Legea 10/2001. Sentința nr. 880/2012. Tribunalul VASLUI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 880/2012 pronunțată de Tribunalul VASLUI la data de 20-06-2012 în dosarul nr. 880/2012
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL V.
SECȚIA CIVILĂ
SENTINȚA CIVILĂ Nr. 880/2012
Ședința publică de la 20 Iunie 2012
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE D. E. S.
Grefier A. C.
------------
Pe rol se află spre soluționare cererea de chemare în judecată formulată de reclamantele P. M. V. și C. L. AL M. V. în contradictoriu cu pârâta B. H. A. J. R. P. MANDATAR B. V., cu domiciliul procesual ales în Iași, ., nr. 3, jud. Iași, având ca obiect - legea 10/2001 contestație la titlu.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns consilier juridic P. I. pentru reclamante, lipsă fiind pârâta prin mandatar.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează faptul că pricina se află la al doilea termen de judecată după repunerea cauzei pe rol ; nu se solicită judecarea cauzei în lipsă ;
S-au verificat actele de la dosar, după care, nemaifiind alte cereri de formulat, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul reprezentantului reclamantelor în susținerea contestației formulate .
Consilier juridic P. I. pentru reclamante învederează instanței faptul că a fost formulată contestație la titlu motivat de faptul că în urma reanalizării documentației depuse de către numita G. E. s-a constatat că aceasta nu a făcut dovada calității de proprietar al imobilului situat în V., ., nr. 60, iar moștenitoarea acesteia, pârâta din cauza de față, B. H. A. J., nu este persoană îndreptățită întrucât aceasta nu a făcut dovada că ar fi ultimul proprietar al imobilului revendicat, de la care statul a preluat imobilul.
După familia G., imobilul a mai avut alți doi proprietari, Henry T., care ulterior a înstrăinat imobilul către Societatea Ortodoxă Națională a Femeilor din România și de la care statul român a preluat imobilul din Decretul nr. 176/02-08-1948.
Se face precizarea că aceeași notificatori au mai solicitat restituirea „Casei G.”, iar la acel moment a fost indicat imobilul ocupat de Casa corpului didactic.
De asemenea se impune a se ține cont și de concluzia expertului L. L. care a arătat faptul că nu există nicio legătură între imobilul trecut în actul de vânzare – cumpărare transcris sub nr. 322/11-02-1913 de tribunalul V. și imobilul cunoscut sub numele de „Casa G.”.
Pentru considerentele arătate se solicită admiterea contestației astfel cum a fost formulată.
Instanța declară dezbaterile închise și reține cauza spre soluționare.
INSTANȚA
Asupra cauzei de față constată următoarele,
P. cererea înregistrată sub nr. de mai sus, contestatorii P. mun. V., Primarul mun. V. și C. L. V. în contradictoriu cu intimata B. H. A. J. prin mandatar B. V., au solicitat lămurirea înțelesului, întinderii și aplicării sentinței civile nr. 822 din 26.06.2007 a Tribunalului V. motivat de următoarele aspecte:
În fapt, prin notificarea nr._/22.08.2001, numita G. E. R. a solicitat restituirea in natura a unui imobil situat in V., . nr.60.
P. Dispoziția nr. 1844/30.07.2002, emisa de Primarul M. V., în mod corect s-a respins cererea de restituire in natura formulata de doamna G. E. R. si s-a propus acordarea de masuri reparatorii prin echivalent valoric întrucât in imobilul respectiv funcționează Grădinița nr. l V..
În urma reverificării documentelor aflate la dosarul depus la P. M. V., s-a constatat ca persoana notificatoare nu a făcut dovada calității de proprietar al imobilului în cauză, solicitând restituirea acestuia în baza unui contract de vânzare cumpărare din 1913, prin care se achiziționase un imobil din . care s-a emis Dispoziția nr. 135/22.03.2006, prin care s-a respins cererea de restituire in natura a acestui imobil. Intimata B. H. (moștenitoarea numitei G. E. R.) nu este persoană îndreptățită întrucât nu a făcut dovada ca ar fi ultimul proprietar al imobilului revendicat, de la care statul a preluat imobilul.
După familia G. au mai fost încă doi proprietari: Henry T. și Societatea Ortodoxa Naționala a Femeilor din România. Henry T. a instrăinat imobilul către Societatea Ortodoxa Naționala a Femeilor din România, organizație de la care statul roman a preluat imobilul, situat in . nr.60. În acest imobil a funcționat pana in anul 1948 Liceul teoretic de fete din V., an în care imobilul a fost preluat de către Statul R., prin Decretul nr. 176 din 2 august 1948 pentru trecerea în proprietatea Statului a Bunurilor bisericilor congregațiilor, comunităților sau particularilor, ce au servit pentru funcționarea și întreținerea instituțiilor de învățământ general, tehnic sau profesional.
Mai mult, în anul 2000 aceeași notificatori, prin același reprezentant, au mai solicitat restituirea „Casei G.”, la acea dată fiind indicat imobilul ocupat de Casa corpului didactic. Susțin contestatorii că s-a reușit inducerea in eroare a instanței, prin prezentarea ca adevărata a unei situații de fapt care nu este reala, în scopul de a se obține un folos material injust.
Deși au prezentat instanțelor faptul ca restituirea acestui imobil către numita B. V. este netemeinică și nelegală, acestea au dispus în final restituirea imobilului situat in . nr. 60, imobil în care, la aceasta dată, își desfășoară activitatea Grădinița nr. 1.
Mai mult decât atât, Societatea Ortodoxa a Femeilor Romane V. - persoana îndreptățită în ce privește restituirea imobilului a formulat, in contradictoriu cu Municipiul V., C. L. V. si Primarul M. V., acțiune in revendicare a imobilului situat in V., . nr.60, ce face obiectul dosarului nr._, aflat pe rolul Judecătoriei V..
Sentința Civila nr. 822 din 28.06.2007 nu poate fi pusa in aplicare deoarece reclamanta prin mandatara B. Vavara a prezentat un act de vânzare - cumpărare transcris sub nr. 322 din 11.02.1913 ; după aproape 100 de ani, imobilul nu a rămas la fel, atât ca întindere, amplasament si nu in ultimul rând ca dotări și utilități.
Este evident că imobilul a suferit numeroase îmbunătățiri, transformări, extinderi, construcția fiind dotata si utilată astfel încât in prezent în acel imobil să își desfășoare activitatea o unitate școlara, respectiv Grădinița nr. l. În sprijinul acestei afirmații sunt și concluziile raportului de expertiza L. L., efectuat in dosarul nr._, dosar in care s-a pronunțat S.C. nr. 822/2007 care au punctat faptul că „ nu exista nicio legătura intre imobilul trecut in Actul de vânzare-cumpărare transcris sub nr.322/11.02.1913 de Tribunalul V. și imobilul cunoscut in Municipiul V. sub numele de Casa G.”.
În drept, a invocat dispozițiile art.399-401 C. pr. Civ și art.281 indice 1 C.pr. Civila.
În urma solicitării instanței, reprezentantul contestatorilor a precizat că temeiul de drept este reprezentat de art. 399 alin. 1 teza a-II-a Cod proc.civilă.
Cererea formulată de contestatorii: P. mun. V., Primarul mun. V. și C. L. V. nu este întemeiată, urmând a fi respinsă pentru următoarele considerente:
Potrivit art. 281 indice 1 alin. 1 Cod proc. civ. „ În cazul în care sunt necesare lămuriri cu privire la înțelesul, întinderea sau aplicarea dispozitivului hotărârii ori acesta cuprinde dispoziții potrivnice, părțile pot cere instanței care a pronunțat hotărârea să lămurească dispozitivul sau să înlăture dispozițiile potrivnice”.
„ De asemenea dacă nu s-a utilizat procedura prevăzută de art. 281 indice 1, se poate face contestație la executare și în cazul în care sunt necesare lămuriri cu privire la înțelesul, întinderea sau aplicarea titlului executoriu….”(art. 399 alin. 1 Cod proc. Civ).
În speță titlul executoriu este reprezentat de sentința Civila nr. 822 din 28.06.2007 a Tribunalului V., definitivă și irevocabilă după epuizarea tuturor căilor de atac, prin care s-a dispus anularea Dispoziției nr. 135/22.03.2006 emisă de primarul mun. V. și s-a dispus restituirea în natură către reclamanta B. H. A. J. a imobilului compus din construcție și 1240, 06 mp teren aferent situat în mun. V., . nr. 60. P. aceeași sentință a fost obligată reclamanta să mențină afectațiunea imobilului pe o perioadă de 5 ani, începând cu data pronunțării sentinței.
Titlul executoriu nu conține dispoziții potrivnice, dispozitivul acestuia este clar cu privire la înțelesul și întinderea lui și nu necesită lămuriri în această privință.
Motivele invocate de contestatori vizează fondul litigiului și tind la o schimbare pe fond a soluției pronunțate printr-o sentință intrată în puterea lucrului judecat, ceea ce este inadmisibil. Aceste motive au fost deja analizate de către instanțele de control judiciar și care s-au pronunțat asupra acestora.
În baza art. 274 C.proc.civilă va obliga contestatorii să achite intimatei suma de 500 lei, reprezentând cheltuieli de judecată reprezentate de onorariul de avocat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Respinge contestația formulată de contestatorii: P. mun. V., Primarul mun. V. și C. L. V. în contradictoriu cu intimata B. H. A. J. prin mandatar B. V., prin care au solicitat lămurirea înțelesului, întinderii și aplicării sentinței civile nr. 822 din 26.06.2007 a Tribunalului V. .
Obligă P. mun. V., Primarul mun. V. și C. L. V. să achite intimatei suma de 500 lei, reprezentând cheltuieli de judecată.
Cu drept de recurs în 15 zile de la comunicare .
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 20 iunie 2012.
Pt.Președinte, D. E. S., aflat în C.O. Președinte delegat, P. F. N. | ||
Grefier, A. C. |
Red. S.D.E/16.07.2012
Tehndact. S.D.E./ 16.07.2012
5 ex./..07.2012
| ← Validare poprire. Decizia nr. 698/2012. Tribunalul VASLUI | Despăgubiri Legea nr.221/2009. Sentința nr. 867/2012.... → |
|---|
