CERERE DE CHEMARE ÎN JUDECATĂ. OBIECT. NEFORMU-LAREA PRETENŢIILOR ÎN SENSUL ARĂTAT ULTERIOR ÎN FAZELE APELULUI Şl RECURSULUI.
Comentarii |
|
Potrivit art. 130 alin. 3 Cod procedură civilă, judecătorii sunt ţinuţi să hotărască numai asupra celor ce formează obeictul pricinii supuse judecăţii.
Pretenţiile reclamantului trebuie formulate prin însăşi cererea de chemare în judecată - determinarea obiectului -, cu posibilitatea completării sau modificării numai în faţa primei instanţe, până la momentul stabilit de lege.
Susţinerea recurentului, cum că instanţele ar fi lăsat nesoluţionat un capăt de cerere este neîntemeiată, având în vedere că solicitarea privind restituirea alocaţiei restante a fost formulată o dată cu punerea concluziilor asupra fondului la prima instanţă şi că aceasta nu poate valora completarea obiectului iniţial.
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Buftea, reclamantul M.G. a chemat în judecată pe pârâta M.M., solicitând instanţei ca, prin hotărârea ce o va pronunţa, să dispună încredinţarea către reclamant a minorei M.S., cu obligarea pârâtei la plata unei pensii de întreţinere lunare în folosul minorei.
Prin sentinţa civilă nr. 5.028/1997, Judecătoria Buftea a admis cererea reclamantului, a încredinţat acestuia spre creştere şi educare pe minoră şi a obligat pârâta la plata unei pensii lunare în favoarea minorei, cu începere de la data introducerii acţiunii, până la majorat.
împotriva sentinţei a declarat apel reclamantul, arătând că la judecarea în fond a cauzei a solicitat şi obligarea pârâtei la plata alocaţiei de stat pe perioda 1.01.1996-30.09.1997, cerere asupra căreia instanţa nu s-a pronunţat.
Prin decizia civilă nr. 2.098/2.09.1998, Tribunalul Bucureşti - secţia a lll-a civilă a respins, ca nefondat, apelul, constatând că, cererea de chemare în judecată a avut numai două capete de cerere - cele soluţionate de prima instanţă - astfel încât, în faza apelului, se formulează de fapt pretenţii noi, diferite de obiectul iniţial al cererii.
împotriva acestei decizii a declarat recurs apelantul-reclamant, arătând că la judecarea în fond a cauzei a solicitat şi obligarea pârâtei la plata alocaţiei de stat încasate.
Acest spect rezultă cu atât mai mult cu cât la dosar se află o adresă a Oficiului Poştal Buftea, din care rezultă că pârâta a încasat suma de 600.000 lei, reprezentând alocaţia cuvenită minorei.
Recursul este nefondat.
în mod corect, atât instanţa de fond, cât şi cea de apel au reţinut că în cauză nu s-a formulat de către reclamant o cerere de restituire a alocaţiei încasate de către pârâtă anterior.
Susţinerea că la dosar există un înscris emis de oficiul poştal din care reiese că intimata a încasat alocaţia cuvenită minorei, nu este de natură a obliga instanţele să se pronunţe cu privire la acest aspect.
Obiectul, pretenţiile reclamantului trebuie precizate prin însăşi cererea de chemare în judecată, cu posibilitatea modificării sau completării acestuia la prima zi de înfăţişare.
Potrivit art. 130 alin. 3 Cod procedură civilă, judecătorii sunt ţinuţi să hotărască numai asupra celor ce formează obiectul pricinii supuse judecăţii.
Cum reclamantul nu a învestit instanţa şi cu o cerere privind restituirea alocaţiei - căci pretenţia formulată în acest sens la judecarea în fond a cauzei nu poate valora completare a obiectului iniţial - rezultă că instanţele au soluţionat cauza în mod corect, în cadrul procesual fixat de parte. (Judecator Adina Nicolae)
(Secţia a IV-a civilă, decizia civilă nr. 2/1999)
← CERERE DE CHEMARE ÎN JUDECATĂ. MODIFICARE. CONDIŢII. SITUATIA... | CERERE PRIVIND ACTUALIZAREA CREANŢEI. NETEMEINICIA... → |
---|