Contestaţie la executare. Decizia nr. 336/2014. Tribunalul VASLUI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 336/2014 pronunțată de Tribunalul VASLUI la data de 03-09-2014 în dosarul nr. 336/2014
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL V.
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIE CIVILĂ Nr. 336/R/2014
Ședința publică de la 03 Septembrie 2014
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE E. G.
Judecător E. R. I.
Judecător C. A.
Grefier E. G.
Pe rol se află judecarea cererii de recurs formulată de recurentul – contestator L. C., domiciliat în C., ., nr. 4, ., ., în contradictoriu cu intimatul N. M., domiciliat în . M., jud. Iași, intimatul B. E. J. A. L., cu sediul pentru corespondență în Iași, .. 1-3, jud. Iași și intimata R. NAȚIONALĂ A P. R.-DIRECȚIA S. V., cu sediul în V., .. 61, jud. V., împotriva sentinței civile nr. 1329/23.05.2014 pronunțată de Judecătoria V., în dosarul nr._, având ca obiect contestație la executare.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă recurentul, lipsind intimații.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează următoarele: procedura de citare este legal îndeplinită; cauza se află la primul termen de judecată; cererea de reexaminare taxă de timbru formulată de recurent a fost respinsă prin încheierea din 01.09.2014, sedința din camera de consiliu; în data de 29.08.2014 intimatul N. M. a depus întâmpinare; în data de 02-09-2014 recurentul a depus chitanța nr._/02.09.2014 reprezentând 142 lei taxă judiciară de timbru și copia adresei nr._/P/2013 din 25.08.2014 a Parchetului de pe lângă Judecătoria Huși; se solicită judecarea cauzei și în lipsă.
S-au verificat actele și lucrările dosarului după care instanța a procedat la identificarea recurentului prezent.
Recurentul L. C. se legitimează cu C.I. . nr._ eliberată de SPCLEP C. la 21.01.2005.
Instanța înmânează recurentului duplicatul întâmpinării depuse la dosar.
Recurentul L. C. precizează că a luat cunoștință de întâmpinarea formulată și că a formulat răspuns la această întâmpinare, pe care o depune la dosar.
Instanța acordă cuvântul recurentului pentru a arăta dacă formulează cereri prealabile sau propune probe.
Recurentul L. C. nu formulează cereri.
În baza probatoriului administrat, instanța se consideră lămurită, constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în susținerea cererii de recurs.
Recurentul L. C. precizează că este nemulțumit de hotărârea primei instanțe deoarece, atunci când aceasta a invocat excepția tardivității contestației la executare nu a avut în vedere că după data de 15.10.2012, când s-a pronunțat executorul judecătoresc asupra contestației la executare, el nu a stat în pasivitate.
A formulat o sesizare la B. local al experților autorizați de la Tribunalul Iași, în același sens s-a adresat Ministerului Justiției - B. Central al experților, a formulat plângere penală la P. de pe lângă Judecătoria Iași și a anexat la dosar răspunsurile.
A plătit 5 mil. lei în contul expertului ca să efectueze expertiza și deși au trecut 5 luni de zile, acesta nu mai răspunde la telefon. A formulat plângere penală, poliția i-a luat o declarație și l-a întrebat dacă vrea să facă expertiză sau să-i restituie banii. A vrut să se fac expertiza. Atât expertul cât și executorul judecătoresc nu au ținut cont de obiectivul din titlu executoriu. Raportul de expertiză este diferit de prevederile din titlul executoriu.
În . devastate 18 ha pădure și trebuia ca silvicul să constituie masa lemnoasă, iar pentru aceasta era necesară efectuarea expertizei. La raportul întocmit de expert a efectuat obiecțiuni, a cerut executorului să-i pună un alt expert dar a fost refuzat. A efectuat demersuri la Judecătoria Iași și a solicitat refacerea expertizei. A trimis corespondență prin poștă, a ajuns până la Curtea de Apel și la primul termen i s-a spus că nu a primit motivele de recurs, deși a prezentat confirmarea poștei.
Solicită clarificarea dispozitivului instanței de fond.
Consideră nelegală soluția primei instanței cu privire la tardivitate deoarece nu a stat în pasivitate, a efectuat diferite demersuri. A formulat plângere penală, a solicitat refacerea raportului de expertiză, evaluarea masei lemnoase și reactualizarea valorii acesteia.
Solicită și acordarea cheltuielilor de judecată.
Instanța declară dezbaterile închise, după care rămâne în pronunțare. Ulterior, conform prevederilor art. 256 Cod procedură civilă, a trecut la deliberare.
INSTANȚA
Deliberând asupra recursului declarat constată următoarele:
Prin sentința civilă nr. 1329/23.05.2014 Judecătoria V. a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a B. A. L. și a expertului N. M..
A respins contestația la executare formulată de contestatorul L. C. în contradictoriu cu pârâții: B. A. L. și N. M., ca promovată împotriva unor persoane fără calitate procesuală pasivă.
A admis excepția tardivității contestației la executare promovată de contestatorul L. C. în contradictoriu cu RNP - R. – Direcția S. V., și a respins contestația la executare ca tardiv promovată.
Pentru a pronunța această hotărâre instanța de fond a reținut următoarele:
Prin Sentința civilă nr. 2096/28.03.2010 pronunțată de Judecătoria V. în dosarul nr. 5875/2009 a fost respinsă excepția lipsei calității procesuale active a reclamantului, invocată de Comisia Locală Văleni pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, a fost respinsă excepția inadmisibilității cererii, invocată de Comisia Locală Văleni pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, a fost respinsă excepția lipsei calității procesuale pasive a Comisiei Județene, invocată de Comisia Județeană V. pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, a fost admisă în parte, acțiunea formulată de reclamantul L. C., în contradictoriu cu pârâtele COMISIA LOCALĂ VĂLENI și COMISIA JUDEȚEANĂ V., ambele pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, a fost respinsă cererea formulată de reclamant, de anulare a titlului de proprietate nr. 298 emis la data de 14.X.2002, ca fiind neîntemeiată, a fost dispusă acordarea de către R. Națională a P.-R., Direcția S. V. a beneficiului realizat pentru suprafața de 0,19 ha teren cu vegetație forestieră, situat în ., suprafață de pe care s-a exploatat masa lemnoasă și suportarea cheltuielilor de reîmpădurire a suprafeței neregenerate, și a fost obligată Comisia Locală Văleni pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor la plata cheltuielilor de judecată, în cuantum de 655,70 lei.
Prin încheierea pronunțată în dosarul nr. 2466/2011 al Judecătoriei V. (la data de 12.04.2011), a fost încuviințată executarea silită a RNP – R. – prin Direcția S. V. în temeiul sentinței civile nr. 2096/28.05.2010 pronunțată de Judecătoria V., la cererea creditorului L. C..
S-a procedat la comunicarea somației emisă potrivit art. 387 Cod procedură civilă, la stabilirea cheltuielilor de executare (proces-verbal datat 21.09.2012), la efectuarea unei expertize tehnice de specialitate, la emiterea adreselor de înființare a popririi, și întocmirea, în baza art. 371 ind. 5 Cod procedură civilă, a procesului-verbal datat 5.12.2012, de încetare a executării silite.
Ca și aspecte de drept, instanța a reținut:
Potrivit art. 622 alin. 2 din Noul Cod de procedură civilă, executarea silită „începe cu sesizarea organului de executare”.
In conformitate cu art. 3 alin. 1 din Legea nr. 76 din 2012 (legea de punere în aplicare a noului cod), cu modificările ulterioare, dispozițiile NCPC se aplică doar executărilor silite începute după . noii reglementări.
In consecință, nicio dispoziție a legii procesuale noi nu se poate aplica unei executări silite începute înainte de 15 februarie 2013, chiar dacă cererea de încuviințare a executării silite s-ar depune doar după această dată, având în vedere că nici legea veche (Cod procedură civilă), nici legea nouă (Noul Cod de procedură civilă) nu leagă de data depunerii cererii de încuviințare a executării silit momentul începerii executării silite, acest moment este, momentul depunerii la executorul judecătoresc a cererii de executare silită formulată de creditor.
In măsura în care executarea silită a început sub imperiul legii vechi, aceasta va fi aplicată tuturor chestiunilor privitoare la acea executare silită, și aceasta este cea mai importantă precizare - tuturor procedurilor judiciare incidente, ocazionate de respectiva executare silită. Această calificare, de incident apărut în cursul executării silite, se întemeiază pe dispozițiile expuse ale art. 650 alin. 2 Noul Cod de procedură civilă.
Raportat cauzei pendinte, instanța a reținut că reclamantul-contestator a promovat contestație la executare, și instanța va aplica dispozițiile art. 24 și art. 25/1 Noul Cod de procedură civilă ce fac trimitere la faptul că executările silite începute sub legea veche rămân supuse acelei legi, dispozițiile legii noi de procedură se aplică numai executărilor silite începute după ., în condițiile în care cererea privind executarea silită a garantului ipotecar are ca dată de înregistrare la executorul judecătoresc – 5.04.2011.
Excepția tardivității contestației la executare față de raportul de expertiză (contestat în mod cert de către contestator prin motivarea dată contestației la executare), excepție peremtorie și dirimantă, a fost admisă din următoarele motive:
Pentru ordonarea procesului civil și asigurarea stabilității raporturilor civile, legea a reglementat riguros termenul în care poate fi promovată contestația la executare.
Sediul materiei îl constituie art. 401 Cod procedură civilă, ce prevede:
„(1) Contestația se poate face în termenul de 15 zile de la data când: (a) contestatorul a luat cunoștință de actul de executare pe care-l contestă …”(ipoteză pe care contestatorul și-a fundamentat contestația la executare, în condițiile în care s-a contestat raportul de expertiză expert N. M. (datat 30.05.2012).
Din analiza dosarului de executare, reiese că raportul de expertiză întocmit de expertul N. M. a fost comunicat creditorului - contestator, la data de 30.06.2012 (fila 31) iar răspunsul la obiecțiunile formulate a fost comunicat la 18.07.2012 (dată de primire confirmată de contestator și prin încheierea de ședință din 11.04.2014), iar acesta a apelat la calea de atac specifică procedurii execuționale cu mult peste termenul legal – data înaintării contestației la executare – 25.11.2013 (dată plic).
Nerespectarea termenului legal de promovare a contestației la executare atrage, conform art. 103 Cod procedură civilă decăderea contestatorului din dreptul de a formula contestație.
Excepția lipsei calității procesuale pasive a B. A. L. și a expertului N. M. a fost admisă și, ca și consecință, contestația la executare a fost respinsă în contradictoriu cu B. A. L. și Neașu M. din următoarele considerente:
Dispozițiile art. 399 alin. 1 Cod procedură civilă, arată că „împotriva executării silite însăși, precum și împotriva oricărui act de executare se poate face contestație de către cei interesați sau vătămați prin executare”.
În literatura juridică, s-a considerat că noțiunea de „persoane interesate” este mai largă și o include și pe aceea de „persoane vătămate prin executare”, precizându-se că în cadrul noțiunii de „persoane interesate” intră și persoanele care, fără a fi vătămate direct prin executare, sunt interesate ca legea să fie respectată cu ocazia executării silite.
Față de părțile din proces, executorul judecătoresc și expertul sunt terți și persoane prin intermediul cărora se realizează executarea titlului.
Executarea silită este definită ca fiind totalitatea normelor care reglementează căile și mijloacele prin care, cu concursul organelor de executare – creditorul, își realizează drepturile statornicite în titlul executoriu obținut, prin constrângerea patrimonială a debitorului său.
În aceeași idee, procesul-verbal de încetare a executării silite îndeplinește condițiile art. 388 Cod procedură civilă nefiind incidentă sancțiunea nulității pentru încălcarea prevederilor art. 388/pct. 2, 3, 4, 5, 7, 12 și 13 Cod procedură civilă.
În consecință, instanța a respins contestația la executare ca tardiv promovată și împotriva unor persoane fără calitate procesuală.
Împotriva acestei hotărâri a formulat recurs recurentul L. C. solicitând modificarea in tot a sentinței recurate întrucât este netemeinică și nelegală pentru următoarele motive:
Instanța când a invocat din oficiu excepția tardivității contestației la executare, nu a avut în vedere faptul că în perioada 05.12.2012 (încetarea executării silite) - 27.11.2013 (formularea contestației la executare), contestatorul nu a stat niciun moment în pasivitate în sensul că a solicitat Judecătoriei Iași (dosar nr._/245/2012) în contradictoriu cu pârâtul N. M., pronunțarea unei hotărâri prin care pârâtul să fie obligat la refacerea raportului de expertiză tehnică întocmit în cadrul dosarului execuțional nr.25/2011 al B. A. L., în baza sentinței civile nr.2096 din 28.05.2010 pronunțată de Judecătoria V., însă Judecătoria Iași prin hotărârea nr._ din 08.10.2010 a respins acțiunea formulată de reclamantul L. C., fapt ce s-a întâmplat și în apel unde Tribunalul Iași, prin decizia civilă nr. 155/2013 a respins apelul declarat de reclamant (ambele hotărâri fiind depuse la dosarul de executare al acestei cauze).
De asemenea, contestatorul a formulat, în data de 12.08.2013, plângere penală împotriva expertului N. M. la P. de pe lângă Judecătoria Iași unde s-a dispus neînceperea urmăririi penale.
Instanța nu a avut în vedere faptul că B. executorului judecătoresc A. L. și expertul N. M. se fac vinovați pentru că au interpretat după bunul plac dispozitivul sentinței civile nr.2096 din 28.05.2010 a Judecătoriei V. (dosar nr._ ), că nu au înțeles că prin reconstituirea dreptului de proprietate asupra suprafeței de 0,19 ha pădure în vârstă de 40 de ani, în anul 1994, dobânditorul devenea proprietarul pădurii respective, iar faptul că de pe acest teren cu vegetație forestieră a fost exploatată masa lemnoasă de către Direcția silvică V., conform titlului executoriu, este evident că aceasta a înregistrat un beneficiu necuvenit care constă în contravaloarea masei lemnoase, în timp ce proprietarul terenului a suferit o pierdere care este egală cu beneficiul obținut nelegal de către Direcția silvică V., fapt ce contravine hotărârii judecătorești unde instanța „Dispune acordarea de către R. Națională a P. R. -Direcția silvică V. a beneficiului pentru suprafața de 0,19 ha teren cu vegetație forestieră, situat în ., suprafață de pe care s-a exploatat masa lemnoasă, cu suportarea cheltuielilor de împădurire a suprafeței neregerate".
Este evident că interpretarea făcută de expert și acceptată de executorul judecătoresc nu este în concordanță cu dispozitivul hotărârii ce se execută silit, cu noțiunea de reconstituire a dreptului de proprietate asupra terenurilor, astfel că eronat expertul N. M. a avut în vedere la calculul prejudiciului volumul creșterii de masă lemnoasă de 1,425 m.c./an și valoarea actuală a unui metru cub de masă lemnoasă pe picior pentru perioada primăvara 1994 - toamna 2002, ceea ce a însemnat 19,525 m.c. x 71 lei/m.c. = 1.366,75 lei la care s-au adăugat cheltuielile de reîmpădurire de 2.616 lei, în condițiile în care prejudiciul real constă în contravaloarea pădurii cu o vechime de 40 de ani de pe care s-a exploatat masa lemnoasă de către Direcția silvică V..
Din cele prezentate este evident că nejustificat executorul judecătoresc a procedat la încheierea procesului-verbal de încetare a executării silite în dosarul nr.25/2011, în condițiile în care expertul N. M. nu a respectat dispozitivul hotărârii și obiectivele stabilite pentru expertiză, astfel că acest proces-verbal trebuie anulat de către instanță, iar expertul să răspundă corect la obiecțiunile formulate de creditor, nu cum a făcut-o în data de 18.07.2012.
Având în vedere dispozițiile art.405 indice 2, alin. l și 2, art.371 indice 5 din vechiul Cod de procedură civilă, executarea silită nu a încetat deoarece nu s-a realizat integral obligația prevăzută în titlul executoriu.
In drept au fost invocate dispozițiile art.299 și urm. Cod de procedură civilă.
Intimatul N. M. a depus la dosar întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului întrucât a întocmit raportul de expertiza cu respectarea dispozițiilor legale.
Ceilalți intimați legal citați nu au formulat întâmpinare in cauza.
Analizând actele și lucrările dosarului, hotărârea recurată prin prisma motivelor de recurs și a dispozițiilor legale aplicabile, instanța de control judiciar constată următoarele:
In mod corect prima instanța a admis excepția tardivității formulării contestației si a respins in consecința contestația ca fiind tardiv formulata.
Recurentul a formulat contestație la executare solicitând anularea raportului de expertiza întocmit de expert N. M. in dosarul de executare silita nr. 25/2011 al B. A. L..
Așa cum corect a reținut si prima instanța raportul de expertiza a fost comunicat recurentului contestator la data de 30.06.2012 (așa cum rezulta din înscrisul de la fila 94 din dosarul Judecătoriei V.). Recurentul a formulat obiecțiuni in ce privește conținutul raportului de expertiza (filele 101-102 din dosarul Judecătoriei), iar răspunsul la aceste obiecțiuni a fost comunicat recurentului la data de 18.07.2012.
Potrivit art.399 alin. 1 Cod proc. civ., împotriva executării silite precum si împotriva oricărui act de executare se poate face contestație de către cei interesați sau vătămați prin executare. La radul sau art. 401 alin.1 C.pr.civ prevede: Contestația se poate face in termen de 15 zile de la data când: a) contestatorul a luat cunoștința de actul de executare pe care-l contesta sau de refuzul de a îndeplini un act de executare; b) cel interesat a primit, după caz, comunicarea ori înștiințarea privind înființarea popririi. Daca poprirea este înființata asupra unor venituri periodice, termenul de contestație pentru debitor începe cel mai târziu la data efectuării primei rețineri din aceste venituri de către terțul poprit; c) debitorul care contesta executarea însăși a primit somația ori de la data când a luat cunoștința de primul act de executare, in cazurile in care nu a primit somația sau executarea se face fără somație.
Termenul prevăzut de art. 401 alin. 1 Cod procedura civila un termen de decădere si se calculează potrivit art. 101 alin.1 din c.pr.civ pe zile libere în sensul ca nu intra în socoteala nici ziua când a început, nici ziua când s-a împlinit termenul
Potrivit art. 102 alin. 1 Cod proc. civ. termenele încep sa curgă de la data comunicării actelor de procedura daca legea nu dispune altfel.
În cazul de fata raportul de expertiza împotriva căruia a fost formulata contestația a fost comunicat recurentului la data de 30.06.2012 iar răspunsul la obiecțiunile formulate a fost comunicat la data de 18.07.2012. Contestația la executare a fost însa formulata de contestatorul recurent doar la data de 25.11.2013, deci după împlinirea termenului de 15 zile prevăzut de lege.
Nu prezintă relevanță in soluționarea excepției tardivității formulării contestației la executare împrejurarea ca recurentul a înțeles sa promoveze alte demersuri – a introdus separat o acțiune prin care a solicitat obligarea expertului la refacerea raportului de expertiza si a formulat o plângere penala împotriva expertului.
Raportul de expertiza a fost întocmit de către expertul N. M. in cadrul dosarului de executare nr. 25/2011 al B. A. L.. Fiind vorba de un act întocmit in cadrul procedurii de executare silita singura cale deschisa recurentului pentru contestarea acestuia era promovarea unei contestații la executare in condițiile si termenele prevăzute de lege.
Mai retine Tribunalul ca dispozițiile art. 401 alin. 1 Cod procedura civila sunt de stricta interpretare si aplicare, iar conform acestui text de lege, termenul pentru promovarea contestației la executare este de 15 zile, termen care curge, conform art. 401 alin. 1 lit. a de la data când contestatorul a luat cunoștința de actul de executare pe care-l contesta.
Întrucât, așa cum s-a reținut anterior, recurentului i-a fost comunicat raportul de expertiza întocmit de expert Neascu M. si răspunsul la obiecțiuni la data de 30.06.2012 si respectiv 18.07.2012 iar contestația la executare a înregistrata pe rolul Judecătoriei V. la data de 27.11.2013 (cererea fiind expediata prin posta la data de 25.11.2013 așa cum rezulta din plicul atașat in original la fila 37 din dosarul Judecătoriei V.) in mod corect a admis prima instanța excepția tardivității formulării contestație la executare si a respins in consecința cererea formulata.
Întrucât contestația la executare nu a fost promovata in termenul prevăzut de lege Tribunalul nu va mai analiza motivele de recurs ce vizează conținutul propriu- zis al raportului de expertiza.
Cu privire la cheltuielile de judecată solicitate, instanța reține că, potrivit articolului 274 din Codul de procedură civilă,”partea care cade in pretenții va fi obligata, la cerere, sa plătească cheltuielile de judecata.” Fundamentul acordării acestor cheltuieli de judecata îl constituie culpa procesuală, astfel încât partea care a pierdut procesul va suporta atât cheltuielile făcute de ea cât și cheltuielile făcute de partea care a câștigat procesul.
Întrucât recursul formulat de recurent va fi respins, Tribunalul va respinge si cererea acestuia de acorda a cheltuielilor de judecata.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul formulat de recurentul L. C. împotriva sentinței civile nr. 1329/23.05.2014 a Judecătoriei V. pe care o menține.
Respinge cererea recurentului de acordare a cheltuielilor de judecata.
Irevocabilă.
Pronunțata in ședința publica, azi, 03.09.2014.
Președinte, E. G. | Judecător, E. R. I. | Judecător, C. A. |
Grefier, E. G. |
Red. E.G.
Tehnored. E.G./E.G.
2 ex./24.09.2014
Judec. Fond – G. M.
| ← Fond funciar. Decizia nr. 296/2014. Tribunalul VASLUI | Plângere contravenţională. Decizia nr. 650/2014. Tribunalul... → |
|---|
