Revendicare imobiliară. Decizia nr. 873/2013. Tribunalul VRANCEA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 873/2013 pronunțată de Tribunalul VRANCEA la data de 17-10-2013 în dosarul nr. 12410/231/2012
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL V.
SECTIA I CIVILA
DECIZIA CIVILĂ Nr. 873
Ședința publică de la 17 Octombrie 2013
Tribunalul constituit din:
PREȘEDINTE - V. V. N.
JUDECĂTOR - D. J.
JUDECĂTOR - R. S.
GREFIER - C. D.
La ordine pe rol fiind judecarea recursului declarat de recurenta-pârâtă B. A., domiciliată în ., împotriva sentinței civile nr. 1519 din 29 martie 2013, pronunțată de Judecătoria Focșani în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimatul-reclamant L. C., domiciliat în ..
La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns intimatul personal și asistat de av. Danțiș N., lipsind recurenta.
Procedura de citare legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care:
Tribunalul, față de lipsa recurentei și a apărătorului acesteia, lasă cauza la a doua strigare, la sfârșitul ședinței de judecată.
La a doua strigare au răspuns: intimatul personal și asistat de av. Danțiș N. și recurenta personal și asistată de av. C. L..
Procedura de citare legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care:
Apărătorul recurentei depune la dosar: copii de pe actele de naștere și de căsătorie ale recurentei, copie de pe adresa nr._/2013 emisă de AFP Focșani și copie de pe adresa nr. 416 din 14 iunie 2013 emisă de Arhivele Naționale – Serviciul Județean V..
Apărătorul intimatului arată că a văzut înscrisurile depuse de partea adversă la dosar și precizează nu mai are probe de solicitat.
Tribunalul constată recursul în stare de judecată și acordă cuvântul în cadrul dezbaterilor.
Apărătorul recurentei, având cuvântul, solicită admiterea recursului și casarea sentinței pentru motivele arătate în cerere.
Susține că în considerentele hotărârii nu sunt avute în vedere decât susținerile reclamantului. Instanța de fond nu a analizat caracterul de bun propriu al terenului ce a făcut obiectul revendicării. Terenul era dobândit de recurentă de la părinții săi, obligația soțului acesteia fiind una personală.
Referitor la administrarea probelor, susține că instanța de fond a înlăturat primele întrebări propuse prin interogatoriu, întrebări ale căror răspunsuri ar fi fost cât se poate de relevante. Arată că arhiva Primăriei Negrilești a ars și nu s-au putut prezenta acte decât de la arhivele statului unde nu s-a găsit decât global cu ce figura tatăl pârâtei.
Arată că terenul era bun propriu al pârâtei și nu putea face obiectul executării silite, fiind vorba de un împrumut personal făcut de soțul pârâtei de la reclamant, care dă bani cu camătă, împrumutul fiind făcut fără știrea pârâtei. Mai arată că actele de executare nu au fost comunicate pârâtei care era plecată în Italia la muncă, iar actul de adjudecare este nul.
Solicită admiterea recursului și casarea sentinței, lăsând la aprecierea instanței dacă se va trimite cauza spre rejudecare sau se va modifica în tot sentința și se va respinge pe fond acțiunea.
Precizează că va solicita cheltuieli de judecată pe cale separată.
Apărătorul intimatului, având cuvântul, solicită respingerea recursului ca nefondat și menținerea sentinței ca fiind legală și temeinică.
Susține că instanța de fond nu a fost investită cu o cerere reconvențională pentru a se putea analiza susținerile pârâtei, atât cele din întâmpinarea depusă la fond, cât și cele din cererea de recurs.
Arată că reclamantul a împrumutat pe soțul pârâtei cu o sumă de bani, de acea sumă beneficiind și pârâta, și că la momentul executării nu s-a invocat niciodată că terenul al fi bun propriu al pârâtei.
Mai arată că recurenta nu a făcut dovada că este proprietara bunului, neprezentând nici un titlu de proprietate în acest sens, iar intimatul a făcut dovada că este proprietar prin actul de adjudecare.
Solicită respingerea recursului, cu cheltuieli de judecată.
Depune la dosar chitanță privind onorariul de avocat.
Tribunalul reține cauza în pronunțare.
TRIBUNALUL
Deliberând asupra cererii de recurs de față, constată următoarele:
I. pozițiile procedurale adoptate de părțile litigante la judecarea în primă instanță a pricinii
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Focșani în data de 08.10.2012 sub nr._ reclamantul L. C. a chemat in judecata pe parata B. A. solicitând instanței ca prin sentința ce o va pronunța sa dispună ca parații sa lase in deplina proprietate si pașnica posesie terenul in suprafața de aproximativ 1091 mp. situat in extravilan Negrilești.
In motivarea cererii reclamantul a invocat faptul ca a adjudecat un teren la licitație publica insa parata nu recunoaște actul de adjudecare si refuza sa elibereze terenul.
Pârâta a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea ca neîntemeiata a cererii de chemare in judecata motivat de faptul ca reclamantul nu deține un titlu valabil asupra terenului iar pe de alta parte toate actele de executare premergătoare actului de adjudecare sunt nule.
In cauza au fost administrate probe cu înscrisuri si interogatoriul părților.
II. soluția de primă instanță
Prin sentința civilă nr. 262/20.02.2012 pronunțată de Judecătoria Focșani în dosarul nr._ a fost admisă cererea de chemare în judecată, obligată parata sa lase in deplina proprietate si pașnică posesie terenul in suprafața de 1091 mp arabil situat in extravilan Negrilesti, pct ,, Dealul Arsinoaia’’, T 123, P 5396, cu vecini: L. I., U. E., C. Jenică, drum (intabulat in Cartea funciară nr 148 Negrilești), obligată parata la plata catre reclamant a sumei de 336 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
III. cererea de recurs promovată
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului V. în data de 12.06.2013 sub nr._, recurenta B. A. (în continuare recurenta) a formulat recurs împotriva sentinței civile mai sus amintite și pronunțată de Judecătoria Focșani.
În motivarea recursului a invocat prevederile art. 304 pct. 7, 8 și 9 C.p.c. A arătat, în esență, că titlul reclamantului este nul, terenul este bun propriu al său, împrumutul a fost făcut în lipsa sa, este dobândit de recurentă prin donație de la părinții săi, obligația soțului este una personală, reclamantul a fost de rea-credință, soțul său este un fals debitor, terenul este subevaluat, nu a fost administrat un probatoriu minim de prima instanță și fiind respinse jumătate dintre întrebările sale.
Cererea a fost legal timbrată.
Intimatul a formulat întâmpinare (fila 29) prin care a solicitat respingerea ca neîntemeiată a cererii de recurs, cu cheltuieli de judecată.
Analizând probatoriul administrat în cauză în lumina legislației aplicabile în speță, Tribunalul reține următoarele:
IV. analiza temeiniciei cererii de recurs, în lumina legislației în vigoare și a limitelor învestirii instanței
IV.1. textele legale relevante aplicabile în speță
Art. 129 alin. 5 Cod de procedură civilă (în continuare C.p.c.): „Judecãtorii au îndatorirea sã stãruie, prin toate mijloacele legale, pentru a preveni orice greșealã privind aflarea adevãrului în cauzã, pe baza stabilirii faptelor și prin aplicarea corectã a legii, în scopul pronunțãrii unei hotãrâri temeinice și legale. Dacã probele propuse nu sunt îndestulãtoare pentru lãmurirea în întregime a procesului, instanța va dispune ca pãrțile sã completeze probele. De asemenea, judecãtorul poate, din oficiu, sã punã în discuția pãrților necesitatea administrãrii altor probe, pe care le poate ordona chiar dacã pãrțile se împotrivesc”.
Art. 129 alin. 5¹ C.p.c.: „Cu toate acestea, pãrțile nu pot invoca în cãile de atac omisiunea instanței de a ordona din oficiu probe pe care ele nu le-au propus și administrat în condițiile legii”.
Art. 304 pct. 7 C.p.c.: „Modificarea sau casarea unor hotarari se poate cere in urmatoarele situatii, numai pentru motive de nelegalitate: cand hotararea nu cuprinde motivele pe care se sprijina sau cand cuprinde motive contradictorii ori straine de natura pricinii”.
Art. 304 pct. 8 C.p.c.: „Modificarea sau casarea unor hotarari se poate cere in urmatoarele situatii, numai pentru motive de nelegalitate: cand instanta, interpretand gresit actul juridic dedus judecatii, a schimbat natura ori intelesul lamurit si vadit neindoielnic al acestuia”.
Art. 304 pct. 9 C.p.c.: „Modificarea sau casarea unor hotarari se poate cere in urmatoarele situatii, numai pentru motive de nelegalitate: cand hotararea pronuntata este lipsita de temei legal ori a fost data cu incalcarea sau aplicarea gresita a legii”.
IV.2. analiza motivelor de recurs
IV.2.1. alegata încălcare a art. 304 pct. 7 C.p.c.
Văzând conținutul sentinței recurate în lumina acestui motiv de modificare, Tribunalul reține că prima critică formulată de recurentă este neîntemeiată.
Tribunalul reține justețea la tezei conform căreia o hotărâre judecătorească trebuie să fie motivată iar prin aceasta trebuie să se răspundă în mod rezonabil tuturor argumentelor părților, susținere care își găsește izvorul în primul rând în dispozițiile legale interne (art. 261 C.p.c.) cât și în practica constantă a Curții Europene a Drepturilor Omului (cauza Albina împotriva României).
Pornind așadar de la imperativul unei motivări reale a hotărârilor judecătorești, Tribunalul constată că în concret sentința recurată este clar și judicios motivată și cuprinde argumentele pe care se sprijină, detaliindu-le de o manieră rezonabilă. În plus, sentința nu cuprinde motive contradictorii ori străine de natura pricinii.
IV.2.2. alegata încălcare a art. 304 pct. 9 C.p.c. și a art. 304 pct. 8 C.p.c.
Analizând sentința recurată prin prisma acestor două motive de recurs, Tribunalul constată că instanța de fond a interpretat în mod corect actul juridic dedus judecății dar și obiectul acțiunii și limitele învestirii sale și nu a schimbat natura ori înțelesul lămurit si vădit neîndoielnic al acestuia. Având în vedere elementele de argumentare ce vor fi expuse în paragrafele următoare, Tribunalul reține și că sentința atacată nu este lipsita de temei legal și, în plus, a fost data cu respectarea și aplicarea corectă a legii.
Fără a relua cele expuse mai sus, Tribunalul mai notează că părțile nu pot invoca în căile de atac omisiunea instanței de a ordona din oficiu probe pe care ele nu le-au propus și administrat în condițiile legii.
În concret, Tribunalul constată că pârâta, asistată de un mandatar convențional avocat inclusiv la nivelul judecății în primă instanță, a solicitat administrarea exclusiv a probei cu înscrisuri și interogatoriu (întâmpinare - fila 20; încheiere - fila 24), mijloace de probă încuviințate de prima instanță și administrate. Mai mult, respingerea unora dintre întrebările formulate de pârâtă prin interogatoriu a fost pe deplin justificată de faptul că acestea erau în mod vădit nepertinente față de obiectul pricinii, fiind respectate prescripțiile legale în această materie.
În consecință, această critică adusă de recurentă este vădit nefondată.
În al doilea rând, Tribunalul constată că alegațiile pârâtei relative la nevalabilitatea titlului de proprietate al reclamantului sunt în mod vădit neîntemeiate. În concret, Tribunalul constată că nu rezultă ca recurenta sau o altă persoană interesată să fi contestat cu succes existența ori valabilitatea acestui titlu iar conform regulilor elementare în materie actul de adjudecare, cât timp nu a fost desființat, este prezumat ca fiind valabil.
În plus, eventualele raporturi juridice pretinse de recurentă și care, în opinia acesteia, ar avea aptitudinea de a schimba soarta actului de adjudecare, sunt în mod vădit nepertinente față de faptul că atari critici puteau fi realizate în cadrul fazei execuționale. Nu rezultă ca recurenta să fi contestat titlul executoriu, alte acte execuționale sau actul de adjudecare, cu succes, deși o atare posibilitate exista pentru aceasta. Cât timp nu a rezultat desființarea fie a titlului executoriu, fie a actului de adjudecare, în cadrul impus de lege, Tribunalul reține valabilitatea acestora iar criticile relative la aceste acte nu vor fi primite favorabil.
Argumentele expuse mai sus sunt necesare și suficiente pentru a nu fi primite favorabil nici susținerile recurentei conform cărora bunul imobil în cauză este bun propriu al său.
În plus însă, Tribunalul reține că recurenta, în pofida intervalului de timp rezonabil avut la îndemână și a unor reguli procesuale accesibile și previzibile ce guvernează procesul civil dar și a unora de drept material clare pentru aceste materii, nu a dovedit că ar fi primit cu titlu de donație de la părinții săi bunul (o atare dovadă se impunea a fi făcută exclusiv prin depunerea unui contract de donație în formă autentică - art. 813 Cod civil, în lipsa căruia orice donație ar fi fost, de principiu, nulă).
În al treilea rând, cu privire la fondul chestiunii litigioase, Tribunalul reține că în conformitate cu art. 480 cod civil (Codul civil de la 1864, lege aplicabilă speței în lumina principiului tempus regit actum) „proprietatea este dreptul ce are cineva de a se bucura și dispune de un lucru în mod exclusiv și absolut, însă în limitele determinate de lege”. De asemenea, conform art. 1169 Cod civil „cel ce face o propunere înaintea judecății trebuie să o dovedească”.
Prin raportare la textele legale enunțate instanța reține că acțiunea în revendicarereprezintă acea acțiune reală prin care proprietarul care a pierdut atributul posesiei solicită restituirea bunului de la posesorul sau detentorul precar care nu are și calitatea de proprietar asupra bunului.
Instanța reține, în urma analizei materialului probator administrat în fața primei instanțe prin raportare la textele legale relevante, că sunt întrunite cerințele de temeinicie ale acțiunii în revendicare.
Astfel, Tribunalul constată că proprietatea reclamantului este afectată prin deposedare de către pârâtă (răspuns 7 la interogatoriu, fila 39), din elementele de motivare reținute în paragrafele subsecvente rezultând în mod indubitabil justețea soluției dată de instanța de fond.
Mai mult, reclamantul a depus actul de adjudecare nr.16/2006 încheiat de B. C. G. (fila 6) din care rezulta faptul ca reclamantul a adjudecat o . bunuri imobile –terenuri situate pe raza comunei Negrilesti - inclusiv suprafața de 1068 mp. (ce apare a fi în realitate de 1091 mp - înscris fila 8) situata in extravilan, punctul „Dealul Arsinoaia” ,T 123,P 5396.
S-au dovedit așadar atât dreptul de proprietate al reclamantului, lipsa unui titlu pentru pârâtă cât și faptul ca parata refuza sa lase pentru reclamant libera suprafața de teren adjudecata de acesta.
În concluzie, văzând și că prima instanță a realizat o justă coroborare a mijloacelor de probă administrate, Tribunalul va respinge ca nefondat recursul iar în baza art. 274 alin. 1 C.p.c. va obliga recurenta la plata sumei de 1.000 lei cu titlu de cheltuieli de judecată în favoarea intimatului pentru faza procesuală a recursului (onorariu de avocat - chitanță . nr. 107 din 01.10.2013).
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat recursul declarat de recurenta-pârâtă B. A., domiciliată în ., împotriva sentinței civile nr. 1519 din 29 martie 2013, pronunțată de Judecătoria Focșani în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimatul-reclamant L. C., domiciliat în ..
Obligă recurenta să plătească intimatului suma de 1000 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 17 Octombrie 2013.
Președinte, V. V. N. | Judecător, D. J. | Judecător, R. S. |
Grefier, C. D. |
Red. DJ
Tehnored. CD
30.10.2013/2 ex.
Judecător fond – E. B.
| ← Contestaţie la executare. Decizia nr. 909/2013. Tribunalul... | Anulare act. Sentința nr. 1568/2013. Tribunalul VRANCEA → |
|---|
