ACŢIUNE ÎN REVENDICARE. CALITATE PROCESUALĂ ACTIVĂ. RESPECTAREA PRINCIPIULUI UNANIMITĂŢII. SITUAŢIA LEGATARULUI CU TITLU PARTICULAR ASUPRA UNUI BUN DETERMINAT, ALTUL DECÂT CEL REVENDICAT.
Comentarii |
|
Conform principiului unanimităţii, acţiunea în revendicare a unui bun indiviz trebuie exercitată de către toţi coindivizarii (moştenitori legali), întrucât vizează recunoaşterea dreptului lor de proprietate.
Legatarul cu titlu particular asupra unui bun determinat, altul decât cel revendicat, nu poate sta în proces, întrucât vocaţia sa succesorală se limitează strict la bunul determinat prin testament.
Prin sentinţa civilă nr. 2.742/18.02.1999, Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti a respins acţiunea formulată de reclamantele D.M., P.S. şi P.I., în contradictoriu cu C.G.M.B., prin care au solicitat retrocedarea imobilului situat în Bucureşti, sectorul 6, şi să se constate nulitatea absolută a actelor care au stat la baza trecerii imobilului în proprietatea statului.
Prima instanţă a reţinut că acţiunea nu a fost formulată de toţi moştenitorii fostului proprietar al imobilului, obligaţie ce trebuia îndeplinită faţă de calitatea de coproprietar.
Prin decizia civilă nr. 2.155/2000, Tribunalul Bucureşti a admis apelul, a desfiinţat sentinţa şi a dispus trimiterea cauzei spre rejudecare la aceeaşi instanţă.
S-a reţinut că acţiunea introductivă nu a fost semnată şi de celelalte două reclamante şi nici însuşită ulterior, astfel că a fost încălcat principiul unanimităţii în cazul bunurilor aflate în proprietatea indiviză pe cote-părţi.
împotriva deciziei tribunalului au formulat cerere de recurs reclamantele, prin care au invocat nelegalitatea şi netemeinicia hotărârii, în raport de dispoziţiile art. 304 pct. 6 şi 9 Cod procedură civilă.
S-a susţinut astfel că hotărârile atacate au fost date cu aplicarea greşită a legii, considerându-se eronat şi în contradicţie cu dovezile existente la dosar că nu a fost respectată regula unanimităţii, că din certificatul de moştenitor rezultă că sunt două categorii de moştenitori, legali şi testamentari, care vin la succesiune numai pentru bunuri strict determinate prin actele mortis causa, şi a căror introducere în cauză nu este necesară.
Recursul a fost admis.
în cauză sunt incidente dispoziţiile art. 304 pct. 6 şi 9 Cod procedură civilă şi art. 312 Cod procedură civilă.
6 în primul rând, s-a constatat că tribunalul urmează să soluţioneze cauza în primă instanţă, având în vedere valoarea imobilului.
Referitor la calitatea procesuală activă, s-a reţinut că nu a fost încălcată regula unanimităţii, deoarece a doua categorie de moştenitori, respectiv cei testamentari, vin la succesiune numai pentru bunuri strict determinate prin actele mortis causa, care nu privesc imobilul revendicat, astfel încât nu se impune introducerea lor în cauză.
în drept, au fost avute în vedere dispoziţiile art. 304 pct. 9 Cod procedură civilă şi dispoziţiile art. 312 alin. 2 Cod procedură civilă. (Judecator Rodica Susanu)
(Secţia a lll-a civilă, decizia civilă nr. 3.273/1999)
← ACŢIUNE ÎN EVACUARE. PROROGAREA LOCATIUNII. JUSTIFICAREA UNUI... | ACŢIUNE ÎN REVENDICARE. CERERE FORMULATĂ DE UN COiNDIVIZAR.... → |
---|