Legea 10/2001. Sentința nr. 931/2012. Tribunalul VASLUI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 931/2012 pronunțată de Tribunalul VASLUI la data de 28-06-2012 în dosarul nr. 931/2012
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL V.
SECȚIA CIVILĂ
SENTINȚA CIVILĂ Nr. 931/2012
Ședința publică de la 28 Iunie 2012
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE D. E. S.
Grefier A. C.
-------------
Pe rol fiind judecarea cauzei civile privind pe reclamantul B. Y. Y., cu domiciliul procesual ales în mun. București, .. 26, ., ., în contradictoriu cu pârâtul M. V. prin P., având ca obiect Legea 10/2001.
La apelul nominal, făcut în ședința publică, au lipsit părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, învederând stadiul procesual al dosarului, care se află la al patrulea termen, că reclamantul nu a depus precizările solicitate, astfel cum s-a solicitat prin adresa emisă, și că s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă, după care,
Instanța, la acest termen de judecată, având în vedere lipsa părților legale citate și faptul că, în cauză s-a solicitat ca judecata să se facă și în lipsa părților, instanța apreciază că nu mai sunt motive de amânare a cauzei drept pentru care constată cauza în stare de judecată și rămâne în pronunțare asupra acțiunii formulate.
INSTANȚA,
Asupra cauzei de față constată următoarele,
P. cererea înregistrată sub nr. de mai sus reclamantul B. Y. Y., reprezentat de procurator G. M.-V. a chemat în judecată M. V. prin P., în calitate de pârât, solicitând instanței ca prin hotărârea ce o va pronunța:
1.În principal: să constate ca este persoană îndreptățită la restituirea în natură sau masuri reparatorii în condițiile Legii nr. 10/2001, a imobilul situat in municipiul V., ., jud. V. și să se dispună direct restituirea in natura a imobilului menționat având in vedere si Decizia nr. XX/19.03.2007 a ICCJ privind Recursul in interesul legii cu privire la aplicarea dispozițiilor Legii nr.10/2001 în cazul in care imobilul revendicat poate fi restituit în natură.
2.În subsidiar, să fie obligat paratul la soluționarea notificării nr.674/2001 depusă la Primăria municipiului V., prin care a solicitat restituirea imobilului mai sus indicat.
În fapt, reclamantul arată că prin notificarea nr. 674/2001 depusă în termen legal prin executor judecătoresc M. B. din V. și înregistrată la Primăria municipiului V., a solicitat restituirea in natura a imobilului situat in V., ., jud. V., imobil ce a constituit proprietatea bunicilor săi materni L. N. L. si L. Ester Ruhla, așa cum rezulta din actul de vindere -cumparare transcris la Grefa Tribunalului V. sub nr. 2416 din 12.07.1926, înscris depus la dosarul administrativ aflat in soluționarea Primăriei Municipiului V..
Primăria Municipiului V. nu a respectat prevederile art.25 alin.2 din Lg.10/2001 deoarece nu a comunicat nicio invitație scrisa petentului si nici mandatarei din România, în scopul susținerii cererii si eventual a depunerii, in completare, a actelor aferente soluționării notificării.
În conformitate cu prevederile Lg.247/2005 si ale HG.250/2007- Normele Metodologice privind aplicarea Lg. 10/2001 republicata, reclamantul arată că are dreptul legal sa depună actele completatoare pana la soluționarea în fapt a notificării.
Imobilul revendicat a constituit proprietatea incontestabila a bunicilor săi care au fost forțați sa emigreze in Israel in anul 1950 împreuna cu cele trei fiice: M., Nety (N.)- mama lui și Leia, dovada in acest sens o constituie certificatul de călătorie nr. 8724 /1950.
Susține reclamantul că imobilul a fost preluat de statul român în mod abuziv și că se află în imposibilitatea de a dovedi preluarea, însă această preluare este cert că a fost abuzivă conform art. 2 lit. i) din Legea nr. 10/2001 și că evidențierea in patrimoniul si/sau administrarea autorităților Statului R. a unui imobil pentru care exista dovezi ca a aparținut altor persoane (proprietarii de drept), constituie o prezumție a preluării fara niciun titlu legal.
Reclamantul susține că își dovedește calitatea de persoana îndreptățită la restituire cu certificatul de calitate de moștenitor nr. 645 din 21.03.2003 autentificat la Biroul Notarului G. Katri din Herzliya, Israel, precum si cu toate celelalte acte de stare civila care atesta filiația si care au fost depuse la dosarul administrativ aflat în soluționarea paratului (certificate de deces ale bunicilor săi materni, buletinul său de identitate).
Solicită instanței să clarifice situația juridica și locativă a imobilului în cauză,, deoarece demersurile lui de-a lungul timpului s-au soldat cu un eșec, neprimind niciun răspuns in acest sens de la autoritățile abilitate. Încă din anul 2007 a solicitat prin adresa nr. 330/17.09.2007 la . informații privind situația juridică a imobilului în cauza, cartea tehnica a acestuia sau orice alte documente care se regăsesc in arhiva acestei instituții.
În cazul in care imobilul nu mai poate fi restituit în natură si se confirma ca zona este sistematizata în întregime, solicită acordarea de masuri reparatorii in conformitate cu prevederile Lg. 10/2001 completate si modificate cu Lg.247/2005.
În drept, a invocat dispozițiile art. 112 Cod proc.civ, art. 1076 Cod civ... Lg.10/2001, Lg.247/2005, HG 250/2007.
Primarul Municipiului V. a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea acțiunii deoarece notificarea reclamantului nu a fost soluționată până în prezent întrucât nu a depus toate documentele cerute de lege, respectiv acte din care să rezulte modalitatea de preluare a imobilului, cine era proprietar la acel moment, dovada că a făcut toate demersurile la instituțiile abilitate pentru a obține aceste acte, 2 declarații pe propria răspundere a unor terțe persoane care să susțină declarația pe propria răspundere dată de reclamantul B. Y. Y.. Susține pârâtul că imobilul nu poate fi restituit în natură deoarece este demolat, pe teren fiind edificate blocuri, alei și căi de acces. Întrucât dosarul aferent notificării este incomplet, solicitarea reclamantului de a i se soluționa notificarea formulata in baza Legii nr. 10/2001 este deocamdată neîntemeiata, urmând a se pronunța printr-o Dispoziție de îndată ce i se vor comunica de către reclamant actele solicitate.
Pârâtul a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive, excepție care va fi respinsă de către instanță ca neîntemeiată prin raportare la dispozițiile art. 21 alin. 4 din legea nr. 10/2001 și art. 21 pct. 5 din HG nr. 250/2007.
Analizând actele și lucrările dosarului prin prisma dispozițiilor cuprinse în Legea nr. 10/2001 și a HG nr. 250/2007 privind aprobarea normelor metodologice de aplicare unitară a Legii nr. 10/2001, instanța constată că cererea reclamantului este neîntemeiată, urmând a fi respinsă pentru următoarele considerente:
Reclamantul B. Y. Y. s-a născut în Israel, în Haifa, la data de 17.09.1967, fiind fiul lui B. P. și B. Neta. Reclamantul a pretins că este nepotul matern al numiților L. N. L. si L. Ester Ruhla care ar fi deținut
în proprietate în mun. V. un imobil ce a fost situat în V., . și care ar fi fost preluat de statul român fără titlu după anul 1950.
Potrivit Art. 23 din legea nr. 10/2001:
„Actele doveditoare ale dreptului de proprietate ori, după caz, ale calității de asociat sau acționar al persoanei juridice, precum și, în cazul moștenitorilor, cele care atestă această calitate și, după caz, înscrisurile care descriu construcția demolată și orice alte înscrisuri necesare evaluării pretențiilor de restituire decurgând din prezenta lege, pot fi depuse până la data soluționării notificării.”
Normele metodologice de aplicare unitară a legii 10/2001 cuprinse în HG nr. 250/2007 stipulează la art. 23. 1 că prin „ acte doveditoare” se înțelege:
a) orice acte juridice translative de proprietate, care atestă deținerea proprietății de către o persoană fizică sau juridică (act de vânzare-cumpărare, tranzacție, donație, extras carte funciară, act sub semnătură privată încheiat înainte de . Decretului nr. 221/1950 privitor la împărțeala sau înstrăinarea terenurilor cu sau fără construcțiuni și la interzicerea construirii fără autorizare și în măsura în care acesta se coroborează cu alte înscrisuri și altele asemenea);
b) actele juridice care atestă calitatea de moștenitor (certificat de moștenitor sau de calitate de moștenitor, acte de stare civilă care atestă rudenia sau filiația cu titularul inițial al dreptului de proprietate, testament însoțit de certificat de moștenitor sau de calitate de moștenitor);
c) orice acte juridice sau susțineri care permit încadrarea preluării ca fiind abuzivă [cazurile prevăzute la art. 2 alin. (1) din lege]; în cazul exproprierii prevăzute la art. 11 din lege, sunt suficiente prezentarea actului de expropriere și, după caz, prezentarea procesului-verbal încheiat cu această ocazie ori a acordului la expropriere;
d) orice acte juridice care atestă deținerea proprietății de către persoana îndreptățită sau ascendentul/testatorul acesteia la data preluării abuzive (extras carte funciară, istoric de rol fiscal, proces-verbal întocmit cu ocazia preluării, orice act emanând de la o autoritate din perioada respectivă, care atestă direct sau indirect faptul că bunul respectiv aparținea persoanei respective; pentru mediul rural - extras de pe registrul agricol);
e) în cazul în care construcția a fost demolată, orice act juridic care descrie construcția demolată;
f) expertize judiciare sau extrajudiciare de care persoana îndreptățită înțelege să se prevaleze în susținerea cererii sale;
g) orice alte înscrisuri pe care persoana îndreptățită înțelege să le folosească în dovedirea cererii sale;
h) declarații notariale date de persoana care se pretinde îndreptățită, pe propria răspundere, și care sunt solicitate de unitatea deținătoare sau de entitatea învestită cu soluționarea notificării în scopul fundamentării deciziei.
23.4. În cazuri deosebite se pot solicita și declarații notariale date de persoane în viață, care atestă anumite situații în legătură cu imobilul notificat și care pot contribui la fundamentarea deciziei”
Art. 24 din același act normativ statuează că:
(1) În absența unor probe contrare, existența și, după caz, întinderea dreptului de proprietate, se prezumă a fi cea recunoscută în actul normativ sau de autoritate prin care s-a dispus măsura preluării abuzive sau s-a pus în executare măsura preluării abuzive.
(2) În aplicarea prevederilor alin. (1) și în absența unor probe contrare, persoana individualizată în actul normativ sau de autoritate prin care s-a dispus sau, după caz, s-a pus în executare măsura preluării abuzive este presupusă că deține imobilul sub nume de proprietar.
Norme metodologice:
24.1. Înscrisurile menționate la art. 24 alin. (1) din lege sunt considerate acte doveditoare ale dreptului de proprietate.
24.2. Aplicarea prevederilor art. 24 din lege operează numai în absența unor probe contrare, fapt ce implică, pe de o parte, condiția obținerii de către solicitant a negațiilor referitoare la actele de proprietate, obținute ca urmare a cererilor adresate Arhivelor Naționale și primăriei în a cărei rază este situat imobilul revendicat, dublate de depunerea unei declarații olografe, prin care solicitantul declară pe propria răspundere că nu mai deține alte înscrisuri, și, pe de altă parte, coroborarea informațiilor furnizate de actele normative sau de autoritate, prin care s-a dispus sau, după caz, s-a pus în aplicare măsura preluării abuzive, cu celelalte informații aflate la dosarul de restituire.
Instanța constată că reclamantul nu a anexat notificării actele impuse de legea specială. Astfel, acesta nu a dovedit cu acte de stare civilă că este nepotul lui L. N. L. si L. Ester Ruhla și nici că aceștia mai avea în proprietate imobilul revendicat în anul 1950 când au părăsit România. Reclamantul trebuia să depună diligențe să obțină un istoric de rol fiscal care să dovedească continuitatea dreptului de proprietate în perioada 1929-1950 al numitei E. Ruhla L. asupra acestui imobil.
În consecință nesoluționarea notificării reclamantului până la acest moment nu este imputabilă instituției pârâte, în cauză operând prorogarea tacită a termenului de soluționare în condițiile art. 25 pct. 1 și urm. din HG nr. 250/2007 privind aprobarea normelor metodologice de aplicare unitară a Legii nr. 10/2001.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Respinge excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de pârâtul M. V..
Respinge acțiunea civilă formulată de reclamantul B. Y. Y., prin procurator G. M. – V., cu domiciliul ales în mun. București, .. 26, ., ., în contradictoriu cu pârâtul M. V. reprezentat prin P..
Cu recurs în 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică, astăzi, 28 Iunie 2012.
Președinte, D. E. S. | ||
Grefier, A. C. |
Red. S.D.E./17.07.2012
Tehndact. S.D.E./ A.Ci./18.07.2012
4 ex./ ..07.2012
| ← Plângere contravenţională. Decizia nr. 785/2012. Tribunalul... | Plângere contravenţională. Decizia nr. 327/2012. Tribunalul... → |
|---|
