtă și între punctele 19-5 gard sîrmă realizat de C., limita celor două proprietăți punctele A-B, anexa în anexa 1 la expertiza topometrică întocmită de expertul tehnic judiciar R. L. V., parte integrantă din hotărâre, expertiză avizată de OCPI V. prin procesul verbal din 29.01.2013.
A obligat pârâta să plătească reclamantului suma de 2172 lei cheltuieli de judecată.
Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a avut în vedere următoarele:
Cu privire la expertiză ambele părți au criticat concluziile expertului pe motiv că expertul nu a propus o linie de hotar, nu a avut în vedere faptul că linia de separare a celor două proprietăți o constituie peretele unei construcții. Cu privire la obiecțiunile formulate de părți instanța le-a respins ca neîntemeiate. Din conținutul expertizei rezultă că expertul a luat în calcul actele de proprietate deținute de ambele părți și a stabilit linia de hotar potrivit acestor acte, evidențiind și situația invocată de părți, respectiv, faptul că o porțiune din perete reprezintă linie de hotar. A propus astfel o linie de hotar și a evidențiat cât teren a ocupat pârâta din proprietatea reclamantului.
Potrivit art.6 pct. (6) din codul de procedură civilă dispozițiile legii noi sunt de asemenea aplicabile și efectelor viitoare ale situațiilor juridice născute anterior intrării în vigoare a acesteia, derivate din starea și capacitatea persoanelor, din căsătorie, filiație, adopție și obligația legală de întreținere, din raporturile de proprietate, inclusiv regimul general al bunurilor, și din raporturile de vecinătate, dacă aceste situații juridice subzistă după . legii noi.
În cauză s-au aplicat dispozițiile codului de procedură civilă în ceea ce privește cererea de revendicare, grănițuire, obligația de a permite efectuarea reparațiilor. Potrivit art. 563 din Noul Cod Civil“ (1) Proprietarul unui bun are dreptul de a-l revendica de la posesor sau de la o altă persoană care îl deține fără drept. El are, de asemenea, dreptul la despăgubiri, dacă este cazul.(2) Dreptul la acțiunea în revendicare este imprescriptibil, cu excepția cazurilor în care prin lege se dispune altfel.(3) Dreptul de proprietate dobândit cu bună-credință, în condițiile legii, este pe deplin recunoscut. (4) Hotărârea judecătorească prin care s-a admis acțiunea în revendicare este opozabilă și poate fi executată și împotriva terțului dobânditor, în condițiile codului de procedură civilă “
Proba dreptului de proprietate asupra imobilelor înscrise în cartea funciară.
În cazul imobilelor înscrise în cartea funciară, dovada dreptului de proprietate se face cu extrasul de carte funciară, potrivit art. 565 din codul civil iar efectele admiterii acțiunii în revendicare potrivit art. 566 din codul civil. Pârâta va fi obligat la restituirea bunului sau la despăgubiri dacă bunul a pierit din culpa sa ori a fost înstrăinat…..”
În cauză, rezultă din contractul de vânzare cumpărare, autentificat cu nr.1418 din 26 iunie 1996, schița anexă la contract, cu dreptul de proprietate transcris sub nr.3125 din 27.06.1996 în registrul de transcripțiuni inscripțiuni de pe lângă Judecătoria Bârlad, că reclamantul C. G. este proprietarul suprafeței de teren 912 m.p., situate în com. Zorleni, . cu vecinii: Drum Sătesc, B. C., L. C., V. G..
Potrivit expertizei întocmite de expertul R. L. ce va face parte integrantă din hotărâre, pârâta ocupă din proprietate reclamantului suprafața de 38,48 m.p., puncte contur A.B.5.19.18.16.15.14.13.12.11.10.A. Suprafața a fost însușită de reclamant și a solicitat ca instanța să ia în calcul această suprafață. Suprafața ocupată de pârâtă este individualizată în anexa 1, la expertiza topometrică întocmită de expertul tehnic judiciar R. L. V.. În expertiza întocmită de expertul R. L. V., obiectivul nr.1 se specifică faptul că proprietatea C., potrivit contractului de vânzare cumpărare, cuprinde 912 m.p. iar a pârâtei V. 900 m.p. cum rezultă din T.P. 27/_ din 16.03.1998.
Există și suprafața de 1012,05 m.p potrivit S.C. 2318 din 15.04.2012, pentru care nu se face dovada proprietății. Limita proprietății reclamantului de la drumul sătesc are o lățimea de 17,75 m, respectiv 20,50 m, ceea ce conduce la linia de hotar pe direcția A-B, configurată în anexa 1 la expertiză. Potrivit acestei granițe, proprietatea reclamantului cuprinde limitele de contur pe aliniamentul A-B-5-6-7-8-9-10-A și cuprinde o suprafață reală de 980,20 m.p. și proprietatea V. cuprinde terenul cu limitele de contur A-B-5-19-18-16-15-14-13-12-11-10-A cu suprafața de 954,24 m.p .
Rezultă că pârâta ocupă din suprafața reclamantului suprafața de 38,48 m.p. pe limitele de contur A-B-5-19-18-16-15-14-13-12-11-10-A și întinderea acestei suprafețe este de 38,48 m.p.
S-a admis cererea reclamantului iar pârâta a fost obligată să restituie reclamantului în proprietate suprafața de 38,48 m.p., puncte contur A.B.5.19.18.16.15.14.13.12.11.10.A, individualizată în anexa 1 la expertiza topometrică întocmită de expertul tehnic judiciar R. L. V., parte integrantă din hotărâre, expertiză avizată de OCPI prin procesul verbal din 29.01.2013.
Potrivit art. 662 din Noul cod civil “ (1) Oricare dintre vecini îi poate obliga pe proprietarii fondurilor învecinate să contribuie la construirea unei despărțituri comune.”
S-a admis și cererea reclamantului privind stabilirea liniei de graniță între proprietăți și să se stabilească linia de graniță între cele două proprietăți pe punctele de contur 10-11, unde există gard scândură, puncte contur 11-12-13-14 unde există peretele construcției propr. C., porțiune fără gard, puncte contur 16-18, fără gard, între punctele 18-19, gard sârmă realizat de pârâtă și între punctele 19-5 gard sîrmă realizat de C., limita celor două proprietăți punctele A.B, anexa în anexa 1 la expertiza topometrică întocmită de expertul tehnic judiciar, R. L. V., parte integrantă din hotărâre, expertiză avizată de OCPI prin procesul verbal din 29.01.2013.
În ceea ce privește capătul de cerere privind obligarea pârâtei de a permite reclamantului să permită accesul pe proprietatea pârâtei pentru repararea peretelui construcției ce constituie granița dintre proprietăți instanța a reținut că pârâta s-a împotrivit acestei acțiuni. Situația rezultă din răspunsurile date la interogatorii, poziția exprimată în întâmpinare și declarațiile martorilor audiați. M. A. și M. T.. Potrivit art. 622 din codul de proc. civ. privind dreptul de trecere pentru efectuarea unor lucrări “proprietarul este obligat să permită folosirea fondului său pentru efectuarea unor lucrări necesare fondului învecinat, precum și accesul vecinului pe terenul său pentru tăierea crengilor și culegerea fructelor, în schimbul unei despăgubiri, dacă este cazul.” La al. 2 se prevede că “(2) Dispozițiile art. 621 al.2 din codul de proc. civ. sunt aplicabile.”
În temeiul art. 621 al 2 din codul de proc. civ. (2) Această obligație subzistă numai pentru situația în care trecerea prin altă parte ar fi imposibilă, periculoasă sau foarte costisitoare.”
În cauză a rezultat că nu există o altă posibilitate din partea reclamantului de a repara construcția.
A fost admisă cererea reclamantului și pârâta a fost obligată să permită reclamantului să intre pe proprietatea acesteia pentru ca reclamantul să repare construcția proprietatea reclamantului ce separă proprietățile pe punctele de contur 11.12.13.14., individualizată în anexa 1 la expertiza topometrică întocmită de expertul tehnic judiciar R. L. V., parte integrantă din hotărâre, expertiză avizată de OCPI prin procesul verbal din 29.01.2013.
În proces a efectuat cheltuieli de judecată reprezentând taxă de timbru, timbru judiciar, indemnizație expert și onorariu de avocat numai reclamantul. Potrivit art. 663 din codul civil privind cheltuielile de întreținere și reparare a despărțiturilor comune.“(1) Coproprietarii sunt ținuți să suporte cheltuielile ocazionate de întreținerea și repararea despărțiturii comune, proporțional cu dreptul fiecăruia”.
În temeiul acestui text și art. 274 din codul de proc.civ. pârâta a fost obligată să plătească reclamantului cheltuielile ocazionate de proces mai puțin cheltuielile care parțial vor fi suportate de reclamant pentru stabilirea liniei de graniță.
Împotriva acestei sentințe, în termenul legal, au formulat apel reclamantul C. G. și pârâta V. M., apreciind că sentința este netemeinică și nelegală.
A criticat reclamantul C. G. soluția instanței de fond sub următoarele aspecte:
1. Instanța nu a acordat toate cheltuielile de judecată, cheltuieli ce sunt mai mari de 2172 lei, cât a reținut prima instanță.
2. Instanța de fond, deși a stabilit și a admis restituirea suprafeței de 38,48 mp cu punctele de contur stabilite pe amplasamentul A,B,5,19,18,16,15,14,13,12,11,10-1, la stabilirea liniei de hotar nu a mai luat în calcul aceste puncte, stabilind o cu totul altă linie de grănițuire, care, în situația de față, trebuia să fie pe aliniamentul A-B.
3. Prima instanță nu a luat în calcul faptul că reclamantul a solicitat în mod evident terenul din colțul casei pe amplasamentul punctelor 12-18 și nu cum a stabilit instanța. A considerat reclamantul că acest lucru ar fi putut fi analizat de instanță dacă ar fi admis obiecțiunile formulate cu privire la efectuarea și a altei modalități de grănițuire, având în vedere aliniamentul proprietăților, conform actelor de proprietate.
Pârâta V. M. a criticat, la rândul său hotărârea instanței de fond, pentru următoarele motive:
1. Deși din actele de proprietate al reclamantului rezulta o suprafața de 912 mp, din conturul proprietăților pe gardurile existente si pe construcțiile aflate in vecinătatea limitei comune rezulta suprafața de 915, 76 mp, nu înțelege de unde rezulta suprafața de 38,48 mp, pretinsa a fi ocupată. Expertul nu a explicat de unde rezultă suprafața de 38,48 mp, neexistând nici o logica cu privire la acesta suprafața.
2. Potrivit art. 563 Noul Cod Civil „Proprietarul unui bun are dreptul de a-l revendica de la posesor sau de la o alta persoana care îl deține fără drept”.
In cauza dedusa judecații, apelantul-reclamant a făcut dovada proprietății doar cu privire la suprafața de 912 mp așa cum rezulta din contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 1418 din 26.06.1996.
Din raportul de expertiza, rezulta ca apelantul-reclamant, pe conturul limitei comune actuale, ocupa o suprafața de 915,76 mp, o suprafața mai mare decât cea din actul de proprietate.
Atât timp cat apelantul-reclamant, deja stăpânește o suprafața de teren mai mare decât cea din titlu, atât timp cat nu a făcut dovada dreptului de proprietate cu privire la plusul de teren cat si cu privire la suprafața pretinsa a fi ocupata, considera ca capătul de cerere privind revendicarea este neîntemeiat, instanța de fond in mod greșit admițând acțiunea promovata de apelantul-reclamant.
3. In mod greșit instanța de fond a considerat ca apelantul- parat nu a făcut dovada proprietății pentru suprafața de 1012,05 mp din S. C. 2318 din 15.04.2002, pentru ca in acțiunea in revendicare, sarcina probei dreptului de proprietate revine reclamantului, nu paratului.
Ca paratul ocupa o suprafața mai mare de teren, nu înseamnă in mod automat ca acest teren este acaparat din proprietatea reclamantului, in condițiile in care si reclamantul ocupa o suprafața mai mare de teren decât in titlu.
4. Expertul a stabilit ca se poate reconstitui o linie de granița pe aliniamentul 10-1 la-12a-13a-15-16-18-19-5, insa din schița efectuata nu se poate stabili cu exactitate unde este punctul 11a, 12a, 13a, 15 si 16, pentru a putea identifica pe unde trece linia de hotar dintre cele doua vecinătăți.
Linia de hotar nu este materializata in raportul de expertiza. A apreciat apelanta ca linia de hotar trebuie sa fie evidențiata astfel încât, cu ușurința sa fie stabilit aliniamentul acesteia.
5. Cu toate ca au fost respinse obiecțiunile formulate de către apelantul-parat, instanța considerând ca expertiza poate conduce la o soluție justa, cu toate ca expertul a stabilit o linie de granița pe aliniamentul 10-11 a-l2a-13a-l5-16-18-19.
Instanța de fond in mod greșit a stabilit linia de granița pe alte puncte de contur si nu pe aliniamentul propus de către expert. Prima instanța a stabilit linia de granița astfel: pe punctele de contur 10-11, unde exista gard de scândura, puncte de contur 11-12-13-14 unde exista peretele construcției proprietății Cozmînca, porțiune fără gard, puncte contur 16-18, fără gard, intre punctele 18-19, gard sarma realizat de parata si intre punctele 19-5 gard sarma realizat de Cozmanca. In mod evident, instanța a stabilit o alta linie de granița decât cea propusa de expert, in raport.
În dovedirea motivelor de apel, apelanta V. M. a solicitat administrarea probei cu o nouă expertiză.
În cauză, au fost administrate probele cu înscrisuri și expertiza tehnică în specialitatea topometrie.
Analizând actele și lucrările dosarului prin prisma motivelor de apel și a dispozițiilor legale aplicabile în cauză, instanța de control judiciar a constatat că apelurile sunt întemeiate în parte pentru următoarele considerente:
Apelantul deține în proprietate în ., jud. V., un imobil compus din casă și teren aferent în suprafață de 912 mp în baza contractului de vânzare cumpărare autentificat sub nr. 1418/26.06.1996. În partea din nord, imobilul se învecinează cu imobilul care aparține apelantei. Apelanta deține proprietatea unui imobil format din construcție și teren aferent în suprafață de 900 mp conform titlului de proprietate nr. 27/_/16.03.1998 și sentința civilă nr. 2318/15.04.2002 a Judecătoriei Bârlad.
Între părți au existat neînțelegeri cu privire la linia de hotar dintre proprietăți, apelantul acuzând că apelanta i-ar fi ocupat din terenul său și nu-i permite accesul la peretele aflat pe linia de hotar pentru a efectua reparații la acesta.
La soluționarea cauzei, instanța va avea în vedere expertiza în specialitatea topometrie C. L. efectuată în cauză în faza procesuală a apelului având în vedere că este mai comex efectuată și răspunde tuturor obiectivelor stabilte de instanța de apel.
Sunt întemeiate ambele motivele de apel formulate de părți cu privire la inadvertențele care există în dispozitivului hotărârii instanței de fond. Astfel, deși instanța de fond a obligat pârâta să lase reclamantului în deplină proprietate și liniștită posesie suprafața de 38,48 mp teren așa cum a fost identificată de expertul R. L.-V. în expertiza efectuată la instanța de fond, a stabilit linia de hotar pe alt aliniament decât cel corespunzător ocupării suprafeței de teren de 38,48 mp.
În ceea ce privește linia de hotar ce urmează a fi stabilită între proprietățile părților, instanța de apel stabilește această linie de hotar potrivit variantei nr. 2 pe aliniamentul punctelor 2,3,4,30,29,28,10,P.11,P.12,13,27 așa cum a fost materializată în anexa nr. 2 din raportul de expertiză C. L.. Ambele părți dețin în îngrăditură suprafețe real măsurate mai mari decât cele cu care figurează în actele de proprietate, iar linia de hotar a fost stabilită și în funcție de semnele de hotar existente, de dimensiunile terenului din proprietatea apelantei așa cum au fost stabilite prin sentința civilă nr. 2318/2002 a Judecătoriei Bârlad și de linia de grănițuire din harta cadastrală existentă la Primăria . variantă, apelanta ocupă din terenul apelantului suprafața de 18,26 mp teren, urmând a fi obligată să lase în deplină proprietate și liniștită posesie reclamantului C. G. această suprafață de teren, părțile deținând în proprietate real măsurat potrivit acestei variante 932,65 mp teren apelantul C. G. și 998,12 mp teren apelanta V. M.. Expertul a arătat motivele pentru care părțile dețin real măsurat suprafețe mai mari de teren decât cele din actele de proprietate și anume erorile de măsurătoare la momentul punerii în posesie, măsurători care nu s-au efectuat cu aparate performante, ci cu ruleta. La stabilorea linieie de hotar, instanța a ales această variantă și pentru faptul că se respectă dimensiunile terenurilor din expertiza F. G., precum și linia de grănițuire din harta cadastrală.
Este neîntemeiat motivul de apel formulat de apelant cu privire la cheltuielile de judecată deoarece nu a avut în vedere dispozițiile art. 560 C. civ. potrivit căruia ”proprietarii terenurilor învecinate sunt obligați să contribuie la grănițuire prin reconstituirea hotarului și fixarea semnelor corespunzătoare, suportând, în mod egal, cheltuielile ocazionate de aceasta”. Față de aceste dispoziții legale, cheltuieli de judecată acordate la fond nu sunt mai mici. Atfel, cheltuielile efectuate de reclamantul apelant se ridică la suma de 2301,5 lei, instanța de fond a acordat suma de 2172 lei, însă onorariul expertului trebuia suportat în jumătate de ambele părți, astfel că suma acordată cu titlu de cheltuieli de judecată este mai mare, însă potrivit principiului că nu se poate crea o situație mai nefavorabilă părții în propria cale de atac, iar apelanta nu a formulat motive de apel pe acest aspect, instanța va aprecia ca neîntemeiat acest motiv de apel.
Față de cele arătate, de dispozițiile art. 480 al. 1 C. proc. Civ., instanța va admite apelurile formulate de ambele părți și va schimba în parte hotărârea instanței de fond conform dispozitivului prezentei hotărâri.
În temeiul art. 451 C. Proc. Civ., instanța va obliga părțile la plata cheltuielilor de judecată efectuate de acestea în apel, iar în temeiul art. 18 din OUG nr. 51/2008, instanța va obliga apelantul la plata către stat a sumei de 138,75 lei, reprezentând jumătate din suma de care V. M. a beneficiat de ajutor public judiciar, restul sumei de 138,75 lei rămânând în sarcina statului.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite apelurile formulate de V. M. și C. G. împotriva sentinței civile nr. 554/20.02.2016 a Judecătoriei Bârlad, pe care o schimbă în parte în sensul că:
Stabilește linia de hotar dintre proprietățile părților potrivit variantei a II-a de pe aliniamentul punctelor 2,3,4,30,29,28,10,P.11,P.12,13,27 materializată în anexa nr. 2 din raportul de expertiză C. L. care face parte integrantă din hotărâre.
Obligă pârâta V. M. să lase în deplină proprietate și liniștită posesie reclamantului C. G. suprafața de 18,26 mp, materializată în anexa nr. 2 la raportul de expertiză C. L. după cum urmează:
-suprafața de 6,45 mp delimitată pe conturul 4,30,29,28,9,8,7,6,5,3,4;
-suprafața de 11,81 mp delimitată pe conturul 13,27,16,15,14,13.
Păstrează celelalte dispoziții ale hotărârii apelate.
Obligă pe V. M. la plata către C. G. a sumei de 1282,65 lei, cheltuieli de judecată în apel.
Obligă pe C. G. la plata către stat a sumei de 138,75 lei, reprezentând jumătate din suma de care V. M. a beneficiat de ajutor public judiciar, restul sumei de 138,75 lei rămânând în sarcina statului.
Definitivă.
Cu recurs în 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, azi, 25 Februarie 2015.
Președinte, A. I. Z. | Judecător, D. M. M. | |
Grefier, A.-R. V. |
Red. D.M.M.
Tehnored. D.M.M./A.V.
2 ex./25.03.2015
Comunicat 2 ex./27.03.2015
Judecătoria Bârlad – judecător Rădița I.
| ← Pretenţii. Decizia nr. 233/2015. Tribunalul VASLUI | Plângere contravenţională. Decizia nr. 260/2015. Tribunalul... → |
|---|
