Acţiune în constatarea nulităţii absolute a testamentului olograf. Lipsa calităţii procesuale active a persoanelor care nu invocă existenţa unor drepturi succesorale proprii
| Comentarii |
|
Legea nr. 36/1995, art. 88
Având în vedere faptul că reclamanţii nu fac parte din raportul juridic de drept_substanţial, care-i leagă pe pârâţi de testatoare şi nu invocă drepturi proprii din succesiunea defunctei, reiese că aceştia nu-şi justifică, în fapt, calitatea procesuală activă.
Din conţinutul art. 88 din Legea nr. 36/1995, privind activitatea notarială, se constată că pot cere anularea certificatului de moştenitor cei care se consideră vătămaţi, în drepturile lor prin emiterea acestuia, dar care pretind şi drepturi succesorale proprii după acelaşi defunct.
în speţă, reclamanţii nu invocă relaţii de rudenie în raport cu defuncta -testatoare şi nici calitatea lor de legatari ai acesteia.
Aşa fiind, neexistând identitate între raportul de drept substanţial dedus judecăţii şi raportul de drept procedural creat prin prezenta acţiune, reiese că reclamanţii sunt lipsiţi de calitate procesuală activă.
(C. Ap. Bucureşti, secţia a IV-a civilă, decizia nr. 1851 din 6 noiembrie Z007)
Prin cererea din 5 octombrie 2004, reclamanţii C.G., C.D., C.A. şi C.A. au chemat în judecată pe pârâţii C.D.O.C., C.C.S., C.A.R., C.A.M., B.M.F. şi B.C.M., solicitând ca, prin hotărârea ce se va pronunţa, să se constate nulitatea absolută a testamentului olograf, datat 20 mai 1992, pretins a fi aparţinut defunctei N.A. F., decedată la 21 noiembrie 1995 şi a certificatului de moştenitor nr. 114 din 21 februarie 1996, eliberat în baza acestuia.
în motivare, reclamanţii au arătat că sunt proprietari ai apartamentelor nr. 9 şi 10 din imobilul situat în Bucureşti, sector 1, dobândite în baza contractelor de vânzare-cumpărare încheiate în temeiul Legii nr. 112/1995, dar că pârâţii, pretin-zându-se moştenitori ai defunctei N.A.F., au solicitat constatarea nulităţii absolute a acestor contracte. Or, testamentul susmenţionat nu îndeplineşte condiţiile impuse de prevederile art. 859 C. pr. civ., fiind astfel nul.
Pârâţii au solicitat respingerea acţiunii, pentru lipsa calităţii procesuale active determinate de lipsa interesului.
Prin sentinţa civilă nr. 4046 din 5 mai 2006, Judecătoria sectorului 3 Bucureşti, admiţând excepţia lipsei calităţii procesuale active, a respins acţiunea pe acest considerent.
Pentru a hotărî astfel, instanţa a reţinut că reclamanţii nu justifică interesul legitim, în sensul de folos practic imediat în concordanţă cu legea, deoarece nu au calitatea de moştenitori legali ai testatoarei. Neavând interes în promovarea cererii de chemare în judecată, reclamanţii nu au calitate procesuală activă.
împotriva sentinţei au declarat apel reclamanţii C.G. şi C.D., care au pretins că au interes în promovarea prezentei acţiuni, întrucât, pe de o parte, au cumpărat imobilul inclus în masa succesorală de după testatoare, prin contractul de vânzare-cumpărare nr. 5764/21327 din 16 decembrie 1998 în temeiul Legii nr. 112/1995, iar, pe de altă parte, intimatele-pârâte au solicitat restituirea aceluiaşi imobil în baza Legii nr. 10/2001.
Prin decizia civilă nr. 226 din 20 februarie 2007, Tribunalul Bucureşti, secţia a V-a civilă a respins apelul, ca nefondat.
în considerente, instanţa a reţinut că reclamanţii nu au demonstrat folosul practic imediat în promovarea acţiunii, faţă de împrejurarea că nu se pretind adevăraţii moştenitori prejudiciaţi prin emiterea testamentului olograf şi a certificatului de moştenitor, ci pretind existenţa unor drepturi ale unor terţi care nu figurează ca părţi în proces şi nu formulează pretenţii.
Decizia a fost atacată cu recurs de către aceiaşi reclamanţi, care, întemeindu-l pe motivul de modificare prevăzut de art. 304 pct. 9 C. pr. civ., au pretins, în concret, că greşit s-a reţinut lipsa interesului în promovarea acţiunii atâta vreme cât, în condiţiile constatării nulităţii absolute a testamentului şi a certificatului de moştenitor, ar fi îndreptăţiţi să promoveze o cale extraordinară de atac împotriva sentinţei civile nr. 3380/2003 a Judecătoriei sectorului 1 Bucureşti, prin care li s-a anulat contractul de vânzare-cumpărare. Totodată, au susţinut că hotărârea este nulă, întrucât conţine o motivare străină de obiectul şi temeiul juridic al acţiunii.
Recursul nu este întemeiat din următoarele considerente:
Interesul este definit ca fiind folosul material urmărit de parte prin promovarea acţiunii şi reprezintă una din condiţiile de exerciţiu a acesteia.
Reclamanţii justifică un folos practic în promovarea prezentei acţiuni, de vreme ce emit pretenţii de proprietari cu privire la acelaşi bun care face obiectul certificatului de moştenitor emis în favoarea pârâţilor.
Aceiaşi reclamanţi nu-şi justifică, însă, calitatea procesuală activă, căci nu fac parte din raportul juridic de drept substanţial care-i leagă pe pârâţi de testatoare. Cu alte cuvinte, reclamanţii nu invocă drepturi rezultate din succesiunea de după N.A.F.
Astfel, în baza art. 88 din Legea nr. 36/1995, privind activitatea notarială, „cei care se consideră vătămaţi în drepturile lor prin emiterea certificatului de moştenitor pot cere instanţei judecătoreşti anularea acestuia şi stabilirea drepturilor lor, conform legii. Până la anularea sa prin hotărâre judecătorească, certificatul de moştenitor face dovada deplină în privinţa calităţii de moştenitor şi a cotei sau bunurilor care se cuvin fiecărui moştenitor în parte.
în cazul anulării certificatului de moştenitor, notarul public va elibera un nou certificat, pe baza hotărârii judecătoreşti definitive şi irevocabile. în acest scop, instanţetor judecătoreşti le revine obligaţia de a trimite la biroul notarului public competent în soluţionarea cauzei copie de pe hotărârea rămasă definitivă şi irevocabilă, împreună cu dosarul notarial, dacă a fost cerut în timpul judecăţii."
Din examinarea textului de lege menţionat, se constată că pot cere anularea certificatului de moştenitor cei care se consideră vătămaţi în drepturile lor prin emiterea acestuia, dar care pretind şi drepturi succesorale proprii de după acelaşi defunct.
Or, reclamanţii nu invocă relaţii de rudenie în raport de defuncta N.A.F. (testa-toarea) şi nici calitatea lor de legatari ai acesteia.
Aşa fiind, neexistând identitate între raportul de drept substanţial dedus judecăţii şi raportul de drept procedural creat prin prezenta acţiune, evident, reclamanţii sunt lipsiţi de calitate procesuală activă.
Instanţele şi-au motivat hotărârile, având la bază aceleaşi considerente. Formularea diferită a acestora nu poate antrena, prin ea însăşi, nulitatea hotărârii în condiţiile art. 261 C. pr. civ.
în consecinţă, reţinând legalitatea deciziei pronunţate pentru considerentele de mai sus, în baza art. 312 alin. (1) C. pr. civ., a respins recursul, ca nefondat. (G.S.)
| ← Acţiune în constatare interogatorie. Calitate procesuală... | Acţiune în evacuare. Calitatea procesuală activă şi... → |
|---|
