Admisibilitatea cererii întemeiată pe prevederile art. 281^1

Comentarii

0

Prin încheierea civilă din 4 septembrie 2001, Judecătoria Sighetu-Marmaţiei a respins ca inadmisibilă cererea formulată de reclamanţii M.D. A. şi alţii împotriva pârâţilor B.M. şi R.V. şi a intervenientului R.J.L.

Judecătoria a reţinut următoarele.

Prin încheierea de admitere în principiu nr. 1308 din 12.06.2001 s-a stabilit masa succesorală a defunctului M.L.T., moştenitorii acestuia şi cotele de proprietate.

Reclamanţii solicită lămurirea înţelesului şi întinderii dispozitivului acestei încheieri, majorarea cotei soţiei supravieţuitoare la 5/8 părţi, ceea ce este inadmisibil în sensul art. 281¹ C. proc. civ., calea legală fiind cea a apelului, potrivit art. 673⁸ C. proc. civ.

Prin decizia civilă nr. 1219 din 31.10.2001, Tribunalul Maramureş a respins apelul reclamantei M.D.A., cu motivarea că nu se solicită lămuriri asupra dispozitivului, ci modificarea lui, prin majorarea cotei de proprietate.

Prin decizia civilă nr. 839 din 10.04.2002, s-a admis recursul reclamantei şi decizia a fost casată cu trimitere spre rejudecare.

Curtea a reţinut următoarele.

Art. 268 C. proc. civ. distinge două categorii de încheieri, hotărâri în sensul art. 255 C. proc. civ., încheieri pregătitoare, prin care instanţa dispune măsuri de instrucţie judiciară şi asupra cărora poate reveni pe parcursul judecăţii, încheieri interlocutorii, prin care, fără a rezolva în totul pricina, se pregăteşte dezlegarea acesteia şi asupra căreia nu se poate reveni.

încheierile interlocutorii sunt expresia unei activităţi de judecată; ele îndeplinesc condiţiile unei hotărâri judecătoreşti conform art. 261 C. proc. civ., astfel încât pot face obiectul unei cereri în conformitate cu dispoziţiile art. 281¹ C. proc. civ.

C.A. Cluj, decizia civilă nr. 839 din 10.04.2002

Notă: încheierile de admitere în principiu în litigiile de împărţeală judiciară sunt încheieri interlocutorii, hotărâri în sensul art. 255 şi 268 alin. 2 C. proc. civ.

Problema de drept care se ridică este aceea a înţelesului prevederilor art. 282, 281³ şi 673⁵-673⁸ C. proc. civ., dacă aceste încheieri sunt supuse exclusiv apelului prevăzut expres de art. 673⁸ C. proc. civ. sau sunt supuse şi cererii de lămurire cu privire la înţelesul, întinderea şi aplicarea dispozitivului, dacă legea înţelege două căi în reformarea lor.

Din prevederile art. 281 alin. 1 C. proc. civ. rezultă faptul că cererea se formulează în lămurirea înţelesului, întinderea sau aplicarea dispozitivului hotărârii.

Art. 282 C. proc. civ. reglementează calea de atac a apelului doar împotriva încheierilor premergătoare. Nu este o omisiune a legii, cât timp împotriva încheierii interlocutorii, art. 673® C. proc. civ. prevede calea de atac a apelului mai înainte de pronunţarea hotărârii, tocmai pentru a evita intrarea acestora în puterea lucrului judecat.

Chiar art. 268 alin. 3 C. proc. civ. prevede faptul că încheierile interlocutorii pregătesc dezlegarea pricinii, care se dă prin hotărârea asupra fondului şi asupra lor nu se poate reveni decât prin exercitarea căii legale de atac, expres reglementată de art. 673⁸ C. proc. civ., cea a apelului.

Neatacarea încheierii cu apel în problemele dezlegate face inadmisibilă atacarea lor în cadrul apelului împotriva hotărârii asupra fondului.

Acceptarea formulării cererii prevăzute de art. 281¹ C. proc. civ. lasă fără conţinut art. 673^s C. proc. civ., care ar permite, şi în lipsa apelului împotriva încheierii interlocutorii, în aplicarea dispozitivului ei, calea cererii în lămurirea acestuia, în condiţiile în care ea este obligatorie pentru instanţa care judecă fondul cauzei, urmare a neatacării cu apel.

Secţiunea a Vl-a din Capitolul IV privitoare la îndreptarea, lămurirea şi completarea hotărârii reglementează expres cererile împotriva hotărârii care judecă fondul cauzei, acestea fiind definitive şi executorii, dispozitivul acestora fiind supus executării conform art. 377 C. proc. civ., şi nu cel al încheierilor interlocutorii care pregătesc dezlegarea litigiului, împotriva cărora legea prevede calea de atac (PMI).

← Execuţie vremelnică. Inadmisibilitatea suspendării...		Cerere în completarea hotărârii. înţelesul art. 281^2 →

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Renunţarea la judecată. Necesitatea acordului părţilor Renunţarea Ia dreptul pretins. Neobligarea la plata cheltuielilor de judecată în recurs Perimarea cererii după suspendarea judecăţii în temeiul art. 244 pct. 1 C. proc. civ. Execuţie vremelnică. Inadmisibilitatea suspendării executării hotărârilor neexecutorii Cerere în completarea hotărârii. înţelesul art. 281^2 Căile de atac exercitate împotriva sentinţei pronunţate în soluţionarea plângerii îndreptate în contra hotărârii comisiei judeţene de fond funciar Schimbarea obiectului acţiunii. Temei al căii de atac a apelului sau al cererii prevăzute de art. 281^2 Nesoiuţionarea tuturor petitelor cererii de chemare în judecată. Motiv de recurs sau al cererii în completarea hotărârii conform art. 282^2