Plângere contravenţională. Decizia nr. 274/2012. Tribunalul VASLUI

Decizia nr. 274/2012 pronunțată de Tribunalul VASLUI la data de 05-03-2012 în dosarul nr. 274/2012

Dosar nr._

ROMÂNIA

TRIBUNALUL V.

SECȚIA CIVILA

DECIZIE Nr. 274/R/2012

Ședința publică de la 05 Martie 2012

Instanța constituită din:

PREȘEDINTE L.-M. B.

Judecător E. S.

Judecător V. A.

Grefier F. P.

S-a luat în examinare recursul civil declarat de recurentul I. T. DE MUNCĂ V. cu sediul în V., ..274, jud.V. în contradictoriu cu intimatul S. V. domiciliat în Bârlad, ..28 bis, jud.V. împotriva sentinței civile nr.2621 din 11.10.2011 pronunțată de Judecătoria Bârlad în dosarul nr._, având ca obiect plângere contravențională.

La apelul nominal făcut în ședință publică au lipsit părțile.

Procedura de citare legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează faptul că dosarul se află la al II-lea termen de judecată, recursul este declarat în termen, motivat, nu s-a depus întâmpinare și s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă.

S-au citit și verificat actele și lucrările dosarului, după care;

Instanța având în vedere că s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă, constată cauza în stare de judecată, declară dezbaterile închise și lasă cauza în pronunțare, după care s-a trecut la deliberare conform art.256 al.1 Cod procedură civilă, dându-se decizia de față.

TRIBUNALUL:

Asupra recursului civil de față, tribunalul reține următoarele:

Prin sentința civilă nr.2621 din 11.10.2011 Judecătoria Bârlad a admis plângerea formulată de petentul S. V. împotriva procesului verbal de constatare și sancționare a contravenției . nr._ emis la data de 11.05.2011 de intimatul I. T. de Muncă V., proces verbal pe care l-a anulat.

Pentru a se pronunța astfel, instanța de fond a reținut, în ceea ce privește legalitatea procesului verbal contestat că petentul nu a invocat motive de nulitate a procesului verbal contestat.

Instanța, analizând procesul verbal contestat, a constatat că este încheiat cu respectarea condițiilor de validitate prevăzute de art.17 din OG nr.2 /2001.

II. Starea de fapt.

La data de 09.05.2011, în urma unui control efectuat de agentul constatator din cadrul Inspectoratului T. de Muncă V. la secția de tâmplărie PVC a ., inspectorul delegat din cadrul ITM V. a constatat că petentul presta muncă, fără a avea încheiat contract individual de muncă.

Fapta a fost încadrată în prevederile art. 276 alin.1 lit. e1 din Codul muncii și s-a aplicat sancțiunea amenzii în cuantum de 3.000 lei.

Petentul a completat fișa de identificare de la fila 17, prin care arată că lucrează ca muncitor necalificat la ., din data de 09.05.2011 (ziua controlului), având un program de lucru de 8 ore.

Potrivit dispozițiilor art.16 din Legea nr.53/2003 (Codul muncii), cu modificările și completările ulterioare, ,,Contractul individual de muncă se încheie în baza consimțământului părților, în formă scrisă, în limba română. Obligația de încheiere a contractului individual de muncă în formă scrisă revine angajatorului. Forma scrisă este obligatorie pentru încheierea valabilă a contractului.

(2) Anterior începerii activității, contractul individual de muncă se înregistrează în registrul general de evidență a salariaților, care se transmite inspectoratului teritorial de muncă.

(3) Angajatorul este obligat ca, anterior începerii activității, să înmâneze salariatului un exemplar din contractul individual de muncă.

(4) M. prestată în temeiul unui contract individual de muncă constituie vechime în muncă."

Potrivit dispozițiilor art.176 alin.1 lit. e)1 din Codul muncii, text nou introdus prin Legea nr.40/2011, constituie contravenție și se sancționează ,,prestarea muncii de către o persoană fără încheierea unui contract individual de muncă, cu amendă de la 500 lei la 1.000 lei”.

Din probele administrate rezultă că petentul nu a desfășurat în fapt vreo activitate în folosul . a fost disponibilizat, la începutul anului 2011. În ziua controlului – 09.05.2011 – acesta se afla la sediul . pentru a depune actele necesare încheierii unui contract individual de muncă și a fost găsit la secția de tâmplărie, unde doar discuta cu foștii colegi, pe care îi cunoștea, fără a lucra. Conform declarației martorului audiat în cauză, S. F. O., petentul stătea la masa la care mănâncă muncitorii, așteptându-l pe managerul societății.

De asemenea, agentul constatator nu a indicat în procesul verbal contestat ce activitate presta petentul, limitându-se a indica doar că ,,presta muncă”, astfel încât, față de cele reținute anterior, procesul verbal nu se mai poate bucura de prezumția relativă de temeinicie, aceasta fiind răsturnată de petent.

Pentru motivele arătate mai sus, reținând că petentul nu se face vinovat de săvârșirea contravenției reținute în procesul verbal contestat, instanța a admis plângerea și a anulat procesul verbal, ca netemeinic.

Organul constatator I. T. de Muncă V. a declarat recurs împotriva sentinței civile nr. 2621, pronunțată la data de 11.10.2011 de către Judecătoria Bârlad, pe care a criticat-o pentru netemeinicie, respectiv pentru reținerea unei stări de fapt greșite, cu consecința anulării eronate a procesului verbal contestat.

Astfel, în esență, recurentul a susținut faptul că din declarația numitului S. V., dată în fața inspectorului de muncă la data de 9.05.2011, ora 12,00, rezultă faptul că acesta lucra, începând cu data de 9.05.2011, ca si muncitor necalificat, în cadrul angajatorului ., cu un program de lucru de 8 hore/zi, fără a i se încheia contract individual de muncă, în formă scrisă, anterior începerii raporturilor de muncă.

Recurentul nu și-a motivat în drept cererea. Cele învederate se încadrează în cazul de recurs prev. de art. 304 pct. 9 C..

În recurs nu s-au administrat probe noi.

Analizând actele si lucrările dosarului prin prisma motivelor invocate de către recurent, dar si din oficiu, prin prisma prevederilor de art. 304 ind.1 C., instanța de recurs constată că recursul declarat în cauză este întemeiat, sentința recurată fiind neîntemeiată în condițiile în care instanța de fond a apreciat greșit probele administrate în cauză, reținând în mod greșit faptul că, la data de 9.05.2011,intimatul S. V. nu efectua muncă, ca si muncitor necalificat, în folosul angajatorului ..

Astfel, în mod greșit a reținut instanța de fond că, la data de 9.05.2011, intimatul S. V. nu presta activitate ca si muncitor necalificat în folosul . V., fără a avea contract individual de muncă, având un program de 8 ore pe zi, săvârșind contravenția prevăzută de art. 276 al.1lit.eind.1 din Codul Muncii, pentru care I s-a aplicat amenda în cuantum de 500 lei, reținând că prezenta acestuia în atelierul de tâmplărie se explică prin aceea că-l aștepta pe managerul societății pentru a i se încheia un nou contract individual de muncă.

Prin procesul verbal ., nr._, încheiat la data de 11.05.2011 de către recurentul I. T. de Muncă V., intimatul S. V. a fost sanctionat cu amenda în cuantum de 500 lei pentru săvârșirea contravenție prev. de art. 276 al.1lit.e ind.1 din Legea nr. 52/2003, constând în aceea cp, la data de 9.05.2011, fără a I se încheia un contract individual de muncă, a lucrat, ca si muncitor necalificat, în folosul societății comerciale ..

Potrivit prevederilor art. 276 al.1 lit.e ind.1 din Legea nr. 53/2003, constituie contravenție și se sancționează cu amenda de la 500 lei la 1.000 lei prestarea muncii de către o persoană, fără a i se încheia contract individual de muncă.

Din mențiunile procesului verbal de sancționare contravențională, care conțin constatările ex propriis sensibus ale organului constatator si din declarația intimatului S. V. dată în fața inspectorului de muncă rezultă faptul că, la data de 9.05.2011, acesta presta activitate, ca si muncitor necalificat, în folosul persoanei juridice ., fără a I se încheia contract individual de muncă.

Susținerile intimatului S. V. din plângerea contravențională, confirmate de depoziția martorului S. O. F. potrivit cărora la data de 9.05.2011 nu a prestat efectiv activitate, ci doar a venit la sediul societății pentru a I se încheia contractul individual de muncă nu pot fi reținute deoarece sunt infirmare de propria declarație dată de intimat în fața inspectorului de muncă, în prezența căruia a recunoscut că, la data de 9.05.2011, a muncit, ca si muncitor necalificat, în folosul ., semnând o declarație scrisă în acest sens.

Coroborând toate cele expuse mai sus, reținem că din ansamblul probatoriului administrat în cauză rezultă indiscutabil vinovăția intimatului sub aspectul săvârșirii contravenției reținute în sarcina sa, procesul verbal contestat fiind temeinic sub acest aspect.

Pe de altă parte, analizând actele si lucrările dosarului din oficiu, prin prisma prevederilor de art. 304 ind.1 C., instanța de recurs constată că sancțiunea aplicată de către organul constatator intimatului S. V., în cuantum de 500 lei, este prea aspră raportat la gradul de pericol social concret scăzut al faptei săvârșite de către intimate si la persoana acestuia, sancțiunea avertismentului fiind suficientă pentru îndreptarea sa.

Potrivit prevederilor art. 5 al.5 din O.G nr.2/2001, instanța de judecată trebuie să se raporteze în aprecierea temeiniciei sancțiunii contravenționale aplicate de către agentul constatator la gradul de pericol social al faptei săvârșite.

Conform prevederilor art. 21 al.3 din OG nr.2/2001, gradul de pericol social concret al unei contravenții se apreciază în fiecare caz în parte de către instanța de judecată ținându-se seama de o . criterii stabilite de acest text de lege, respectiv de împrejurările în care a fost săvârșită fapta contravențională, de modul și mijloace de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit și urmare produsă.

Din înscrisurile depuse la dosarul cauzei reiese faptul că intimatul S. V. a fost sancționat contravențional pentru faptul că, la data de 9.05.2011, a prestat activitate remunerată în folosul .,ca si muncitor necalificat, fără a avea încheiat contract individual de muncă.

Totodată, recurenta nu a făcut dovada intimatul a mai fost sancționată contravențional .

Raportat la cele expuse mai sus, având în vedere că sancțiunea contravențională trebuie să îmbine caracterul punitiv cu cel preventiv și educativ, reținem că fapta comisă de către intimatul S. V. are un grad de pericol social scăzut, sancțiunea amenzii fiind prea aspră raportat la împrejurările săvârșirii faptei și la circumstanțele personale ale intimatului, sancțiunea principală adecvată fiind cea a avertismentului.

În concluzie, pentru aceleași considerentele învederate mai sus, tribunalul reține că procesul verbl contestat este neîntemeiat sub aspectul sancțiunii principale a amenzii aplicate, care este prea aspră si care va fi înlocuită cu cea a avertismentului.

Pentru toate cele învederate mai sus, instanța de recurs constata că sentința atacata este neîntemeiată, instanța de fond făcând o eronată aplicare a legii raportat la probatoriile administrate în cauză, astfel că, în temeiul prevederilor art. 312 C., se va admite recursul declarat de către d I. T. de Muncă V. împotriva sentinței civile nr. 262 din 11.10.2011 pronunțată de Judecătoria Bârlad, pe care o va modifica în tot în sensul că, va admite, în parte, plângerea formulată de petentul S. V. împotriva procesului verbal de contravenție .. nr._ încheiat la data de 11.05.2011 de I. T. de Muncă V. pe care îl modifică în sensul că dispune înlocuirea amenzii cu sancțiunea avertisment.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Admite recursul declarat de I. T. de Muncă V. împotriva sentinței civile nr. 2621 din 11.10.2011 pronunțată de Judecătoria Bârlad ,pe care o modifică în tot în sensul că,

Admite, în parte, plângerea formulată de petentul S. V. împotriva procesului verbal de contravenție .. nr._ încheiat la data de 11.05.2011 de I. T. de Muncă V. pe care îl modifică în sensul că dispune înlocuirea amenzii cu sancțiunea avertisment.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică de la 05 Martie 2012.

Președinte,

L.-M. B.

Judecător,

E. S.

Judecător,

V. A.

Grefier,

F. P.

Red./tehred.B.L.M./19.03.2012

2ex./23.03.2012

J..fond:N. L.

F.P. 07 Martie 2012

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Plângere contravenţională. Decizia nr. 274/2012. Tribunalul VASLUI