ACT DE PROCEDURĂ ÎNDEPLINIT CU NESOCOTIREA DISPOZIŢIILOR LEGALE IMPERATIVE. NULITATE.

Jurisprudenţă şi speţe de drept civil (I)

Dacă la data introducerii acţiunii reclamantul a indicat, în mod expres, adresa la care urmează să se efectueze procedurile judiciare şi nu a intervenit nici o altă schimbare de domiciliu sau reşedinţă, prima instanţă are obligaţia să comunice motivarea hotărârii la această adresă.

Prin urmare, dacă instanţa de recurs a reţinut că actul de procedură în baza căruia s-a pronunţat hotărârea atacată, a fost îndeplinit cu nesocotirea dispoziţiilor legale - art. 90 Cod procedură civilă - va constata nulitatea hotărârii pe temeiul art. 304 pct. 5 Cod procedură civilă şi va trimite cauza spre rejudecare la aceeaşi instanţă.

Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti, prin sentinţa civilă nr. 19.854 din 4.12.1998, a respins acţiunea reclamantului T.N., ca nedovedită, reţinându-se că pârâta ocupă apartamentul în litigiu în baza contractului de închiriere încheiat cu S.C. „HERĂSTRĂU NORD"-S.A., cu nr. 33.157/1973, reînnoit sub acelaşi număr din 10.02.1995, care este prelungit de drept, potrivit Legii nr. 17/1994, pe termen de 5 ani.

întrucât, în temeiul Legii nr. 17/1994, prelungirea contractului s-a făcut în aceleaşi condiţii, nu se justifică restrângerea locaţiunii.

Apelul declarat de reclamantul T.N. a fost respins, ca tardiv motivat, prin decizia civilă nr. 1.968 din 7.09.1999, pronunţată de Tribunalul Bucureşti, cu motivarea că s-a încălcat termenul de 15 zile, prevăzut de art. 2881 Cod procedură civilă, de la data primirii sentinţei motivate, 15.02.1999, apelul motivat fiind depus la data de 2.06.1999.

împotriva acestei hotărâri a declarat recurs reclamantul T.N., invocându-se încălcarea de către instanţa de apel a dispoziţiilor art. 86 şi 90 Cod procedură civilă, care se sancţionează cu nulitatea hotărârii, potrivit art. 105 alin. 2 Cod procedură civilă.

Se susţine, în esenţă, că pe tot parcursul procesului reclamantul a avut domiciliul în Bucureşti, str. Georges Clemenceau, constatare făcută şi de instanţa de fond, iar pentru îndeplinirea actelor de procedură s-au depus acte în dosarul de fond, să-i fie comunicate la domiciliul ales la Cabinetul Individual de avocatură „J.T.".

în mod cu totul greşit, hotărârea de fond s-a comunicat în oraşul Tulcea, unde reclamantul domiciliază, luând cunoştinţă întâmplător de motivarea sentinţei, şi după expirarea termenului de 15 zile, motiv pentru care a solicitat instanţei de apel repunerea în termen, cerere care a fost respinsă, fără nici o motivare, şi apelul respins, ca tardiv motivat, soluţii total greşite.

Recursul este fondat.

Potrivit art. 90 Cod procedură civilă, înmânarea citaţiei şi a tuturor actelor de procedură se face, la domiciliul sau reşedinţa celui citat, iar potrivit art. 105 alin. 2 Cod procedură civilă, actele îndeplinite cu neobservarea formelor legale sunt nule, dacă prin aceasta s-a pricinuit părţii o vătămare ce nu poate fi înlăturată decât prin anularea lor.

Din acţiune şi din actul aflat la fila 6 dosar fond, rescpectiv copia xerox a buletinului de identitate al reclamantului, rezultă că acesta, la data introducerii acţiunii, avea domiciliul în str. Georges Clemenceau, sectorul 1, unde trebuia să se trimită toate actele de procedură.

Pe parcursul procesului la instanţa de fond, reclamantul nu şi-a dat alt domiciliu sau reşedinţă.

în aceste condiţii şi comunicarea motivării sentinţei trebuia făcută la adresa din acţiune.

Din dovada de comunicare a considerentelor sentinţei rezultă că aceasta s-a făcut la cu totul altă adresă pentru reclamant, şi anume în municipiul Tulcea, adresă pe care acesta nu a indicat-o niciodată pentru trimiterea actelor de procedură.

Este adevărat că în contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 1007/1997, prin care reclamantul a devenit proprietarul apartamentului în litigiu, se menţionează ca domiciliu municipiul Tulcea, dar aceasta nu justifică pentru instanţă comunicarea motivării hotărârii în localitatea de mai sus, pentru că nu a fost indicată de reclamant, iar la 14.01.1998 (anterior introducerii acţiunii) avea domiciliul în str. Georges Clemenceau.

Rezultă că reclamantul a depus, în termen, motivarea apelului la data de 2.06.1999, pentru că, comunicarea motivării hotărârii nu s-a făcut corect.

Susţinerea din recurs, că, reclamantul ar fi solicitat repunerea în termen pentru motivarea apelului conform art. 103 Cod procedură civilă, nu se confirmă, dar nici nu-şi avea aplicaţia această dispoziţie legală, din moment ce motivarea sentinţei nu a fost făcută legal la domiciliul indicat de reclamant, pricinuindu-i o vătămare a dreptului său la apărare.

Cum această vătămare nu poate fi înlăturată în alt mod, hotărârea instanţei de apel este nulă, motiv pentru care se admite recursul, casându-se deci/ia, cu trimiterea cauzei la acelaşi tribunal pentru soluţionarea apelului pe fond.

(Secţia a lll-a civilă, decizia civilă nr. 3.249/1999)

← SERVITUTE DE TRECERE. CONDIŢII. MOD DE DOBÂNDIRE.  RĂSPUNDERE CIVILĂ DELICTUALĂ. CAUZE CARE ÎNLĂTURĂ... →

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre ACT DE PROCEDURĂ ÎNDEPLINIT CU NESOCOTIREA DISPOZIŢIILOR LEGALE IMPERATIVE. NULITATE.