Succesiune. Decizia nr. 629/2012. Tribunalul VASLUI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 629/2012 pronunțată de Tribunalul VASLUI la data de 16-05-2012 în dosarul nr. 629/2012
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL V.
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIA CIVILĂ Nr. 629/R/2012
Ședința publică de la 16 Mai 2012
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE I.-M. P.
Judecător C. A.
Judecător D. M. M.
Grefier E. G.
Pe rol se află judecarea cererii de recurs formulată de recurenții - pârâți G. M., G. L., G.( C.) M. C., G. G. E., G. I. L., G. M., G. I., G. C., G. M.-L., toți cu domiciliul în ., jud. V., în contradictoriu cu intimații GHELȚU M., G. V., M. M., M. G., M. T., M. C., M. C., intimata - reclamantă C. I., intimații - pârâți Z. T., PA VEL M. G., P. S., P. S., B. MELUȚA, H. V., P. E., C. N. G., G. (M.) C. M., intimata - pârâtă . C., autoritatea tutelară P. T., intimatul - pârât G. M., împotriva sentinței civile nr. 3776/27.12.2010 pronunțată de Judecătoria Bârlad în dosarul nr._, având ca obiect succesiune - rejudecare.
La apelul nominal făcut în ședința publică, la pronunțare, au lipsit părțile.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că procedura este legal îndeplinită.
Dezbaterile în prezenta cauză au avut loc în ședința publică de la 2 mai 2012 susținerile părților fiind consemnate în încheierea din acea zi și care face parte integrantă din prezenta decizie. Din lipsă de timp pentru deliberare s-a amânat pronunțarea pentru data de 9 mai 2012 și ulterior, pentru astăzi, 16 mai 2012, când s-a dat soluția de față,
INSTANȚA
Deliberând asupra recursului declarat constată următoarele:
P. sentința civilă nr. 3776/27.12.2010 judecătoria Bârlad a respins excepțiile invocate, a inadmisibilității constatării dreptului de proprietate în patrimoniul unei persoane decedate, a lipsei calității procesuale pasive a Primăriei ., a inadmisibilității capătului de cerere privind evacuarea, excepții invocate de pârâții reclamanți G. M. și G. L., a inadmisibilității constatării dreptului de proprietate în patrimoniul unei persoane decedate, a lipsei de interes, a lipsei calității procesuale pasive a Unității Administrativ Teritoriale T., a inadmisibilității acțiunii în constatarea dreptului de proprietate întrucât reclamanta C. I. are la dispoziție acțiunea în realizare, excepții invocate de pârâta G. E. și însușite de moștenitorii acesteia:G. M., G. M., G. I., G. C., G. M. L..
A admis acțiunea completată, pentru dezbaterea succesiunii defunctului P. I., pentru constatarea dreptului de proprietate imobiliară prin uzucapiune, pentru ieșire din indiviziune, pentru evacuare imobiliară și obligare la despăgubiri în sumă de 733,63 lei reprezentând contravaloare curent electric, acțiune formulată de reclamanta C. I., domiciliată în satul Crivești, . (la fam. Z. M.) împotriva pârâților: Z. T., domiciliată în satul Crivești, ., Ghelțu E., domiciliată în Bârlad, ..36, județul V., M. E. (I.), domiciliată în satul Ciortolom, ., G. E., decedată în timpul procesului, moștenitori citați în cauză fiind G. M., domiciliat în satul Ciortolom, ., G. M., domiciliată în ., G. I., domiciliat în ., G. C., domiciliat în ., G. M. L., domiciliată în ., P. M. G., domiciliat în satul Ciortolom, ., P. S., domiciliată în satul Ciortolom, ., P. S., domiciliat în satul Ciortolom, ., B. Meluța, domiciliată în satul Ciortolom, ., H. V., domiciliată în satul Ciortolom, ., P. E., domiciliată în satul Ciortolom, ., G. (M.) C. M., domiciliată în satul Țigănești, ., G. M. și G. L., ambii domiciliați în satul Ciortolom, ., în nume propriu și ca reprezentanți legali ai minorei G. I. L., domiciliată în satul Ciortolom, ., G. G. E., domiciliată în satul Ciortolom, ., dar și pârâta G. (C.) M. C., domiciliată în satul Ciortolom, ., în nume propriu și ca reprezentantă legală pentru C. N. G., domiciliată în satul Ciortolom, ., precum și ., prin Primar, citată în cauză fiind și autoritatea tutelară P. T. și în parte cererea reconvențională stabilire drept de creanță formulată de pârâții reclamanți G. M. și G. L. .
A constatat că, prin posesia utilă exercitată de către defuncții P. I. și P. I. și, în continuare, de către moștenitorii acestora, a fost dobândit dreptul de proprietate prin prescripția achizitivă de 30 de ani, asupra imobilului compus din casă de locuit cu o cameră, o bucătărie, un chiler(bucătărie de vară spre vest) și din suprafața de 632 m.p. teren aferentă construcțiilor și din îngrăditură, imobil situat în satul Ciortolom, corn. T., jud. V., având ca vecinătăți: N- T. N.;
S- E. M.; E- E. M.; V- drum sătesc, individualizat prin schița-anexă la raportul de expertiză întocmit de expertul A. I., ce face parte din prezenta sentință.
A constatat că, potrivit certificatului de moștenitor nr. 445/23.09.1980 întocmit de notariatul de Stat Bârlad, în urma defunctei P. I., decedată la data de 19.03.1980, au rămas ca moștenitori: P. I., în calitate de soț supraviețuitor, cu cota de 2/8 (eronat 3/8), C. I. și Z. T., fiice ale defunctei, fiecare cu cota de câte 3/8, străini de succesiunea defunctei, prin renunțare, fiind M. E. (I.), P. N., Ghelțu E., Ghicianu Marieia, G. E., fiu și fiice ale defunctei. Masa succesorală rămasă în urma defunctei P. I. se compune din cota de 1/2 din imobilul alcătuit din casă de locuit cu o cameră, o bucătărie, un chiler(bucătărie de vară spre vest) și suprafața de 250 m.p. teren aferent construcțiilor, imobil situat în satul Ciortolom, corn. T., jud. V., având ca vecinătăți: N- T. N.; S- E. M.; E- E. M.; V- drum sătesc.
A stabilit că de pe urma defunctului P. I., decedat la data de 15.04.1982, cu ultimul domiciliu în satul Ciortolom, corn. T., jud. V., au rămas ca moștenitori legali: C. I., Z. T., Ghelțu E., M. E. (I.), în calitate de fiice, P. N., fiu, postdecedat defunctului, la data de 16 iunie 1991, moștenitori citați în cauză fiind P. M. G., P. S., P. S., B. Meluța, H. V., P. E., în calitate de fii și fiice, G. E., fiică decedată în timpul procesului, la data de 16 mai 2010, citați în cauză în calitate de moștenitori fiind pârâții: G. M., G. M., G. I., G. C., G. M. L., în calitate fii și fiice ale acesteia, fiecare din moștenitorii direcți cu cota de câte 1/6, străină de succesiune prin neacceptare fiind, Ghicianu Marieia, postdecedată defunctului, la data de 24 februarie 2002, citată în cauză fiind moștenitoarea acesteia pârâta G.( M.) C. M., fiică.
A stabilit că masa succesorală rămasă în urma defunctului P. I. se compune din cota de 3/4 din imobilul alcătuit din casă de locuit (cu o cameră, o bucătărie, un chiler (bucătărie de vară) spre vest, cu pereții din vălătuci, acoperită cu tablă, valoare 5955 lei și din suprafața de 632 m.p. teren aferentă construcțiilor și din îngrăditură, valoare 215,25 lei situat în satul Ciortolom, corn. T., jud. V. și are ca vecinătăți: N- T. N.; S- E. M.; E- E. M.; V- drum sătesc, în valoare totală de 6170,25 lei, fiecăruia dintre moștenitorii direcți revenindu-le cota valorică de 1028,375 lei, restul cotei de Vi din imobil, valoare de 2056,75 lei, este coproprietatea reclamantei C. I. (cota de 1/8 în valoare de 1028,375 lei) și a pârâtei Z. T. (cota de 1/8 în valoare de 1028,375 lei), conform certificatului de moștenitor nr. 446/23.09.1980.
A stabilit că pârâții reclamanți G. M. și G. L. au un drept de creanță la imobilul succesoral în sumă de 4998,5 lei, constând în următoarele îmbunătățiri: un chiler cu pereți din vălătuci, 1712 lei, racord electric, 537 lei, șarpantă acoperiș,298 lei, jumătate din învelitoarea din tablă, 1077,5 lei, împrejmuire din scândură la drum, 250 lei, împrejmuire din scândură în fața casei, 455 lei, ușă și fereastră, 122 lei, prispă, 188 lei, terasă, 135 lei, poartă din metal, 224 lei.
Exprimate valoric, cotele părților erau:
-cotele de 1/8 + 1/6 ale reclamantei C. I. sunt în valoare de 2.056,75
lei;
-cotele de 1/8 + 1/6 ale pârâtei Z. T. sunt în valoare de 2.056,75 lei;
-cotele de câte 1/6 ale pârâților Ghelțu E.,M. E.(I.) sunt în
valoare de câte 1028,375 lei.
- cotele de câte 1/30 ale pârâților G. M., G. M., G. I., G. C., G. M. L. sunt în valoare de câte 205,675 lei;
- cotele de câte 1/32 ale pârâților P. M. G., P. S., P. S., B. Meluța, H. V., P. E. sunt în valoare de câte 171,3958 lei.
A dispus ieșirea din indiviziune a reclamantei și a pârâților Z. T., Ghelțu E., M. E. (I.), pârâților G. M., G. I., G. C., G. M. L., G. M., G. M., G. I., G. C., G. M. L., P. M. G., P. S., P. S., B. Meluța, H. V., P. E..
A atribuit direct în proprietate reclamantei C. I. întreg imobilul succesoral alcătuit din casă de locuit cu o cameră, o bucătărie, un chiler(bucătărie de vară spre vest) și din suprafața de 632 m.p. teren aferent construcțiilor și din îngrăditură, în valoare totală de 8227 lei imobil situat satul Ciortolom, corn. T., jud. V., având ca vecinătăți: N- T. N.; S- E. M.; E- E. M.; V-drum sătesc, individualizat prin schița-anexă la raportul de expertiză întocmit de expertul A. I., ce face parte din prezenta sentință, la care pârâții reclamnați G. M. și G. L. au un drept de creanță în sumă de 4998,5 lei constând în următoarele îmbunătățiri: un chiler cu pereți din vălătuci, 1712 lei, racord electric, 537 lei, șarpantă acoperiș, 298 lei, jumătate din învelitoare din tablă, 1077,5 lei, împrejmuire din scândură la drum, 250 lei, împrejmuire din scândură în fața casei, 455 lei, ușă și fereastră, 122 lei, prispă, 188 lei, terasă, 135 lei, poartă din metal, 224 lei.
A obligat reclamanta C. I. să plătească următoarele sume reprezentând sultă în termen de 3 luni de la rămânerea irevocabilă a hotărârii, -suma de 2.056,75 lei către pârâta Z. T.;
-suma de câte 1028,375 lei către fiecare dintre pârâții Ghelțu E., M. E. (I.)
-suma de câte 205,675 lei către fiecare din pârâții G. M., G. Mateleda, G. I., G. C., G. M. L.;
-suma de câte 171,3958 lei, către fiecare dintre pârâții P. M. G., P. S., P. S., B. Meluța, H. V., P. E. precum și pârâților reclamanți G. M., G. L. suma de 4998,5 lei reprezentând dreptul lor de creanță la imobilul succesoral.
A obligat pârâții G. M., G. L. să plătescă reclamantei C. I. suma de 733,63 Iei reprezentând contravaloare curent electric,
A dispus evacuarea pârâților G. M., G. L. și a fiicelor și nepoților acestora C. M. C., G. G. E., G. I. L., C. N. G. din imobilul situat în satul
Ciortolom, corn. T., jud. V., având ca vecinătăți: N- T. N.; S-E. M.; E- E. M.; V- drum sătesc.
A obligat pârâții să plătească reclamantei C. I. următoarele sume reprezentând cheltuieli de judecată:
-pârâții Z. T., Ghelțu E., M. E. (I.), suma de câte 904,06 lei, fiecare;
-pârâții G. M., G. I., G. C., G. M. L. suma de câte 180,932 lei, fiecare
-pârâții P. M. G., P. S., P. S., B. Meluța, H. V., P. E. suma de câte 150,77 lei, fiecare
A obligat reclamanta C. I. să plătească pârâților reclamanți G. M. și G. L. suma de 71,82 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
Cheltuielile de judecată în sumă de 500 lei reprezentând diferență de indemnizație de expertiză pentru care pârâții G. M. și G. L. au beneficiat de ajutor public judiciar au rămas în sarcina statului.
Pentru a pronunța această hotărâre instanța de fond a reținut următoarele:
P. I. și P. I. au fost soți și au avut ca fii pe C. I., Z. T., Ghelțu E., M. I., G. E., P. N..
La data de 19.03.1980 a decedat P. I..
Succesiunea defunctei P. I. a fost dezbătută la Notariatul de Stat Bârlad, care a întocmit certificatul de moștenitor nr.445/23.09.1980, potrivit căruia moștenitorii defunctei sunt P. I., în calitate de soț supraviețuitor, cu cota de 3/8, C. I. și Z. T., fiice ale defunctei, fiecare cu cota de câte 3/8. Străini de succesiunea defunctei P. I. sunt M. E. (I.), P. N., Ghelțu E., Ghicianu M., G. E., fii ai defunctei, care au renunțat la succesiune prin declarații autentificate. Instanța constată că în certificatul de moștenitor s-a strecurat o eroare de calcul, deoarece cota moștenitorului P. I. este de 2/8 (nu 3/8, cum eronat s-a menționat).
Potrivit aceluiași certificat de moștenitor, masa succesorală rămasă în urma defunctei P. I. se compune din cota de 1/2 din imobilul alcătuit din casă de locuit cu o cameră, o sală, un chiler și suprafața de 250 m.p. teren aferent construcțiilor, imobil situat în satul Ciortolom, corn. T., jud. V..
In certificatul de moștenitor s-a consemnat că imobilul a fost cumpărat de defunctă în timpul căsătoriei prin actul sub semnătură privată întocmit în martie 1971.
La data de 15.04.1982 a decedat P. I., cu ultimul domiciliu în satul Ciortolom, corn. T., jud. V. - cel despre a cărui succesiune este vorba.
Moștenitorii defunctului P. I. sunt: C. I., Z. T., Ghelțu E., M. E. (I.), G. E., P. N., în calitate de fii, fiecare cu cota de câte 1/6.
La data de 16.06.1991 a decedat P. N., fiul defuncților P. I. și P. I..
Moștenitorii defunctului P. N. sunt pârâții P. M. G., P. S., P. S., B. Meluța, P. E., H. V., în calitate de fii.
G. M. (Marieia) fiica defuncților P. I. și P. I., a decedat la data de 24 februarie 2002, deci ulterior decesului părinților săi, iar cu privire la moștenirea defunctei, P. I. a renunțat în mod expres așa cum rezultă din certificatul de moștenitor nr. 445 din 23 septembrie 1980, iar în ce privește moștenirea defunctului P. I., nu a făcut acte de acceptare expresă ori tacită, așa cum rezultă din interogatoriul pârâtei G. (M.) C. M., aflat la fila 179-180 dosar, respectiv răspunsul la întrebarea nr.7, împrejurare față de care această pârâtă nu poate veni prin reprezentarea mamei sale la succesiunea defunctului P. I., întrucât mama sa G. Marieia, postdecedată defunctului nu a făcut acte de acceptare fiind străină de succesiune.
La data de 16 mai 2010, în timpul procesului a decedat G. E., moștenitori citați în cauză fiind pârâții: G. M., G. M., G. I., G. C., G. M.-L., în calitate de fii, aceștia urmând să ia prin reprezentare cota cuvenită mamei lor.
în perioada căsătoriei lor, P. I. și P. I. au locuit într-o casă de locuit compusă dintr-o cameră, o sală, un chiler, situată în satul Ciortolom, corn. T., jud. V., fără a poseda acte de proprietate nici pentru construcții, nici pentru terenul pe care sunt amplasate construcțiile.
Potrivit declarației date de martorul B. Jean, propus de pârâții G. M. și G. L., P. I. și P. I. au cumpărat imobilul prin act sub semnătură privată de la vânzătoarea M. T.. După data cumpărării, P. I. și P. I. au posedat continuu imobilul, posesia asupra imobilului nefiind tulburată de nimeni.
In același sens este și declarația martorului S. C., propus de reclamantă, conform căreia P. I. și P. I. au locuit în imobil până Ia decesul lor, în anul 1982.
P. adresa nr. 1567/11 nov.2008, P. corn. T., jud. V. a comunicat instanței că pentru imobilul compus din casă de locuit și suprafața de 677 m.p. teren aferent, situat în satul Ciortolom, impozitele și taxele au fost plătite de către P. I. și P. I. până în anul 1971, iar din anul 1971 și până în prezent impozitele și taxele pentru imobil au fost plătite de către C. I. - fila 164 din primul dosar. De asemenea, prin adresa nr. 983/31.07.2008, emisă de P. corn. T., s-a certificat că defuncții P. I. și P. I. au fost cunoscuți ca proprietari ai unei case de locuit cu suprafața de 677 m.p. teren aferent, imobil situat în satul Ciortolom - fila 108 din primul dosar.
P. adresa nr. 3486/30.10.2008, Oficiul de cadastru și Publicitate Imobiliară V. a comunicat instanței că imobilul situat în satul Ciortolom, având vecinătățile M. E., T. N. și drumul satului, nu figurează înregistrat în cartea funciară - fila 150 din primul dosar.
Martorul A. C. a susținut că, după decesul defuncților P. I. și P. I., surorile au fost de acord ca imobilul rămas moștenire să-i rămână reclamantei, apoi aceasta s-a căsătorit și s-a mutat în localitatea Țigănești, însă tot surorile au fost de acord ca pârâții G. M. și G. L. să stea în casă pentru a menține gospodăria, însă așa cum am menționat anterior, reclamanta a fost cea care a plătit impozitele și taxele.
Pârâtul G. M. este fiul pârâtei G. E., căsătorit cu G. L. și din căsătoria lor au rezultat, ca fiice: C. M. C. (majoră, născută la 14.05.1990), G. G. E. (majoră, născută la 14.05.1990) și G. I. L. (minoră în vârstă de 13 ani, născută la 12.01.1995).
C. M. C. (majoră), este căsătorită și din căsătorie a rezultat minora C. N. G. (născută la 8.06.2008).
La termenul de judecată din 25.09.2008, pârâta C. M. C. a arătat că ea și copilul ei minor locuiesc împreună cu părinții ei- G. M., G. L., precum și cu surorile ei - G. G. E., G. I. L. într-un chiler al imobilului succesoral din satul Ciortolom -încheierea de ședință din 25.09.2008, fila 126 din primul dosar.
Soțul reclamantei a decedat, împrejurare în care reclamanta a intenționat să revină să locuiască în imobilul succesoral din satul Ciortolom.
P. sentința civ. nr. 2477/10.10.2007, pronunțată de Judecătoria Bârlad, a fost admisă cererea de ordonanță președințială formulată de C. I., în contradictoriu cu pârâții G. M. și G. L., pentru reintegrarea reclamantei în imobilul succesoral situat în satul Ciortolom. Sentința menționată a fost pusă în executare conform procesului-verbal nr.68/29.10.2007, întocmit de executorul judecătoresc B. G. C., C. I. fiind reintegrată în imobilul succesoral.
Reclamanta C. I. locuia într-o cameră și o sală ale imobilului menționat.
Față de împrejurarea că pârâții G. M., G. L. locuiesc împreună cu fiicele lor C. M. C., G. I. L. și G. G. E. într-un chiler al imobilului, iar reclamanta locuiește într-o cameră și o sală ale imobilului, între părți au apărut neînțelegeri. Astfel, reclamanta reproșa pârâților că tulbură liniștea prin muzica dată la intensitate mare, că nu mențin curățenia în imobil, că nu plătesc c/valoarea consumului de energie electrică. Din această cauză reclamanta a sesizat Postul de poliție al comunei T..
Potrivit declarației date în instanță de către martorul S. C., audiat la propunerea reclamantei, pârâții G. M. și G. L. se comportă urât față de reclamantă, adresându-i acesteia cuvinte vulgare și injurii. Martorul a arătat că el personal a auzit o singură dată cum ambii pârâți adresau injurii reclamantei.
Potrivit declarațiilor martorilor E. B. și B. Jean, propuși de pârâții G., între acești pârâți și reclamantă există neînțelegeri. Martorul E. B. a declarat că reclamanta este cea care face imposibilă folosirea pașnică a locuinței, iar nu pârâții G..
La rejudecarea cauzei martorul A. C. a susținut că reclamanta locuiește în prezent la Bârlad unde are grijă de sora ei bolnavă, iar martorii E. B. și B. Jean că reclamanta are cheile de la o cameră și un hol, în timp ce pârâții folosesc o cameră, dar și faptul că reclamanta vine și pleacă din imobil însă deține cheile de la imobil.
La momentul în care soții G. M. și G. L. și-au stabilit locuința în imobilul din satul Ciortolom, acest imobil se afla într-o stare avansată de degradare, din cauză că ploua în casă.în aceste împrejurări, în perioada de timp în care au locuit în imobilul din satul Ciortolom pârâții au pretins că au efectuat următoarele lucrări: întreaga instalație de curent electric, racordat casa la rețeaua de curent electric, pus 50 bucăți tablă cutată pe casă, făcut gard din scândură în fața casei, schimbat ușa la casă, făcut prispă din ciment, făcut terasă în fața casei, făcut lucrări de zugrăvit casa în interior și exterior, ridicat un grajd, făcut chiler lângă casă, făcut poartă de metal la drum, a căror drept de creanță a fost solicitat prin cererea reconvențională.
P. raportul de expertiză th. judiciară întocmit de expertul A. I., depus la dosarul instanței la data de 12 nov.2008, filele 167-174, din primul dosar, la prima judecată a fost identificat imobilul în proces, stabilindu-se următoarele:
- imobilul este situat în satul Ciortolom, corn. T., jud. V. și are ca vecinătăți: N- T. N.; S- E. M.; E- E. M.; V- drum sătesc;
- casa de locuit, ce intră în alcătuirea imobilului, a fost construită în anul 1950, are pereții din vălătuci, este acoperită cu tablă și se compune dintr-o cameră, o bucătărie, un chiler (bucătărie de vară) spre vest, un șopron (adăugat construcției existente ulterior anului 1970);
- construcțiile sunt amplasate pe suprafața de 632 m.p. teren, care nu face parte din domeniul public sau din domeniul privat al comunei T.;
Valoarea imobilului a fost stabilită de acest expert la suma de 11.507 lei din care 11.220 lei valoarea construcțiilor și 287 valoarea terenului, cu precizarea că imobilul nu este partajabil în natură, pentru ca la rejudecarea cauzei, valoarea construcțiilor să fie stabilită de expertul ing. B. A., filele 369-380 din prezentul dosar, la suma de 7940 lei, iar pentru îmbunătățirile reprezentând: chiler cu pereți din vălătuci, construit în anul 2004, racord electric în anul 1994, șarpantă acoperiș în anul 2006, învelitoare de tablă în anul 2006, împrejmuire din scândură în anul 2000, împrejmuire din scândură în fața casei, ușă și fereastră construite în anul 2004, prispă construită în anul 2000, terasă din beton în anul 2000, poartă din metal în anul 2000 la suma de 6076 lei, cu precizarea că lucrările de zugrăvit intră în obligația proprietarul sau chiriașului, iar grajd în teren nu există.
Deși reclamanta a recunoscut numai efectuarea porții de lemn, martorii E. B. și B. Jean audiați și la prima judecată au confirmat existența lucrărilor identificate și de expert, instanța urmând să rețină aceste îmbunătățiri ca fiind făcute de pârâții-reclamanți G. M. și G. L., cu o singură mențiune că va include numai jumătate din contravaloarea acoperișului de tablă stabilit de expert la suma de 2155 lei, întrucât nu poate ignora declarația martorului A. C. care a susținut că reclamanta a contribuit cu bani pentru jumătate din tablă, situație de fapt susținută și de pârâta Z. T., în interogatoriu aflat la filele 92-93, dosar.
Deoarece pârâții G. M. și G. L. nu și-au plătit consumul de energie electrică la imobil, E.ON M. i-a debranșat, reclamanta a fost nevoită să încheie la data de 26 februarie 2008 un contract de furnizare a energiei electrice a cărui copie se află la filele 418-421 din prezentul dosar după ce a achitat debitul restant în sumă de 733,63 lei și a cărei restituire o solicită prin cererea completatoare formulată, solicitare îndreptățită deoarece pârâții reclamanți nu au făcut dovada că suma nu era datorată, în acest sens existând și facturile emise pe numele pârâților reclamanți de E.On M. Furnizare S.A. și aflate la filele 411-417 din prezentul dosar.
In ce privește excepțiile invocate, respectiv a inadmisibilității constatării dreptului de proprietate în patrimoniul unei persoane decedate, a lipsei calității procesuale pasive a Primăriei ., a inadmisibilității capătului de cerere privind evacuarea, excepții invocate de pârâții reclamanți G. M. și G. L., a inadmisibilității constatării dreptului de proprietate în patrimoniul unei persoane decedate, a lipsei de interes, a lipsei calității procesuale pasive a Unității Administrativ Teritoriale T., a inadmisibilității acțiunii în constatarea dreptului de proprietate întrucât reclamanta C. I. are la dispoziție acțiunea în realizare, excepții invocate de pârâta G. E. și însușite de moștenitorii acesteia: G. M., G. M., G. I., G. C., G. M. L., instanța le-a respins deoarece în privința excepției inadmisibilității constatării dreptului de proprietate în patrimoniul unei persoane decedate în cazul de față reclamanta invocă dobândirea dreptului de proprietate prin posesia exercitată de defuncți în perioada 1971-1982 și ulterior de reclamantă, aceasta exercitând posesia în numele moștenitorilor defuncților, astfel că această acțiune nu este inadmisibilă ci se întemeiază pe disp. art. 1890, 1860, 1847 Cod civil, iar reclamantei nu-i poate fi încălcat accesul la justiție pentru acest motiv cu atât mai mult cu cât nu solicită dobândirea dreptului de proprietate și intervertirea posesiei în nume propriu ci în numele tuturor moștenitorilor defunctului, nefiind lipsită de interes deoarece nu există acte de proprietate privind imobilul ce se solicită a fi inclus în masa succesorală și în lipsa unei asemenea acțiuni partea s-ar putea expune unui prejudiciu, unitatea Administrativ Teritorială a comunei T. are calitate procesuală întrucât se solicită dobândirea dreptului de proprietate prin uzucapiune, P. comunei T. cu privire la care s-a invocat lipsa calității procesuale pasive nu figurează în prezenta cauză, această excepție fiind lipsită de obiect, nu putea fi reținută excepția inadmisibilității acțiunii în evacuare deoarece reclamanta solicita atribuirea imobilului și și-a justificat acțiunea în evacuare a pârâților pentru lipsa titlului locativ și comportament abuziv, aspecte ce se impuneau a fi analizate odată cu fondul cauzei, așa cum nu era inadmisibilă acțiunea în constatarea dreptului de proprietate prin uzucapiune pe motiv că reclamanta are la dispoziție acțiunea în realizare întrucât la dosarul cauzei nu a fost depus un înscris sub semnătură privată care să ateste vânzarea imobilului, cumpărătorii P. I. și P. I. sunt decedați, cu privire la imobil nu există acte de proprietate astfel că acțiunea privind dezbaterea succesiunii acestora ar rămâne fără finalitate în condițiile în care există și un certificat de moștenitor care dovedește posesia exercitată de defuncți până la decesul defunctei P. I., un certificat care atestă plata impozitelor de către reclamantă, după decesul defuncților și un certificat de notorietate emise de P. comunei T..
Conform art. 1890 Cod civil, toate acțiunile reale cât și personale, pe care legea nu le-a declarat imprescriptibile se vor prescrie prin treizeci de ani, fără ca cel ce invocă această prescripție să fie obligat a produce vreun titlu și fără să i se poată opune reaua credință.
In cererea completatoare de la fila 129 din primul dosar reclamanta face referire la prescripția achizitivă în ce privește dobândirea dreptului de proprietate și deși conform art. 1847 cod civil termenul de 30 de ani trebuie să curgă neîntrerupt, art. 1860 Cod civil asigură pentru orice posesor actual facultatea de a uni posesia sa cu posesiunea autorului său pentru a dobândi dreptul de proprietate prin uzucapiune, autor fiind persoana care, ca și cel care invocă uzucapiunea, nu era titularul dreptului real, pentru că titularul putea să transmită chiar dreptul real respectiv, fără a fi necesară unirea celor două posesii. Cum în cazul de față defuncții Pa vel I. și P. I. nu erau titularii dreptului real, iar reclamanta în calitate de moștenitoare și în numele celorlalți moștenitori invocă dobândirea dreptului de proprietate prin uzucapiune, prin joncțiunea posesiei defuncților, cu posesia exercitată de moștenitorii acestora, ținând cont că ea a fost cea care a avut posesia imobilului cu acordul celorlalți moștenitori, acțiune ce profită tuturor, acțiunea pentru constatarea dreptului de proprietate prin uzucapiune a fost admisă în baza art. 1890,1860,1847 Cod civil, imobilul descris de expertul ing. A. loan urmând a fi reținut ca făcând parte din masa succesorală a defuncților.
Față de probele administrate și argumentele menționate, instanța a admis acțiunea completată, pentru dezbaterea succesiunii defunctului P. I., constatarea dreptului de proprietate prin uzucapiune, ieșire din indiviziune, obligare la despăgubiri și în parte cererea reconvențională stabilire drept de creanță formulată de pârâții G. M. și G. L..
S-a constatat masa succesorală rămasă de pe urma defunctei P. I., decedată la data de 19 martie 1980, așa cum rezultă din certificatul de moștenitor nr. 445 din 23 septembrie 1980, dar și moștenitorii, s-au stabilit în baza art. 659, 664 Cod civil, moștenitorii defunctului P. I., decedat la data de 15 aprilie 1982, cotele ce li se cuvin, cu precizarea că G. Marieia, fiică postdecedată defunctului P. I. este străină de succesiune prin neacceptare conform disp. art. 688, 700 Cod civil, moștenitoarea acesteia G. (M.) C. M., neputând beneficia de disp. art. 692 Cod civil deoarece potrivit disp. art. 698 Cod civil eredele renunțător nu poate fi reprezentat niciodată.
La stabilirea valorilor s-a avut în vedere expertiza ing. B. A., pentru construcții, respectiv suma de 7940 lei, pentru teren, expertiza efectuată de expert ing. A. I., respectiv suma de 287 lei, cotele valorice cuvenite fiecărui moștenitor fiind funcție de aceste valori și cota stabilită fiecăruia.
Dreptul de creanță a fost stabilit la valorile reținute de expertul ing. B. A., pentru îmbunătățirile stabilite de instanță a fi efectuate de pârâții-reclamanți G. M. și G. L. așa cum am argumentat anterior, valoarea totală a acestora fiind în sumă de 4998,5 lei.
Conform art. 728 Cod civil s-a dispus ieșirea din indiviziune cu privire la imobilul, alcătuit din casă de locuit cu o cameră, o bucătărie, un chiler (bucătărie de vară spre vest) și suprafața de 632 m.p. teren aferent construcțiilor.
Reclamanta C. I. a solicitat ca ieșirea din indiviziune să se dispună prin atribuirea loturilor direct prin sentință.
Ca urmare, în temeiul art. 673 indice 10 alin.4 Cod procedură civilă s-a atribuit direct în proprietate reclamantei C. I. întreg imobilul individualizat prin schița anexă întocmită de expertul A. I., imobil la care pârâții-reclamanți G. M. și G. L. au un drept de creanță în sumă de 4998,5 lei.
Pentru constituirea și atribuirea loturilor au fost avute în vedere prevederile art. 673 indice 9 Cod procedură civilă cu precădere că reclamanta locuiește în imobilul succesoral, imobilul nu poate fi lotizat, nu are o altă locuință în proprietate și are o cotă indiviză mai mare din imobil.
în temeiul art. 742 Cod civil pentru compensarea valorică a loturilor reclamanta C. I. a fost obligată la plata sultelor cu stabilirea termenului de plată.
Ca o consecință a admiterii capătului de cerere privind obligarea pârâților G. M. și G. L. la plata contravalorii curentului electric, aceștia au fost obligați în baza art. 998 Cod civil la plata acestei sume către reclamantă.
Privitor la cererea prin care reclamanta a solicitat evacuarea pârâților G. M., G. L. și a fiicelor și nepoților acestora C. M. C. G. G. E., G. I. L., C. N. G., se va reține că pârâții locuiesc în imobil fără titlu locativ și totodată, prin comportamentul lor, fac imposibilă folosirea pașnică a locuinței, motiv pentru care cererea este întemeiată, urmând să fie admisă.
Nu putea fi reținută susținerea că reclamanta a renunțat la evacuarea acestor pârâți din imobil întrucât renunțarea la evacuarea acestora s-a făcut la soluționarea cauzei având ca obiect evacuare pe cale de ordonanță președințială și nu are autoritate de lucru judecat, cu atât mai mult cu cât reclamanta nu a renunțat, la rejudecarea cauzei, la acest capăt de cerere.
In consecință, potrivit art. 24 lit.b liniuța a 3-a și art. 25 din Legea nr. 114/1996, modificată și completată, se va dispune evacuarea pârâților G. M., G. L. și a fiicelor și nepoților acestora C. M. C. G. G. E., G. I. L., C. N. G. din imobilul situat în satul Ciortolom, corn. T., jud. V., având ca vecinătăți: N- T. N.; S- E. M.; E- E. M.; V- drum sătesc.
Ca o consecință a admiterii acțiunii reclamantei pârâții Z. T., Ghelțu E., M. E. (I.), G. M., G. I., G. C., G. M. L., P. M. G., P. S., P. S., B. Meluța, H. V., P. E. au fost obligați la plata cheltuielilor de judecată efectuate în prezenta cauză, conform cotei ce li se cuvine în baza disp. art. 274, 277 Cod procedură civilă, cu precizarea că și reclamanta C. I. a fost obligată la cheltuieli de judecată către pârâții G. M. și G. L. după compensarea cu cele efectuate de acești pârâți pentru capătul de cerere stabilire drept de creanță admis de instanță.
Cheltuielile de judecată în sumă de 500 lei reprezentând diferență de indemnizație de expertiză pentru care pârâții G. M. și G. L. au beneficiat de ajutor public judiciar prin încheierea din 12 aprilie 2010 au rămas în sarcina statului în baza art.18 din OUG nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă.
Împotriva acestei hotărâri au formulat recurs G. M., G. L., C. M. C., G. G. E., G. I.
L., Ginghina C., Ginghina loan, Ginghina M. L. si Ginghina M..
In motivare se arată:
l. In mod greșit instanța de judecata a soluționat excepțiile invocate.
Cu privire la excepția inadmisibilității acțiunii in constatare a dreptului de proprietate in patrimoniul unei persoana decedate, instanța susține ca aceasta excepție trebuie respinsa având in vedere, faptul ca "în cazul de fața reclamanta invoca dobândirea dreptului de proprietate prin posesia exercitata de defuncți in perioada 1971-1082, si ulterior de reclamanta, aceasta exercitând posesia în numele moștenitorilor defuncților, astfel ca aceasta acțiune este inadmisibila.
Condițiile uzucapiunii trebuie sa fie analizate si îndeplinite la data introducerii acțiunii, in persoana reclamantului precum si a autorului sau, in cazul in care se invoca joncțiunea posesiilor.
Textele de lege la care face trimitere instanța sunt aplicabile acțiunii in uzucapiune, in condițiile in care reclamantul solicita sa se constate pentru el un drept de proprietate născut in patrimoniul lui.
In situația dedusa judecații, C. I. nu a posedat neîntrerupt, public si sub nume de proprietar. Recurenții sunt cei care au ocupat imobilul, iar reclamanta a intrat in imobil abia in anul 2008 pe calea unei ordonanțe președințiale de reintegrare, asta după ce a decedat soțul sau și s-a întors in corn. T., cum au declarat martorii.
Este, de asemenea, greșit in susținerea instanței si faptul ca se pretinde ca reclamanta formulează un capăt de cerere admisibil tocmai pentru ca nu cere un drept propriu ci un drept ce profita moștenirii, invocând uzucapiunea pentru toți moștenitorii. Acest interes colectiv nu poate justifica acțiunea reclamantei, pentru ca, in cazul dosarului de partaj, părțile au interese contrarii, chiar si cu privire la compunerea masei.
Instanța de judecata nu a răspuns, in mod corespunzător, nici cu privire la o alta excepție invocata de pârâți, respectiv inadmisibilitatea acțiunii in constatare in condițiile in care reclamanta avea la indemnă o acțiune in realizare.
2 Instanța de judecata a greșit si atunci când in cuprinsul aceleiași fraze, motivează respingerea excepției lipsei de interes. Astfel, instanța pretinde ca reclamanta are interes in promovarea acțiunii deoarece "nu exista acte de proprietate pentru imobilul ce se solicita a fi inclus in masa succesorala si in lipsa unei asemenea acțiuni (uzucapiune) partea s-ar expune unui prejudiciu.
3. Completarea acțiunii cu capătul de cerere privind uzucapiunea s-a realizat peste termenul legal.
Instanța este in eroare atunci când susține ca P. T. nu s-ar afla in proces dar si atunci când susține ca pârâții nu au invocat excepția lipsei calității procesuale pasive a Unității Administrativ teritoriala a corn. T..
Pârâții au invocat excepția lipsei calității procesuale pasive, prin precizările depuse in data de 19 mai 2010 cu privire la Unitatea Administrativ teritoriale a corn. T., si in mod greșit susține instanța ca nu s-a invocat aceasta excepție decât cu privire la P. T..
Acțiunea in constatarea uzucapiunii nu se poate face decât in contradictoriu cu proprietarul. Astfel, reclamanta trebuia sa faca dovada ca imobilul, casa si teren, se afla in proprietatea privata a U.A.T. T..
4.Instanța de judecata a dat mai mult decât s-a cerut reclamantei si a omis sa
se pronunțe cu privire la toate capetele de cerere cu care am investit-o noi prin
cererea reconventionala.
Astfel, dupa ce constata ca defuncții au dobândit in proprietate imobilul, constata faptul ca potrivit Certificatului de moștenitor 445 din 23.09.1980 au rămas ca moștenitori ai defunctei P. I., soțul supraviețuitor, P. I., si fiicele acesteia. Instanța modifica cota din cuprinsul acestui certificat chiar daca nu a fost investita cu un capăt ce cerere in acest sens. Aceasta retine ca P. I., in calitate de sot supraviețuitor are o cota de 2/8 si nu de 5/8 cum in mod eronat s-a trecut in certificatul de moștenitor. Orice modificare adusa acestui act trebuia făcuta in cadrul unui capăt de cererea asupra căruia instanța, legal investita, trebuia sa se pronunțe si nu asa prin înscrierea "ca eronat", si modificarea cotei inscrisa in certificat.
5.In mod greșit instanța pretinde ca G. M. ar fi străina de
moștenire in condițiile in care aceasta problema nu s-a pus pentru nici unul din
moștenitori. In afara de recurenți si reclamanta C. I. nimeni nu a făcut nici
mai mult nici mai puțin decât G. M..
6Instanța de judecata stabilește ca, Ginghina M. si Ginghina L. au un drept de creanța la imobilul succesoral, dar cererea nu este soluționata in intregime. In condițiile in care prin cererea formulata la termenul din data de 10.02.2010, am investit instanța cu 2 capete de cerere era obligatoriu ca in dispozitiv sa se regăsească soluționarea ambelor.
Se poate observa ca a solicitat sa se constate dreptul de creanța si in situația in care imobilul va fi inclus la masa succesorala si atribuit unui comostenitor, sa dispună obligarea acestuia la plata contravalorii acestor lucrări. Acest ultim capăt de cerere nu este soluționat deloc de instanța de judecata.
7Instanța de fond a greșit atunci cand nu a constatat contravaloarea tuturor lucrărilor efectuate de recurenți la imobil.
In mod greșit a fost acordat de prima instanță numai Vi din contravaloarea acoperișului, retinându-se declarația unui singur martor, îndepărtând fara motivare celelalte probe aflate la dosar.
In mod greșit instanța de judecata i-a obligat pe recurenți la plata contravalorii curentului electric, in condițiile in care se retine ca si reclamanta ar fi locuit in imobil. Aceasta soluționare a capătului de cerere vine in contradicție cu situația de fapt reținuta la atribuire, pentru ca se pretinde ca reclamanta sta in casa dar noi suntem obligați sa plătim toata contravaloarea curentului electric.
8In mod greșit prima instanța soluționează excepția inadmisibilitatii capătului de cerere privind evacuarea, in condițiile in care acțiunea in evacuare este de esența dreptului locativ. Instanța invoca disp. Legii 114/1996-Legea locuinței, in condițiile in care aceasta lege reglementează raporturile juridice dintre proprietari si chiriași. Evacuarea reprezintă o sancțiune civila aplicabila raporturilor juridice de locatiune, caracterizata prin faptul ca reclamantul urmărește eliberarea de către parat a imobilului la care se refera litigiul. Acțiunea in evacuare este specifica raporturilor locative care privesc doar folosința imobilului iar in cadrul ei nu se analizează existenta dreptului real asupra bunului.
9 Este greșita soluționarea cauzei si cu privire la atribuirea bunului. Recurenții de mai bine 20 de ani locuiesc in imobil, ca au făcut lucrări in imobil, ca nu au o alta locuința si ca solicita atribuirea bunului.
Reclamanta a fost pana acum 4 ani căsătorita .. Dupa decesul soțului, a lăsat casa moștenitorilor acestuia si a venit sa locuiască cu o sora in Bârlad. Asa cum au declarat si martorii, ea nu locuiește efectiv in imobil, prin hotărârea in reintegrare si-a adus mai multe bunuri . casa, pe care o tine incuiata cu cheia. Aceasta situație de fapt se regăsește in actele dosarului si nu justifica in nici un fel atribuirea bunului către reclamanta.
Este greșita si nemotivata soluția si cu privire la acordarea unui termen pentru achitarea sultelor dar si cu privire la cuantumul cheltuielilor de judecata.
Intimații Gheltu M., P. M. G. au solicitat respingerea recursului.
După pronunțarea sentinței recurate nr. 3776 din 27 dec. 2010 a Judecătoriei Bârlad au decedat intimatele Gheltu E., la 27 ian 2011, si M. E., dec. la 27 05 2011.
In cauză au fost introduși moștenitorii acestor intimate: pentru M. E. (I.) au fost introduși moștenitorii G. V., M. C., M. G., M. M., M. C., M. T. iar pentru Gheltu E. a fost introdusă moștenitoarea Gheltu M..
In recurs au fost administrate noi probe.
Analizând actele și lucrările dosarului, hotărârea recurată prin prisma motivelor de recurs și a dispozițiilor legale aplicabile, instanța de control judiciar constată că recursul este întemeiat pentru următoarele considerente:
Obiectul prezentei cereri de chemare in judecată formulate de C. I. il constituie - dezbaterea succesiunii rămase de pe urma defunctului P. I., decedat la 15.04.1982, - ieșirea părților din indiviziunea rămasă în urma defuncților P. I. și P. I.;
- evacuarea pârâților G. M. și G. L. din imobilul situat în satul Ciortolom, corn. T., jud. V.
La 25.09.2008, reclamanta a completat acțiunea introductivă, solicitând să se stabilească faptul că autorii părților, defuncții P. I. și P. I., au dobândit în proprietate, prin uzucapiune, suprafața de 677 m.p. teren pe care este amplasată casa de locuit și anexele gospodărești din satul Ciortolom, ce compune masa succesorală.
Reclamanta nu a precizat in conținutul cererii completatoare care este pârâtul chemat in judecată pentru uzucapiune.
La termenul din 4 12 2008 instanță a dispus citarea pârâtei . de cerere privind uzucapiunea.
P. cererea reconvențională pârâții G. M. si G. L. au solicitat să se constate că au efectuat o . imbunătătiri la imobilul construcție si in cazul inc are acesta va fi atribuit altui comostenitor, solicită obligarea acestuia la plata contravalorii acestor lucrări.
Motivul de recurs cu privire la completarea acțiunii introductive cu cererea in constatarea dobândirii dreptului de proprietate pentru suprafața de 677 mp, prin uzucapiune, după prima zi de infătisare nu poate fi reținut.
Cererea a fost completată la data de 25 sept 2008, după prima zi de infătisare, când pârâții G. L., G. M. prezenți nu au invocat decăderea reclamantei din dreptul de a completa cererea.
întrucât prevederea de art.132 C.pr.civ care stabilește că până la prima zi de înfățișare se dispune completarea acțiunii este o normă dispozitivă, creată in favoarea pârâtului; in cauză pârâții prezenți nu au invocat depășirea termenului de completare a cererii introductive, astfel că aceștia sunt decăzuți din dreptul de a mai invoca incălcarea prevederilor art. 132 C.pr.civ..
In recurs pârâții nu mai pot invoca acest aspect pentru că sunt decăzuți din acest drept.
Al treilea motiv de recurs cu privire la lipsa calității procesuale pasive a Unității administrativ teritoriale este întemeiat.
Excepția lipsei calității procesuale pasiva a Unității administrativ teritoriale a fost invocată de pârâta G. E. la 22 aprilie 2010 ( fila 257 dosar).
Din contintul certificatului de moștenitor nr. 446 /1980 eliberat de pe urma autoarei P. I., dec la 19 martie 1980, rezultă că imobilul format din casă si teren in suprafață de 250 mp a fost dobândit prin cumpărare in timpul căsătoriei prin act sub semnătură privată din 1971, de la soții D. H. si I..
C. procesuală pasivă in cazul uzucapiunii au persoanele împotriva cărora se posedă in nume de proprietar, respectiv persoanele care sunt proprietare ale imobilului.
In cauză calitate procesuală pasivă au persoanele care se pretind proprietari, împotriva cărora s-a posedat de către autorii P. I. si P. I. si ulterior de către moștenitorii acestora.
Mai mult in cauză se constată că a fost incălcat principiul disponibilității părților pentru că s-a dispus din oficiu citarea Unității administrativ teritoriale in calitate de pârât, deși reclamanta C. I. nu a indicat acest pârât în cererea completatoare.
Acest motiv de recurs cu privire la lipsa calității procesuale pasive se încadrează în motivul de recurs prevăzut de art. 304 pct. 9 C.pr.civ., ceea ce atrage modificarea sentinței.
Primele motive de recurs cu privire la admisibilitatea acțiunii in uzucapiune și cu privire la interesul reclamantei în acest capăt de cerere nu vor fi analizate pentru că aceste condiții ale acțiunii civile se analizează numai în cazul în care partea care a fost chemată în judecată are calitate procesuală pasivă.
Al patrulea motiv de recurs cu privire la faptul că prima instanță, in lipsa unui capăt de cerere distinct, a constatat o eroare materială in certificatul de moștenitor nr. 445 din 23 09 1980, eliberat de pe urma defunctei P. I., in sensul că moștenitorului P. fon, in calitate de soț supraviețuitor, ii revine cota de 2/8 din masă( in loc de 3/8 cât a fost prevăzut in certificat) este neîntemeiat.
In certificatul de moștenitor nr.445/23.09.1980 eliberat de pe urma defunctei P. I. s-a prevăzut că moștenitorii defunctei sunt P. I., în calitate de soț supraviețuitor, căruia ii revine cu cota de 3/8, C. I. și Z. T., fiice ale defunctei, fiecare cu cota de câte 3/8. Străini de succesiunea defunctei P. I. sunt M. E. (I.), P. N., Ghelțu E., Ghicianu M., G. E., fii ai defunctei, care au renunțat la succesiune prin declarații autentificate.
In mod corect prima instanța a constatat că în certificatul de moștenitor s-a strecurat o eroare de calcul, deoarece cota moștenitorului P. I. este de 2/8, cote legală, si nu 3/8, cum eronat s-a menționat.
Pentru înlăturarea unor asemenea erori nu există o altă acțiune cum susțin recurenții; nu există motiv de nulitate absolută sau relativă a certificatului de moștenitor. Pentru a realiza un partaj corect se impune a se stabili corect cotele.
Al cincilea motiv de recurs cu privire la reținerea de către prima instanță a faptului că succesibila G. M., fiica defuncților, nu a acceptat moștenirea tatălui său nu poate fi reținut.
Recurenții nu au interes a invoca faptul că succesibila G. M. nu a făcut acte de acceptare tacită sau expresă la succesiunea autorului P. I..
Al șaselea motiv de recurs cu privire la omisiunea primei instanțe de a se pronunța cu privire Ia cele 2 capete ale cererii reconventionale nu este admisibil, fată de prevederile art. 281 ind 2 C. care stabilesc calea completării hotărârii.
Mai mult acest motiv este si neintemeiat pentru că din conținutul sentinței rezultă că prima instanță a constatat că G. M. și G. L. au un drept de creanță la imobilul succesoral în sumă de 4998,5 lei, reprezentând imbunătățiri, iar reclamanta C. I. a fost obligată să achite pârâților reclamanți G. M., G. L. suma de 4998,5 lei reprezentând dreptul lor de creanță la imobilul succesoral.
Al șaptelea motiv de recurs cu privire la valoarea imbunătățirilor reținute a fi efectuate de recurenți este neîntemeiat.
In mod corect a reținut prima instanță că pârâții-reclamanți G. M. și G. L. au contribuit cu V2 din contravaloarea acoperișului de tablă stabilit de expert la suma de 2155 lei. Declarația martorului A. C. care a susținut că reclamanta a contribuit cu bani pentru jumătate din tablă se coroborează cu interogatoriul pârâtei Z. T.. In consecință probele in favoarea contribuției comune sunt mai numeroase decât cele in susținerea că numai recurenții au contribuit la acest acoperiș.
In mod corect prima instanță a obligat numai pe pârâții G. M. si L. să achite debitul restant la E-on, aferent perioadei februarie 2008.
întrucât din facturi rezultă că titularul obligației este G. M. iar din depozițiile martorilor rezultă că reclamanta C. I. nu a locuit efectiv in imobil; după moartea soțului din Tibănesti reclamanta a locuit la o soră in altă localitate rezultă că debitul E-on este datorat de recurenți.
Motivul de recurs cu privire la inadmisibilitatea evacuării va fi respins.
Urmare a efectului declarativ al partajului, dreptul de proprietate revine fostului coindivizar căruia i s-a atribuit întregul imobil, încetând drepturile celorlati coindivizari. Ca urmare este admisibilă acțiunea in evacuare a coindivizarilor cărora nu li s-a atribuit imobilul.
Acțiunea in evacuare nu este admisibilă numai in cazul raporturilor locative, ci si in situația in care se compară titlurile pârtilor; numai dacă ambele părți prezintă titluri de proprietate si se impune compararea acestora nu este admisibilă evacuare si trebuie să se promoveze revendicare.
In acest sens s-a pronunțat si I.C.C.J. in decizia de speță nr. 4083 din 2005.
In cauză ca urmare a atribuirii imobilului reclamantei, pârâții nu mai au vreun titlu asupra imobilului casă si teren si in consecință acțiunea in evacuare este admisibilă.
Motivul de recurs cu privire Ia atribuirea imobilului este neîntemeiat.
In mod corect a apreciat prima instanță că imobilul trebuie atribuit reclamantei. Fată de cota de 14/48 ce revine reclamantei din întreg imobilul, spre deosebire de cota de 5/48 ( pe care G. M. o are in indiviziune cu ceilalți moștenitori, G. M., G. I., G. C., G. M. L., de pe urma mamei acestora G. E.), de faptul că reclamanta nu are un alt domiciliu, fiind nevoită să locuiască la o soră in altă localitate, pentru că nu se intelege cu recurenții care se manifestă si violent fizic si pentru că recurenților li s-a permis de moștenitorii direcți să locuiască o perioadă de timp in imobil se apreciază că reclamanta este indreptătită a-i fi atribuit imobilul.
Chiar dacă recurenții au un drept de creanță asupra imobilului, fată de valoarea mai mare a cotei reclamantei, aceasta este îndreptățită Ia atribuire
In cauză sunt incidente prevederile art. 673 ind. 9 C.pr.civ. care stabilesc anumite criterii cu caracter exemplificativ pentru atribuirea bunului la partaj, printre care si valoarea cotei, domiciliul părților.
Motivul de recurs cu privire la stabilirea termenului pentru plata sultei nu va fi reținut pentru că este legală stabilirea acestui termen; cheltuielile de judecată in primă instanță au fost stabilite corect potrivit cotelor din succesiune
In temeiul art. 312 C.pr.civ. coroborat cu art. 304 pct. 9 C.pr.civ. se va admite recursul, se va modifica in parte sentința numai cu privire la capătul de cerere privind uzucapiunea si cu privire Ia valoarea masei si a sultelor.
In temeiul art. 274 C.pr.civ. intimata C. I. va fi obligată să achite recurenților G. M. si L. cheltuieli de judecată in recurs, aferente motivului privind uzucapiunea si se va respinge cererea intimatei C. I. de acordare a cheltuielilor de judecată din recurs, pentru că aceasta este in culpă procesuală.
PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII DECIDE
Admite recursul formulat de G. M., G. L., C. M. C., G. G. E., G. I. L., G. C., G. I., G. M. L. si G. M. împotriva sentinței civile nr. 3776 din 27 dec. 2010 a Judecătoriei Bârlad pe care o modifică in parte:
Admite excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei . class="Style12"> Respinge capătul de cerere formulat de reclamanta C. I. in contradictoriu cu . obiect uzucapiune pentru suprafața de 632 m.p. ca fiind introdusă împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.
Stabilește că masa succesorală rămasă în urma defunctului P. I. se compune din cota de 5/8 din imobilul alcătuit din casă de locuit (cu o cameră, o bucătărie, un chiler -bucătărie de vară- spre vest, cu pereții din vălătuci, acoperită cu tablă) și din suprafața de 250 mp teren aferentă construcțiilor, situate in ..
Valoarea masei de împărțit este de 8052 lei.
Cotele pe care le dețin coindivizarii din întreaga masă de împărțit sunt:
- C. I. si Z. T. câte 14/48
- Ghelru E., M. I., P. Negoită, G. E. câte 5/48 Obligă reclamanta C. I. să plătească următoarele sume reprezentând
sultă în termen de 3 luni de la pronunțarea prezentei decizii:
- suma de 2348 lei către pârâta Z. T.;
- suma de 838 lei către pârâta Ghelțu E.;
- suma de 838 lei, in indiviziune, continuatorilor pârâtei M. E. (I.), decedată in recurs, respectiv moștenitorilor G. V., M. C., M. G., M. M., M. C., M. T.;
- suma de 838 lei, în indiviziune, către pârâții G. M., G. M., G. I., G. C., G. M. L.;
- suma de 838 lei, in indiviziune, către pârâții P. M. G., P. S., P. S., B. Meluța, H. V., P. E..
Menține celelalte dispoziții ale sentinței care nu sunt contrare prezentei decizii.
Obligă intimata C. I. să achite recurenților G. M. si L. cheltuieli de judecată in recurs in cuantum de 12,75 lei
Respinge cererea intimatei C. I. de a cordare a cheltuielilor de judecată din recurs.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 16. 05. 2012.
Președinte, I.-M. P. | Pentru Judecător, C. A., aflat în C.O.. Președinte, D. E. S. | Judecător, D. M. M. |
Grefier, E. G. |
Red. I.M.P./15.06.2012
Tehnored. E.G.
2 ex./19.06.2012
Judecătoria Bârlad: judec. J. D.
| ← Pretenţii. Sentința nr. 205/2012. Tribunalul VASLUI | Plângere contravenţională. Decizia nr. 235/2012. Tribunalul... → |
|---|
