Situaţie juridică minor. Sentința nr. 1721/2015. Tribunalul VASLUI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 1721/2015 pronunțată de Tribunalul VASLUI la data de 15-12-2015 în dosarul nr. 1721/2015
Document finalizat
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL V.
CIVILĂ
SENTINȚA CIVILĂ Nr. 1721/2015
Ședința publică de la 15 Decembrie 2015
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE D. M. M.
Grefier E. G.
Ministerul Public reprezentat de procuror E.-C. A.
din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul V.
Pe rol se află judecarea cererii formulată de reclamanta DIRECȚIA G. DE ASISTENȚĂ SOCIALĂ ȘI PROTECȚIA COPILULUI V., cu sediul în mun. V., . – Iași, nr.1, reprezentată legal de d-l A. Ș. – director general, în contradictoriu cu pârâții T. M., cu domiciliul legal în . de Jos, jud. V. și D. C., cu domiciliul legal în . de Jos, jud. V., având ca obiect situație juridică minor.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă reprezentantul reclamantei, consilier juridic B. M., lipsind pârâții.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează următoarele: procedura de citare este legal îndeplinită; cauza se află la primul termen de judecată; se solicită judecarea cauzei și în lipsă.
În temeiul art. 131 C.P.C., verificându-și din oficiu competența în prezenta cauză tribunalul constată că în temeiul art. 95 C.P.C., raportat la art. 133 alin. 1 din Legea nr. 272/2004 este competent general, material și teritorial să judece pricina. În baza dispozițiilor art. 238 al.1 din Noul Cod de procedură civilă, ținând cont de împrejurările cauzei, astfel încât procesul să fie soluționat într-un termen optim și rezonabil, tribunalul estimează durata cercetării procesului la 1 lună. De asemenea, încuviințează pentru reclamanta proba cu înscrisuri solicitată prin cererea introductivă și depuse la dosar, ca fiind concludentă, pertinentă și utilă pentru justa soluționare a cauzei.
Tribunalul, având în vedere că din certificatul de naștere . nr._ eliberat de Primăria Municipiului V. la data de 21.09.2012 rezultă că pentru minorul T. M. nu a fost stabilită filiația față de tată, din oficiu, invocă excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului D. C.. Acordă cuvântul reprezentanților prezenți pentru a indica dacă formulează alte cereri.
Consilier juridic B. M., respectiv reprezentantul Ministerului Public nu formulează cereri prealabile.
Nemaifiind cereri prealabile de formulat sau excepții de invocat în temeiul dispozițiilor art. 392 Cod procedură civilă instanța deschide dezbaterile asupra fondului cauzei și acordă cuvântul reprezentanților prezenți pe excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului D. C. și pe cererea de chemare în judecată.
Consilier juridic B. M., având cuvântul pentru reclamantă, solicită admiterea excepției invocate, în condițiile în care pentru copilul în cauză nu a fost stabilită filiația față de tată.
Pe fondul cauzei, susține că minorul a fost un copil abuzat în familia sa, alături de alți trei frați, iar pe calea ordonanței președințiale a fost plasat în regim de urgență.
Solicită admiterea cererii așa cum a fost formulată, iar prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună înlocuirea măsurii de protecție specială a plasamentului în regim de urgență al copilului T. M. cu plasamentul la asistentul maternal profesionist C. V. K., acordarea alocației de plasament, delegarea exercițiului drepturilor și obligațiilor părintești, directorului general al D.G.A.S.P.C. V. și obligarea mamei să presteze acțiuni sau lucrări de interes local între 20 și 40 de ore lunar pe durata aplicării măsurii de protecție specială pe raza administrativ teritorială în care au domiciliul sau reședința. De asemenea, solicită decăderea mamei din exercițiul drepturilor părintești.
Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul, apreciază întemeiată cererea reclamantei întrucât nu s-au modificat împrejurările care au dus la instituirea măsurii de protecție specială pentru copilul T. M.. Acesta a fost grav neglijat în familia de origine și măsura de protecție propusă de reclamantă este în interesul superior al copilului.
Solicită admiterea excepției invocate din oficiu, a lipsei calității procesuale a pârâtului D. C. întrucât acesta nu este tatăl copilului în cauză, urmând a fi respinsă cererea reclamantei în contradictoriu cu acest pârât.
Solicită admiterea în parte a cererii reclamantei, formulată în contradictoriu cu pârâta T. M., iar prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună înlocuirea măsurii de protecție specială a plasamentului în regim de urgență al copilului T. M. cu măsura plasamentului la asistentul maternal profesionist C. V. K., acordarea alocației lunare de plasament prevăzută de lege, delegarea exercițiului drepturilor și obligațiilor părintești, directorului general al reclamantei. De asemenea solicită obligarea pârâtei să presteze acțiuni sau lucrări de interes local între 20 și 40 de ore lunar pe durata aplicării măsurii de protecție specială pe raza administrativ teritorială în care au domiciliul sau reședința, precum și decăderea acesteia din exercițiul drepturilor părintești.
În temeiul dispozițiilor art. 394 Cod pr. civ. instanța declară dezbaterile închise și lasă cauza în pronunțare, după care, potrivit disp. art. 395 Cod pr.civ. a trecut la deliberare.
TRIBUNALUL
Deliberând asupra cauzei civile de față constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 03.11.2015 sub nr._ reclamanta Direcția G. de Asistență Socială și Protecția Copilului V., reprezentată legal de domnul I. A. Ștefanică -director general, în contradictoriu cu T. M. și D. C. solicită ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună asupra situației juridice a copilului T. M., născut la data de 16.08.2012, în mun.V., fiul lui T. M.. Filiația față de tată nu a fost stabilită.
În motivarea cererii se arată că, în fapt, cazul familiei D.-T. a intrat în atenția direcției cu ocazia evaluărilor efectuate în cadrul proiectului derulat de către Fundația Sera România în parteneriat cu DGASPC V. privind măsuri de prevenire a separării copilului de familie, când asistentul social din cadrul SPAS Primăria Muntenii de Jos, însoțit în teren de membrii echipei de implementare a proiectului, a identificat cazul de risc major pentru copiii cuplului consensual T. M. - D. C..
Încă din faza de evaluare inițială realizată de către Serviciul de Intervenție în Regim de Urgență din cadrul Direcției Generale de Asistență Socială si Protecția Copilului V. la domiciliul cuplului s-a reliefat faptul că minorii sunt neîngrijiți, fără igiena corporală realizată, cu vestimentația murdară și nu merg la grădiniță. Referințele luate din comunitatea proximală conchid că mama este o fire conflictuală, certăreață și care adoptă același stil de relaționare și în relația cu proprii copii și cu tatăl acestora. Ambii părinți sunt consumatori de alcool. Mama nu a permis accesul în imobil pentru a vedea condițiile și pe minorul N. la numeroasele vizite efectuate, decât o singură dată însoțiți de reprezentanții postului de poliție ai comunei Muntenii de Jos, după decesul minorului D. Ștefanei în vârstă de 2 luni, conform CD: . nr._/2015, cauza decesului fiind „stop cardio respirator, insuficiența respiratorie acută, pneumonie interstițială, enterocolită".
Toți membrii familiei locuiesc într-un imobil format din două camere și hol de dimensiuni foarte mici, iar bunica T. F. (65 ani), proprietara locuinței, într-o anexă a casei. Locuința este racordată la rețeaua de curent electric are 2 paturi, o sobă din lut cu plită și un dulap. Familia mai deține o căruță cu 2 cai, 2 hectare pământ, 3 capre iar situația financiară este constituită doar din alocația de stat pentru copii în cuantum de 704 lei.
Mama, T. M., mai are doi copii din alte relații de concubinaj, T. C., (d.n. 10.05.1999) și T. F. (d.n. 14.03.1998) despre care mama a declarat doar că sunt la o stână, însă fără a preciza locația exactă și care nu au urmat nici o formă de învățământ obligatoriu.
Conform raportului de vizită cu nr.5290/2015 emis de SPAS Primăria Comunei Muntenii de Jos, asistentul social împreună cu viceprimarul s-au deplasat în teren pentru efectuarea unor anchete sociale în comunitate iar pe drum la o distanță de aproximativ 2 km (câmp și pădure) s-au întâlnit cu minorul D. M. I. care își căuta mama. Minorul plângea, era murdar, igiena corporală nu era realizată de foarte mult timp, pe corp se observau înțepături de purici, cu vestimentație inadecvată temperaturii de la acel moment (tricou, pantaloni trei sferturi și fără papuci în picioare), în condițiile în care temperatura de afară era foarte scăzută. Copilul a fost dus la domiciliu unde au identificat doar pe bunica vitregă T. F. care nu este interesată de soarta minorilor în condițiile în care se auzeau din curte planșetele minorului N..
Conform declarațiilor scrise de vecini, părinții nu se îngrijesc în mod corespunzător de copii („îi lasă de merg dezbrăcați prin frig, cu pantalonii rupți de se vedea pielea, fară șosete în picioare, cu încălțămintea ruptă, și mereu umblă pe la vecini și cer de mâncare, iar mama țipă tot timpul la ei, se ceartă cu toata lumea").
La ultima vizită efectuată la domiciliu cuplului mama împreună cu minorii C. M., M. I. și M. se aflau pe drumul din fața imobilului. Pe toată durata vizitei nu a reușit să-și tempereze pornirile impulsive în pofida faptului că i s-a explicat scopul vizitei reprezentanților DGASPC V., dimpotrivă a apelat la un limbaj injurios.
Pentru că nu s-a putut discuta cu mama, au fost interpelați trei vecini (care nu au vrut să-și decline identitatea de teama repercusiunilor) care au declarat verbal că cei patru copii sunt ținuți în condiții inumane, că "sunt crescuți ca niște animale, ca niște maimuțe", că "tot timpul sunt speriați", că "nu vorbesc cu nimeni". B. paternă, D. T., care locuiește în proximitatea imobilului mamei, a declarat verbal că cei patru copii vin la ea de multe ori să mănânce pentru că mama lor nu le face de mâncare, că "este foarte rea...și la mine a sărit la bătaie și îl bate și pe fiul meu..., de copii nici nu mai zic."
Cei doi părinți adoptă o conduită total dezinteresată față de asigurarea nevoilor de dezvoltare a copiilor, față de asigurarea unor condiții minime de trai care să permită familiei satisfacerea rutinei zilnice (prepararea hranei, realizarea igienei, stimularea educativă a copiilor), față de nevoile afective și emoționale ale copiilor (de echilibru familial, de relaționare adecvată și armonioasă, de înserare a unui sistem regulă-fecompensă adaptat, de integrare în grupuri de apartenență specific vârstei etc).
Pentru aceste motive s-a instituit plasamentul în regim de urgență al copilului la asistentul maternal profesionist C. V. K. (atestat nr.314/24.07.2015), cu domiciliul în ..V., conform Sentinței civile nr. 1423/20.10.2015(ordonanță președințială), care a fost de acord să se ocupe de creșterea, îngrijirea și educarea copilului.
Având în vedere că minorul T. M. a fost un copil neglijat, solicită admiterea cererii așa cum a fost formulată iar prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună înlocuirea măsurii de protecție specială a plasamentului în regim de urgență al copilului T. M. cu plasamentul la asistentul maternal profesionist C. V. K., acordarea alocației de plasament conform art.128 din Legea nr.272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului republicată, cu modificările și completările ulterioare, delegarea exercițiului drepturilor și obligațiilor părintești, directorului general al Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului V., obligarea părinților să presteze acțiuni sau lucrări de interes local între 20 și 40 de ore lunar pe durata aplicării măsurii de protecție specială pe raza administrativ teritorială în care au domiciliul sau reședința, în conformitate cu prevederile art.67 alin.2 din Legea nr.272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului republicată, decăderea din exercițiul drepturilor părintești ale ambilor părinți.
In drept, invocă dispozițiile art.41 alin.3, art.62 alin.l lit.b, art.66 alin.3, art.70 alin.3, art.128 și art.139 din Legea nr.272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului, republicată, cu modificările și completările ulterioare.
Potrivit prevederilor art.411 alin. 1 pct 2 din Codul de procedură civilă, solicită judecarea cauzei și în lipsă.
Probe: înscrisuri.
Pârâta T. M., legal citată, nu a formulat întâmpinare.
Conform art. 140 din Legea nr. 272/2004 cererea este scutită de la plata taxei judiciare de timbru.
La termenul de judecată din data de 15.12.2015, instanța, din oficiu, a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului D. C. având în vedere că filiația față de tată a minorului T. M. nu a fost stabilită.
Analizând actele dosarului în raport de prevederile legale în materie, tribunalul constată următoarele:
Copilul T. M. s-a născut la 16.08.2012 din relația de tip uniune liberă a pârâtei cu numitul D. C., însă acesta nu a recunoscut legal copilul.
Din relația pârâților au rezultat mai mulți copii, din care T. M. nu are stabilită filiația față de tată în persoana pârâtului, deși la nivel declarativ pârâtul este tatăl copilului.
Climatul socio-familial și moral al familiei este perturbat pe fondul consumului de băuturi alcoolice al pârâților, a modelului parental disfuncțional și al neglijării voluntare a întregii palete de nevoi și trebuințe ale copiilor.
Pârâții, împreună cu bunica maternă și copii locuiesc într-un imobil format din 2 camere și hol de dimensiuni foarte mici, racordat la rețeaua electrică, dotat cu 2 paturi, o sobă din lut cu plită și un dulap. Familia mai deține o căruță cu 2 cai, 2 ha de teren, 3 capre, iar veniturile familiei sunt constituite doar din alocația de stat a copiilor.
Situația acestei familii a intrat în atenția reprezentanților reclamantei ca urmare a evaluărilor efectuate în cadrul proiectului derulat de către Fundația Sera România în parteneriat cu DGASPC V. privind măsuri de prevenire a separării copilului de familie.
La domiciliul pârâților s-a constatat că minorii sunt neîngrijiți, fără igienă corporală realizată, cu vestimentația murdară și nu merg la grădiniță. Unul din copii cuplului a decedat la vârsta de 2 luni, având boli cauzate de neglijența părinților. La momentul când s-a realizat ancheta socială de autoritățile locale a fost identificat pe drum la o distanță de 2 km de casă unul din copii care plângea și își căuta mama. Acesta era murdar, cu îmbrăcăminte neadecvată anotimpului, în sensul că temperatura de afară era scăzută.
Conform declarațiilor vecinilor, pârâții nu se ocupă în mod corespunzător de copii, îi lasă dezbrăcați în frig, cu pantalonii rupți, fără șosete, cu încălțămintea ruptă și cer de mâncare pe la vecini.
Pârâta are un comportament conflictual atât în comunitate, cât și în familie, țipând tot timpul la copii, certându-i.
Copii au fost preluați din familie pe cale de ordonanță președințială în baza sentinței civile nr. 1423/20.10.2015 a Tribunalului V..
Față de cele arătate din care rezultă că minorul T. M. este un copil în dificultate, Tribunalul va admite cererea reclamantei și va înlocui măsura plasamentului în regim de urgență cu măsura plasamentului la asistentul maternal profesionist C. V. K..
Având în vedere comportamentul pârâtei care a pus în pericol dezvoltarea fizică, psihică și morală a copiilor, instanța va dispune decăderea acesteia din exercițiul drepturilor părintești.
Având în vedere că pârâtul nu a recunoscut legal copilul, care nu are stabilită filiația față de tată, instanța va admite excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului D. C., urmând să respingă acțiunea formulată de reclamanta Direcția G. de Asistență Socială și Protecția Copilului V. în contradictoriu cu acest pârât ca fiind formulată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.
Instanța va aplica și dispozițiile art. 66 și 128 din legea nr.272/2004.
În temeiul art. 67 al. 2 din legea nr. 272/2004, instanța va obliga pârâta să presteze în favoarea comunității locale ore de muncă pe durata măsurii de protecție.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului D. C..
Respinge acțiunea formulată de reclamanta Direcția G. de Asistență Socială și Protecția Copilului V., cu sediul în V., Șoseaua Națională Iași – V., nr.1, jud. V., în contradictoriu cu pârâtul D. C., ca fiind formulată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.
Admite în parte acțiunea civilă, formulată de reclamanta Direcția G. de Asistență Socială și Protecția Copilului Vaslui, cu sediul în V., Șoseaua Națională Iași – V., nr.1, jud. V., în contradictoriu cu pârâta T. M..
Dispune înlocuirea măsurii de protecție a plasamentului în regim de urgență pentru copilul T. M., născut la 16.08.2012, CNP_ cu plasamentul la asistentul maternal profesionist C. V. K..
Dispune ca drepturile și obligațiile părintești să fie exercitate, respectiv îndeplinite de directorul Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului V..
Dispune acordarea alocației de plasament prevăzută de art. 128 din legea nr. 272/2004.
Dispune decăderea pârâtei din exercițiul drepturilor părintești.
Obligă pârâta să presteze, pentru întreținerea minorului, câte 20 ore lunar în acțiuni sau lucrări de interes local, pe durata aplicării măsurii de protecție specială, pe raza administrativ teritorială a ., jud. V..
Cu drept de apel în termen de 10 zile de la comunicare, cererea de apel se depune la Tribunalul V..
Pronunțată în ședință publică, azi, 15 decembrie 2015.
Președinte, D. M. M. | ||
Grefier, E. G. |
red. D.M.M.
tehnored. D.M.M./E.G.
6 ex./17.12.2015
..12.2015
| ← Ordin de protecţie. Decizia nr. 1642/2015. Tribunalul VASLUI | Situaţie juridică minor. Sentința nr. 1670/2015. Tribunalul... → |
|---|
