Plângere contravenţională. Decizia nr. 678/2014. Tribunalul VASLUI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 678/2014 pronunțată de Tribunalul VASLUI la data de 08-09-2014 în dosarul nr. 678/2014
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL V.
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIE CIVILĂ Nr. 678/2014
Ședința publică de la 08 Septembrie 2014
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE L.-M. B.
Judecător A. C.
Grefier C. A.
Pe rol judecarea cauzei Civil privind pe apelant DIRECȚIA R. DE D. ȘI P. IAȘI din cadrul Companiei Naționale de Autostrăzi și D. Naționale din România S.A., cu sediul în mun. Iași, .. 19, jud. Iași, în contradictoriu cu intimatul - petent C. M., domiciliat în or. Taraclia, ./5, Republica M., cu domiciliul procesual ales în mun. Huși, .. 1, jud. V., la Cabinetul de Avocat „Tonică D.”, împotriva sentinței civile 919 din 05.12.2013 pronunțată de Judecătoria Huși, având ca obiect plângere contravenționala.
La apelul nominal făcut în ședința publică au lipsit părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează următoarele: dosarul se află la primul termen de judecată, apelul este legal timbrat, apelul a fost declarat în termen, nemotivat, s-a solicitat judecarea cauzei și în lipsă.
S-au verificat actele și lucrările dosarului, după care;
Nemaifiind alte cereri de formulat, instanța constată cercetarea judecătorească încheiată și având în vedere că s-a solicitat judecarea cauzei și în lipsă, lasă cauza în pronunțare, după care s-a trecut la deliberare conform art.394 alin.1 Cod procedură civilă, dându-se decizia de față;
TRIBUNALUL:
Deliberând asupra apelului civil de față, instanța reține următoarele :
Prin sentința civilă nr.919, pronunțată la data de 5.12.2013 de către Judecătoria Huși a admis, în parte, plângerea contravențională formulată de petentul C. M., domiciliat în or. Taraclia, ./5, Republica M., cu domiciliul procesual ales în mun. Huși, .. 1, jud. V., la Cabinetul de Avocat „Tonică D.”, împotriva procesului–verbal de constatare și sancționare a contravenției ., nr._ din 31.08.2013 întocmit de Direcția R. de D. și P. Iași din cadrul Companiei Naționale de Autostrăzi și D. Naționale din România S.A., cu sediul în mun. Iași, .. 19, jud. Iași, anulând, parțial, procesul verbal mai sus arătat și exonerând petentul de la plata amenzii în sumă de 25.000 lei, înlocuind sancțiunea aplicată cu sancțiunea avertismentului .
În temeiul art. 7 din O.G. nr. 2/2001, modificat prin art. I, pct. 3 din OUG nr. 108/2003, a atras atenția petentului, ca pe viitor să respecte întocmai dispozițiile legale.
Pentru a pronunța această hotărâre instanța de fond a reținut următoarele:
Prin procesul – verbal de constatare și sancționare a contravenției . nr._ din 31.08.2013, întocmit de Direcția R. de D. și P. Iași din cadrul Companiei Naționale de Autostrăzi și D. Naționale din România, s-a dispus sancționarea petentului cu o amendă în sumă de 25.000 lei, reținându-se în fapt că, în data de 31.08.2013, în jurul orelor 14,25 petentul a efectuat un transport internațional de marfă cu autotrenul cu nr. de înmatriculare 335/TR035RA, pe ruta Afumați – P.T.F. A., depășind greutatea maximă admisă de lege, pa axa a II – a cu 700 kg., limita fiind de 11,50 tone.
Conform art. 41 alin. 1 din O.G. nr. 43/1997 „este interzisă efectuarea transportului cu vehicule rutiere înmatriculate în România sau în alte state, pe drumurile publice cu depășirea masei totale maxime admise, maselor maxime admise pe axe”.
În cauză a fost dovedit faptul că petentul, efectua un transport internațional de marfă pe ruta Afumați – P.T.F. A. – Chișinău Republica M., iar la controlul efectuat în Punctul Vamal A. s-a constatat că era depășită greutatea maximă admisă pentru autotrenul verificat, încălcându-se astfel disp. art. 61 alin. 1 lit. „p” din O.G. nr. 43/1997.
Sub aspectul temeiniciei procesului – verbal de constatare și sancționare a contravenției, instanța analizând lucrările dosarului de față, a reținut că petentul nu a făcut dovada susținerilor sale din expunerea motivelor, privitor la faptul că nu avea depășită greutatea maximă admisă de lege pe axa a –II – a motoare, cu atât mai mult cu cât și la operațiune de cântărire din Republica M. a rezultat o depășire a greutății maxime, însă potrivit prevederilor art. 5 alin. 5 din O.G. nr. 2/2001, privind regimul juridic al contravențiilor, instanța de judecată trebuia să se raporteze în aprecierea temeiniciei sancțiunii contravenționale aplicate de către agentul constatator la gradul de pericol social al faptei contravenționale.
Conform jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, dreptul unei persoane de a fi prezumată nevinovată și de a solicita acuzării să dovedească faptele ce i se impută nu este absolut din moment ce prezumțiile bazate pe fapte sau legi operează în toate sistemele de drept și nu sunt interzise de Convenția Europeană a Drepturilor Omului, în măsura în care statul respectiv respectă limitele rezonabile, având în vedere importanța scopului urmărit, dar și respectarea dreptului la apărare (cauza Salabiaku v. Franța, cauza Vulic v. Suedia).
În ceea ce privește analiza sancțiunii stabilite prin procesul-verbal, art. 5, alin. 5 din O.G. nr. 2/2001, privind regimul juridic al contravențiilor, prevede că acesta trebuie să fie proporțională cu gradul concret de pericol social al faptei săvârșite.
Conform prevederilor art. 21 alin. 3 din O.G. nr. 2/2001, gradul de pericol social concret al unei contravenții se apreciază în fiecare caz în parte de către instanța de judecată, ținându-se seama de o . criterii stabilite de acest text de lege, respectiv de împrejurările în care a fost comisă fapta contravențională, de modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit și de urmarea produsă, cât și de circumstanțele personale ale contravenientului, care nu a urmărit să încalce normele legale privind transportul internațional de mărfuri, el fiind doar conducătorul auto.
În raport de probatoriul administrat în cauză, instanța a apreciat că petentul se face vinovat de contravenția reținută în sarcina sa, însă având în vedere că sancțiunea contravențională trebuie să îmbine caracterul punitiv (punitif) – de condamnare, cu cel preventiv și educativ, a admis, în parte, plângerea formulată de petentul C. M. împotriva procesului – verbal de constatare și sancționare a contravenției . nr._ din 31.08.2013 întocmit de agentul constatator – Direcția R. de D. și P. Iași din cadrul Companiei Naționale de Autostrăzi și D. Naționale din România, dispunând anularea parțială a procesului-verbal, cu consecința înlocuirii sancțiunii aplicate cu sancțiunea „avertismentului”.
În temeiul art. 7 din O.G. nr. 2/2001, modificat prin art. 1, pct. 3 din O.U.G. nr. 108/2003, instanța va atrage atenția petentului ca pe viitor să respecte întocmai dispozițiile legale.
Împotriva acestei hotărâri a formulat apel Direcția R. de D. și P. Iași, criticând-o pentru netemeinicie respectiv pentru greșita individualizare a sancțiunii contravenționale, pe care a apreciat-o a fi prea blândă raportat la gradul de pericol social al faptei, care constă în depășirea greutății maxime admise pe axa 2 cu 0,30 tone .
S-a susținut faptul că aplicarea unei sancțiunii contravenționale are aptitudine funcțională doar în măsura în care ea este adecvată cazului individual, iar în speță nu se impune a se aplica o asemenea sancțiune.
În plus, s-a arătat faptul că tariful de despăgubire nu are natura juridică a unei sancțiuni contravenționale complementare, ci a unei modalități de acoperire a prejudiciului material cauzat rețelei de drumuri naționale prin uzarea si degradarea acesteia datorită utilizării de către toți participanții la trafic .
În drept, au fost invocate prevederile art. 411 Cod procedură civilă.
Legal citat, intimatul a depus întâmpinare solicitând respingerea apelului.
Analizând actele si lucrările dosarului prin prisma motivelor invocate de către recurent, dar si din oficiu, prin prisma prevederilor de art.476 C., instanța constată că apelul declarat în cauză este neîntemeiat., sancțiunea principală a amenzii în cuantum de 25.000 lei, fiind prea aspră raportat la gradul de pericol social concret al faptei săvârșite de către intimat, sancțiunea avertismentului fiind suficientă pentru îndreptarea acestuia.
Prin procesul - verbal de constatare și sancționare a contravenției . nr._ din 31.08.2013, întocmit de Direcția R. de D. și P. Iași din cadrul Companiei Naționale de Autostrăzi și D. Naționale din România, s-a dispus sancționarea petentului cu o amendă în sumă de 25.000 lei, reținându-se în fapt că, în data de 31.08.2013, în jurul orelor 14,25 petentul a efectuat un transport internațional de marfă cu autotrenul cu nr. de înmatriculare 335/TR035RA, pe ruta Afumați – P.T.F. A., depășind greutatea maximă admisă de lege, pa axa a II – a cu 700 kg., limita fiind de 11,50 tone.
Potrivit prevederilor art. 5 al.5 din O.G nr.2/2001, instanța de judecată trebuie să se raporteze în aprecierea temeiniciei sancțiunii contravenționale aplicate de către agentul constatator la gradul de pericol social al faptei săvârșite.
Conform prevederilor art. 21 al.3 din OG nr.2/2001, gradul de pericol social concret al unei contravenții se apreciază în fiecare caz în parte de către instanța de judecată ținându-se seama de o . criterii stabilite de acest text de lege, respectiv de împrejurările în care a fost săvârșită fapta contravențională, de modul și mijloace de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit și urmare produsă.
Din înscrisurile depuse la dosarul cauzei reiese faptul că,în data de 31.08.2013, în jurul orelor 14,25 petentul a efectuat un transport internațional de marfă cu autotrenul cu nr. de înmatriculare 335/TR035RA, pe ruta Afumați – P.T.F. A., depășind greutatea maximă admisă de lege, pe axa a II – a cu 700 kg., limita fiind de 11,50 tone.
Totodată, apelanta nu a făcut dovada faptului că intimatul a mai fost sancționat contravențional, chiar și pentru fapte de altă natură.
Raportat la cele expuse mai sus, având în vedere că sancțiunea contravențională trebuie să îmbine caracterul punitiv cu cel preventiv și educativ, reținem că fapta comisă de către intimatul C. M. are un grad de pericol social relativ scăzut, sancțiunea amenzii în cuantum de 25.000 lei fiind prea aspră raportat la împrejurările săvârșirii faptei și la circumstanțele personale ale intimatului, sancțiunea principală adecvată fiind cea a avertismentului.
În concluzie, pentru considerentele învederate mai sus, tribunalul reține că sentința apelată este întemeiată, instanța de fond făcând o corectă aplicare a legii raportat la probatoriile administrate în cauză, astfel că, în temeiul prevederilor art. 480 al.1 C., se va respinge apelul declarat de către Direcția R. de D. și P. Iași împotriva sentinței civile 919 din 05.12.2013 pronunțată de Judecătoria Huși, pe care o va menține.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge ca neîntemeiat, apelul declarat de Direcția R. de D. și P. Iași împotriva sentinței civile 919 din 05.12.2013 pronunțată de Judecătoria Huși, pe care o menține.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 08.09.2014.
Președinte, L.-M. B. | Judecător, A. C. | |
Grefier, C. A. |
Red.B.L.M./29.09.2014
Tehnored.C.A. 29 Septembrie 2014
4 ex./29.09.2014/.>
Judecător fond:C. A.
| ← Contestaţie la executare. Decizia nr. 338/2014. Tribunalul VASLUI | Plângere contravenţională. Decizia nr. 402/2014. Tribunalul... → |
|---|
