Plângere contravenţională. Decizia nr. 1254/2012. Tribunalul VASLUI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 1254/2012 pronunțată de Tribunalul VASLUI la data de 19-11-2012 în dosarul nr. 1254/2012
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL V.
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIE Nr. 1254/R/2012
Ședința publică de la 19 Noiembrie 2012
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE E. S.
Judecător G. F.
Judecător L.-M. B.
Grefier F. P.
S-a luat în examinare recursul civil declarat de recurentul G. B. A domiciliat în București, sect. 2, ., . în contradictoriu cu intimatul A. NAȚIONALĂ A V. - DIRECȚIA R. IAȘI - BIROUL VAMAL A. cu sediul în Iași, ..10C, jud.Iași împotriva sentinței civile nr.642 din 27.06.2012 pronunțată de Judecătoria Huși în dosarul nr._, având ca obiect plângere contravențională.
La apelul nominal făcut în ședință publică au lipsit părțile.
Procedura de citare legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează faptul că dosarul se află la al II-lea termen de judecată, prin serviciul registratură s-au depus relațiile solicitate de la Biroul Vamal A., nu s-au depus relațiile solicitate de la A.N.V.București și s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă.
S-au citit și verificat actele și lucrările dosarului, după care;
Instanța având în vedere că s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă, constată cauza în stare de judecată, declară dezbaterile închise și lasă cauza în pronunțare, după care s-a trecut la deliberare conform art. 256 al.1 Cod procedură civilă, dându-se decizia de față.
TRIBUNALUL
Asupra recursului civil de față,
Prin sentința civilă nr. 642 din 27.06.2012 Judecătoria Huși a respins plângerea contravențională formulată de petentul G. B. A, domiciliat în București, sect.2, ., ., în contradictoriu cu agentul constatator A. Națională a V., cu sediul în București, ..13, sect.1 prin Direcția R. pt. Accize și Operațiuni Vamale Iași, cu sediul în Iași, ..10 C, jud. Iași.
A respins excepția lipsei calității procesuale active a petentului invocată de agentul constatator.
A menținut procesul-verbal de contravenție ./200_ nr.168 încheiat la data de 23.10.2011 de DRAOV Iași pe numele petentului.
Pentru a se pronunța astfel, instanța de fond a reținut că prin procesul-verbal de contravenție ANV/200_ nr.168 încheiat la data de 23.10.2011 petentul G. B. A a fost sancționat cu amenda contravențională, în cuantum de 3000 lei pentru comiterea contravenției prevăzute de art.14 indice 2 din Legea nr.10/2011 pentru modificarea și completarea Legii nr. 104/2008 privind prevenirea și combaterea traficului ilicit de substanțe cuprinse în "lista interzisă".
În fapt, s-a reținut că la data de 23.11.2011, ora 1300, s-a prezentat la Biroul vamal A. pe sensul de intrare în țară, cu autoturismul marca Audi înmatriculat în România cu nr._ care circula pe ruta Chișinău-București, condus de cetățeanul iordanian Qutami MajdaY însoțit de petent. La controlul vamal, s-a descoperit în bagajul personal al petentului 120 tablete Danabol-10 mg. în două cutii a câte 60 tablete fiecare.
Procesul-verbal a fost încheiat în prezența petentului, care a consemnat la rubrica obiecțiuni că a cumpărat medicamentele de la farmacie pentru băiatul său pentru fitnnes și nu a știut că sunt interzise.
Fiind investită, potrivit art. 34 alin. 1 din O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, cu verificarea legalității și temeiniciei procesului-verbal, instanța a constatat următoarele:
În genere, fiind întocmit de un agent al statului aflat în exercițiul funcțiunii, procesului-verbal trebuie să i se recunoască valoare probatorie sub aspectul constatării situației de fapt, operând în acest caz prezumția de veridicitate a faptelor constatate de agentul constatator.
Pe de altă parte, jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului a statuat că prezumțiile nu sunt în principiu contrare Convenției, admițând că în favoarea petentului operează prezumția de nevinovăție, atunci când a stabilit că domeniului contravențional i se aplică regulile existente din domeniul penal. Cum ambele prezumții sunt relative, revine instanței de judecată să determine, pe baza probelor administrate de ambele părți, limita până la care cele două prezumții pot opera.
Sub aspectul legalității procesului-verbal, instanța a reținut că acesta a fost întocmit cu respectarea dispozițiilor prevăzute de art.16, art.17 și 19 din O.G. nr. 2/2001 cuprinzând toate mențiunile prevăzute de lege sub sancțiunea nulității absolute. În mod corect, potrivit art.19 din OG 2/2001.
Instanța a mai reținut, de asemenea și împrejurarea că faptei i s-a dat o corectă încadrare juridică.
Sub aspectul temeiniciei procesului-verbal, instanța a efectuat analiza procesului-verbal contestat atât prin prisma normelor interne, cât și a normelor internaționale în materia drepturilor omului.
Apărările invocate de petent în plângerea sa nu sunt temeinice, necunoașterea legii nefiind un motiv de exonerare a acestuia de răspundere pentru fapta comisă.
Agentul constatator nu are obligația ca la fiecare călător care intră în România să-i pună în vedere ce poate introduce și ce nu poate introduce în țară, obligația de cunoaștere a legii revenindu-i fiecărei persoane.
Față de considerentele de fapt și de drept expuse mai sus, instanța a respins plângerea formulată de petentul G. B. A, ca fiind neîntemeiată, conform dispozitivului sentinței.
Impotriva acestei sentințe a declarat recurs în termen legal recurentul G. B. A, criticând-o pentru nelegalitate din următoarele motive:
Apreciază petentul recurent că procesul verbal contestat nu respectă principiile echității și legalității, încălcate și de Sentința atacată, întrucât contravenția pe care o constată și sancționează nu este prevăzută a fi posibil a fi săvârșită din culpă.
Subliniază petentul că nu a invocat necunoașterea legii ca fiind motiv absolut de exonerare, ci a arătat că la . declarat TOATE bunurile pe care le-a cumpărat din M.. Aceste bunuri erau 2 flacoane cu medicamente, dar s-a considerat că face contrabandă, menționându-se că are un profit material din traficul cu aceste medicamente.
Instanța de fond a ignorat apărea sa legată de faptul că agentul constatator nu a dovedit calitatea de persoană „anume desemnată" conform art. 18 alin 3 din L nr. 108/2008 pentru constatarea contravențiilor de acest tip.
Instanța de fond nu a dat importanță nici faptului că a dovedit bună credință și a declarat (de fapt a întrebat dacă poate intra în țară cu aceste medicamente) iar răspunsul agentului a fost că străinii au bani și pot plătii amenzi.
A mai invocat grava eroare a agentului constatator cu privire la întocmirea a două. procese verbale cu același număr care a avut ca urmare o întâmpinare motivată complet eronat raportându-se la altă faptă și la altă persoană. O asemenea eroare nu este de neglijat cu atât mai mult cu cât agentul constatator nu a înregistrat acest proces verbal, dovadă fiind faptul că acesta nu a reușit să îl depună în instanță.
Lipsa de flexibilitate a agentului constatator în ceea ce privește aplicarea sancțiunii indiferent de gravitatea faptei este un lucru des întâlnit însă instanța de judecată avea la dispoziție întreaga autoritate judecătorească pentru ca să poată discerne intre o faptă gravă cu implicații sociale și una fără semnificație antisocială.
Instanța de judecată a uitat de diferențele culturale și de abordare a problemelor în diferite mentalități. Recurentul precizează că este de puțin timp în România și consideră că valorile pe care și le-a însușit (fiind totuși absolvent de studii superioare) nu sunt greșite și poate aprecia că au diferențe. Subliniază că se referă la faptul că în dreptul țării sale rolul angajatului statului este în primul rând acela de a informa și de a îndruma corect cetățeanul cinstit și nu de a profita de o mică greșeală sau de o prevedere legală care poate duce la sancționare pentru a amenda.
Intimata a depus întâmpinare solicitând respingerea recursului și menținerea hotărârii primei instanțe. A răspuns solicitării Tribunalului de a preciza dacă lucrătorul vamal care a întocmit procesul verbal contestat avea abilitatea de a constata contravențiile prev de Lg 104/2010.
Analizând actele și lucrările dosarului prin prisma motivelor de recurs, instanța de control judiciar a constatat că recursul este neîntemeiat pentru următoarele considerente
Prima instanță a făcut o analiză judicioasă a probelor administrate în cauză, înlăturând motivat apărarea petentului.
Se reține că petentul a fost amendat contravențional cu suma de 30 000 lei pentru că la data de 23.11.2011, ora 1300, s-a prezentat la Biroul vamal A. pe sensul de intrare în țară, cu autoturismul marca Audi înmatriculat în România cu nr._ care circula pe ruta Chișinău-București, condus de cetățeanul iordanian Qutami MajdaY însoțit de petent; la controlul vamal, s-a descoperit în bagajul personal al petentului 120 tablete Danabol-10 mg. în două cutii a câte 60 tablete fiecare, faptă ce constituie contravenția prev de art.14 indice 2 din Legea nr.10/2011 pentru modificarea și completarea Legii nr. 104/2008 privind prevenirea și combaterea traficului ilicit de substanțe cuprinse în "lista interzisă", text de lege potrivit căruia „ Introducerea sau scoaterea din țară, precum și importul ori exportul de steroizi anabolici sintetici, de testosteron și de derivați ai săi, de eritropoietină, de hormoni de creștere și de substanțe chimice care sporesc producerea naturală și eliberarea de testosteron sau de hormoni de creștere, fără autorizație emisă de autoritățile competente, constituie contravenție și se sancționează cu amendă de la 30.000 lei la 45.000 lei."
Petentul recurent nu contestă deținerea tabletelor Danabol, ci invocă buna sa credință, în sensul că a declarat că deține două flacoane cu medicamente și după ce le-a arătat a aflat că sunt interzise, dar observă Tribunalul că petentul nu a adus nico dovadă care să-i susțină afirmațiile
Analizând latura subiectivă a contravenției, reținem că Potrivit art. 1 din Ord.Guv. nr.2/2001 modificata si aprobata de Legea 180/2002: „Contraventia este definita ca fiind "fapta savârsita cu vinovatie, stabilita si sanctionata prin lege, ordonanta, prin hotarâre a Guvernului sau dupa caz, prin hotarârea Consiliului local al comunei, orasului, municipiului sau al sectorului municipiului Bucuresti, a consiliului judetean ori a Consiliului General al Municipiului București”
Ca si în dreptul penal, vinovatia constituie latura subiectiva a contraventiei, ea fiind un act de constiinta care implica în primul rând un factor intelectiv si apoi unul volitiv, deci un proces de constiinta si apoi unul de vointa, constiinta fiind premisa vointei. Spre deosebire de infractiune, contraventia se sanctioneaza indiferent de forma vinovatiei, exceptia de nesanctionare a faptelor savârsite din culpa trebuind sa fie prevazuta expres în actul normativ care stabileste si sanctioneaza fapta respectiva.
O asemenea excepție nu este prevăzută în cazul contravenției reținute în sarcina petentului și, raportându-ne la susținerile petentului, în sensul că nu aștiut că sunt interzise medicamentele pe care le avea asupra sa, reținem că a comis contravenția cu forma de vinovăție a neglijenței
Referitor la eroarea gravă a agentului constatator, care ar fi întocmit două procese verbale cu același număr, observăm că susținerea nu este reală, iar intimata realizând eroarea, a depus și procesul verbal întocmit petentului (./200_3 nr.168 încheiat la data de 23.10.2011), ce poartă un număr diferit de cel depus inițial, referitor la numita U. V. (./200_4 nr.168 încheiat la data de 24.10.2011). Este evident că procesele verbale sunt distincte și succesive, iar eroarea ce a generat depunerea, în primă fază, a unei întâmpinări și invocarea unei excepții ce nu aveau legătură cu cauza, nu comportă nicio sancțiune procedurală.
A mai invocat petentul lipsa calității lucrătorului vamal de a constata contravenția reținută în sarcina sa. Raportat la considerentele ce vor urma, Tribunalul constată că lucrătorul vamal D. Ș. (ce a întocmit procesul verbal contestat) are calitatea de persoană abilitată să constate contravențiile și să aplice sancțiunile, prevăzute la art. 17 din Legea nr. 104/2008 privind prevenirea și combaterea producerii și traficului ilicit de substanțe dopante cu grad mare de risc, republicată
Din coroborarea dispozițiilor art. 9 lit. f) și art. 13 alin. (2) lit. t) din Regulamentul de organizare și funcționare a biroului vamal de frontieră, aprobat prin Ordinul nr. 1806/2009 emis de președintele ANAF, cu cele ale art. 22, art. 29 și art. 280 alin. (1) din Legea nr. 86/2006 privind Codul vamal al României, cu modificările și completările ulterioare și ale art. 656 din Regulamentul de aplicare a Codului vamal al României, aprobat prin H.G. nr. 707/2006, cu modificările și completările ulterioare, precum și cu cele ale art. 22, art. 26 și art. 27 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 10/2004 privind Statutul "personalului vamal, cu modificările și completările ulterioare, și art. 4 alin. (1) pct. 3 și pct. 4 și art. 10 din Hotărârea Guvernului nr. 110/2009 privind organizarea și funcționarea Autorității Naționale a V., cu modificările și completările ulterioare., rezultă că personalul operativ la autorității vamale, inclusiv lucrătorul vamal D. Ș. care a întocmit procesul verbal de contravenție, este împuternicit să constate, să întocmească proces-verbal de contravenție și să aplice sancțiunile contravenționale, pentru toate faptele care constituie contravenții prevăzute de ,,. .reglementările legale ce acordă competențe autorității vamale,", conform art. 9 lit. f) din Regulamentul de organizare și funcționare a birourilor vamale.
Noțiunea „personalul anume împuternicit..."din conținutul textului de la alin. (3) al art. 18 din Legea nr. 104/2008 privind prevenirea și combaterea producerii și traficului ilicit de substanțe dopante cu grad mare de risc se referă la faptul că nu orice funcționar din cadrul Autorității Naționale a V., poate constata și sancționa faptele prevăzute la art. 17 din Legea nr. 104/2008. Potrivit prevederilor de la art. 20 și art. 29 din Legea nr. 86/2006 privind Codul vamal al României, contravențiile prevăzute la art. 17 din Legea nr. 104/2008, pot fi constate numai de personalul operativ al autorității vamale române cu atribuții de control vamal.
În raport de prevederile art.21 alin. 3 din O.G. nr.2/2001, potrivit cărora gradul de pericol social concret al unei contravenții se apreciază în fiecare caz în parte de către instanța de judecată, ținând seama de criteriile stabilite de acest text de lege, respectiv de împrejurările săvârșirii faptei, de scopul urmărit, de urmările produse, Tribunalul observă că prima instanță a făcut o corectă apreciere asupra individualizării sancțiunii contravenționale.
Tribunalul apreciază că fapta petentului recurent care a introdus în țară 120 tablete Danabol-10 mg prezintă un grad de pericol social sporit, motiv pentru care înlocuirea sancțiunii amenzii cu avertisment apare nesatisfăcătoare. Pe de alta parte, frecvența săvârșirii de astfel de fapte a crescut îngrijorător în ultimul timp, motiv pentru care nu se poate aprecia că fapta petentului este de gravitate redusă.
Față de cele arătate, de dispozițiile art. 312 al. 1 C. proc. Civ. și având în vedere că, în cauză, nu sunt incidente nici unul din motivele de recurs prevăzute de art. 304 C. proc. Civ. sau alte motive de ordine publică, instanța va respinge recursul, urmând să mențină hotărârea instanței de fond
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca neîntemeiat recursul declarat de G. B. împotriva sentinței civile nr.642 din 27.06.2012 pronunțată de Judecătoria Huși, pe care o menține.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 19 Noiembrie 2012.
Președinte, E. S. | Judecător, G. F. | Judecător, L.-M. B. |
Grefier, F. P. |
Red./tehred.F.G./17.01.2013
2ex./17.01.2013
J..fond:A. I.C.
F.P. 22 Noiembrie 2012
| ← Acordare de compensatii financiare victimelor unor... | Plângere contravenţională. Decizia nr. 1043/2012. Tribunalul... → |
|---|
