Cerere de deschidere a succesiunii, formulată de soţul celui cu vocaţie la moştenire. Condiţii de validitate. Efecte
| Comentarii |
|
însuşirea (confirmarea) de către recurent a cererii de deschidere a succesiunii formulate de soţia sa, putea atrage consecinţele juridice invocate de recurent (anume acceptarea succesiunii) doar în măsura în care ar fi fost făcută în interiorul termenului legal de acceptare a succesiunii,adică acela de 6 luni.
(Decizia nr. 530/R din 6 martie 2009)
Prin sentinţa civilă nr. 5390 din 30 aprilie 2008 a Judecătoriei Cluj-Napoca, a fost respinsă acţiunea civilă înaintată de reclamanţii A.G., P.R.M., S.F., C.F., R.L., M.L. şi M.A. împotriva pârâţilor C.L.S. şi C V. pentru lipsa calităţii procesuale active a reclamanţilor.
Au fost obligaţi reclamanţii la a-i plăti pârâtului C.L.S. suma de 1.000 lei cheltuieli de judecată.
împotriva acestei sentinţe a declarat apel reclamantul A.I., respins ca nefondat prin decizia civilă nr. 680/R din 5 decembrie 2008 a Tribunalului Cluj; cu 2.000 lei cheltuieli de judecată în favoarea intimatului C.L.S. Motivând decizia, Tribunalul a arătat că, într-adevăr, reclamantul apelant nu a acceptat moştenirea în termenul legal, cererea (adresa) înaintată Primăriei comunei Căpuşu Mare, prin care se solicită deschiderea succesiunii după defunctul A.T., nereprezentând un act de acceptare a moştenirii câtă vreme a fost făcută de soţia apelantului fără a deţine un mandat în formă scrisă dat special pentru acceptarea moştenirii.
împotriva deciziei a declarat recurs reclamantul A.I., solicitând modificarea ei de pe temeiul dispoziţiilor art. 304 pct. 7, 8 şi 9 C. pr. civ.
Cu privire la acest recurs, Curtea are în vedere următoarele: în mod obişnuit, calitatea procesuală şi interesul sunt condiţii de executare a acţiunii civile care acţionează autonom, neexistând o legătură de dependenţă între ele.
Totuşi, în anumite situaţii, (precum acelea în care, prin dispoziţia legii, dreptul de a promova acţiunea îi este recunoscut doar persoanei/persoanelor interesate), lipsa interesului generează şi lipsa de calitate procesuală activă, interesul furnizând calitate procesuală.
în prezenta cauză, prima instanţă, confirmat în apel, a reţinut lipsa calităţii procesuale active a reclamanţilor întemeindu-se pe împrejurarea că atâta vreme cât nu au acceptat în termenul legal succesiunea după defunctul A.T., reclamanţii nu au calitatea de a solicita anularea testamentului (deoarece aceasta nu le-ar putea profita, ei nefiind moştenitori), lipsindu-le însăşi calitatea de moştenitori.
Este de observat, în legătură cu aceasta, că deşi în dispozitivul sentinţei prima instanţă a reţinut lipsa calităţii procesuale active, în cuprinsul considerentelor aceasta se preocupă şi de alte aspecte ale cauzei, cu deosebire cele privitoare la validitatea juridică a cererii de deschidere a succesiunii formulată de soţia recurentului A.l. şi depusă, sub nr. 635/2005, la Primăria comunei Căpuşu Mare.
Contrar celor afirmate de către recurent, această cerere de deschidere a succesiunii nu întruneşte condiţiile formale cerute unui act de acceptare expresă a succesiunii după defunct, căci certitudinea mandatului dat de către recurent soţiei era asigurată de existenţa unei împuterniciri scrise care să îl ateste. Altfel, dispare siguranţa că soţia recurentului a acţionat, cu adevărat, la solicitarea acestuia, ceea ce nu poate fi îngăduit.
însuşirea (confirmarea) de către recurent a cererii zise de deschidere a succesiunii formulate de soţia sa putea atrage consecinţele juridice invocate de recurent doar în măsura în care ar fi fost făcută în interiorul termenului legal de acceptare a succesiunii, acela de 6 luni de la moartea lui A.T., însă în cauză o asemenea dovadă nu a fost administrată.
în sensul celor statuate de către instanţa de apel, dispoziţiile art. 35 C. fam. nu erau incidente cauzei, acestea instituind, în ce priveşte actele de dispoziţie, prezumţia relativă de mandat tacit între soţi doar cu privire la bunurile comune ale acestora, iar nu şi cu privire la bunurile proprii ale unuia dintre ei, cum sunt cele dobândite prin moştenire [art. 31 lit. b) C. fam.], câtă vreme dispunătorul nu ar fi prevăzut că ele vor fi comune.
Eronat afirmă recurentul că valoarea de act de acceptare a succesiunii a cererii făcute de soţia sa putea fi trasă şi prin întemeiere pe instituţia gestiunii de afaceri, căci aşa cum bine a apreciat instanţa de apel, efectul pretins de recurent putea fi angajat numai sub condiţia ca gestiunea să fi fost ratificată de aceasta în termenul de opţiune succesorală, preschimbând-o astfel în mandat. Doar în acest mod ar exista certitudinea că succesibilul şi-a exprimat, într-adevăr, voinţa de a accepta succesiunea în termenul stabilit imperativ de lege, în caz contrar ajungându-se la eludarea dispoziţiilor art. 700 alin. 1 C. civ., ratificarea ulterioară a gestiunii având, în concret, valoarea unei acceptări a moştenirii după împlinirea termenului de 6 luni, deci după ce pierderea dreptului de a accepta moştenirea s-a produs.
Nu poate fi primită nici teza potrivit căreia acceptarea pură şi simplă moştenirii ar semnifica act juridic de administrare, iar nu de dispoziţie, fiind vădit că prin implicaţiile ei (preluarea activului, dar şi a pasivului moştenirii, cu toate consecinţele ce decurg din aceasta) o asemenea acceptare nu poate fi socotită decât ca valorând act de dispoziţie.
Intenţia de acceptare a succesiunii este, într-adevăr, importantă, însă pentru ca ei să-i poată fi acordată valoarea de act de acceptare este necesar să existe certitudinea că voinţa de a accepta s-a manifestat în termenul şi formele prescrise de lege.
în ce priveşte expertiza efectuată în cauză cu privire la discernământul lui A.T., aceasta avea utilitate numai în măsura în care reclamanţii ar fi dovedit, în rigoarea legii, că au acceptat moştenirea în termen.
în raport cu cele ce preced, se va respinge recursul ca nefondat, nefiind prezente motivele de modificare a deciziei invocate de către recurent. (Judecător Valentin Mitea)
| ← O.U.G. nr. 40/1999. Transfer al contractului de închiriere... | Succesiune. Acceptare tacită. înţeles. Invocarea de părţi a... → |
|---|
