Cerere privind acordarea de despăgubiri pentru faptul punerii in posesie efectuate cu întârziere. Calitate procesuală pasivă
| Comentarii |
|
Statul este răspunzător de organizarea activităţii de reconstituire a dreptului de proprietate asupra terenurilor, el fiind în fapt, reprezentat în procesele de fond funciar prin comisii şi nu unităţile administrativ-teritoriale, comisiile având atribuţiile conferite de lege tot în numele statului ce a preluat abuziv terenurile, fiind vorba astfel, de o delegare de putere specifică dreptului administrativ, doar că pnntr-o lege specială organică se prevede o procedură ce exclude controlul în contencios (în sensul art. 5 alin. 2 din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ).
Tocmai de aceea, în ceea ce priveşte răspunderea pentru fapta ilicită a acestor organe, ea revine statului însuşi, care în lipsa unui text special, este reprezentat în proces de Ministerul Finanţelor Publice, conform art. 25 alin. 2 din Decretul nr. 31/1954 privitor la persoanele fizice şi persoanele juridice.
Prin urmare, calitate procesuală pasivă are Statul prin Ministerul Finanţelor. Cu toate acestea, deşi prima instanţă s-a pronunţat cu privire la un alt pârât, curtea nu va dispune desfiinţarea sentinţei şi trimiterea cauzei spre rejudecare, întrucât pe de o parte, Statul a fost parte, iar pe de altă parte, el este răspunzător de executarea legilor, neputâmiu-se prevala de privarea de un grad de jurisdicţie şi încălcarea dreptului la un proces echitabil, el fiind cel care trebuie să asigure respectarea acestui drept şi nu beneficiarul său.
(Decizia nr. 274/A din 21 octombrie 2009)
Prin sentinţa civilă nr. 1270 din 3 iunie 2009, a Tribunalului Sălaj, a fost admisă în parte acţiunea reclamantelor C.R. şi C V. împotriva pârâtei Primăria Comunei Pericei prin Primar, care a fost obligată să achite reclamantelor suma de 905 lei despăgubiri pentru lipsa de folosinţă a terenului cu vegetaţie forestieră în suprafaţă de 2,63 ha, pentru anii 2005-2008, fiind respinse ca nefondate capetele de cerere privind acordarea de despăgubiri pentru terenul intravilan şi pentru acordarea daunelor morale, formulate împotriva aceleiaşi pârâte şi acţiunea faţă de pârâţii Ministerul Finanţelor Publice prin Direcţia Generală a Finanţelor Publice Sălaj şi Regia Naţională a Pădurilor Romsilva prin Direcţia Silvică Sălaj.
împotriva acestei sentinţe, au declarat în termen legal apel reclamantele şi pârâta Primăria comunei Pericei.
Analizând apelurile formulate prin prisma motivelor invocate, precum şi a celor de ordine publică puse în discuţia părţilor de instanţa de apel din oficiu, în temeiul art. 292
alin. 1 şi 295 alin. 1 C. pr. civ., curtea apreciază că apelul pârâtului este fondat, iar cel al reclamantelor fondat doar în parte, din considerentele e urmează a fi expuse.
Astfel, în ceea ce priveşte apelul pârâtului, conform dispoziţiilor art. 77 din Legea nr. 215/2001 a administraţiei publice locale, primăria este doar o structură funcţională cu activitate permanentă, care duce la îndeplinire hotărârile consiliului local şi dispoziţiile primarului, soluţionând problemele curente ale colectivităţii locale, fără a avea, însă, personalitate juridică, fiind lipsită, astfel, de capacitate de folosinţă şi exerciţiu, excepţia lipsei capacităţii procesuale fiind pusă în discuţia părţilor de curte, din oficiu, în temeiul art. 129 alin. 4 C. pr. civ.
în temeiul art. 296 C. pr. civ., din acest considerent, apelul pârâtei va fi admis şi sentinţa apelată schimbată, în sensul respingerii acţiunii faţă de această pârâtă pentru lipsa capacităţii procesuale, raportat la disp. art. 41 alin. 1 C. pr. civ.
Faţă de această împrejurare, se pune problema cine ar avea calitatea procesuală de a achita despăgubirile solicitate de reclamante, respectiv cine este în culpă pentru lipsirea acestora de folosinţa unor terenuri, precum şi dacă se impune desfiinţarea cauzei cu trimitere spre rejudecare primei instanţe pe acest considerent ori sentinţa poate fi modificată direct în apel.
De remarcat că acţiunea este una de drept comun, solicitându-se despăgubiri pentru lipsa folosinţei unor terenuri ce au fost preluate abuziv de stat, constituind obiect al legilor fondului funciar, acesta şi fiind motivul pentru care instanţa de apel a apreciat că acţiunea este scutită de plata taxei judiciare de timbru în baza art. 15 lit. r din Legea nr. 146/1997.
Conform art. 51 şi 52 din Legea nr. 18/1991 a fondului funciar, republicată, comisia locală ce funcţionează în cadrul consiliului local, condusă de primar şi comisia judeţeană condusă de prefect sunt organele abilitate de lege să reconstituie dreptul de proprietate şi conform lin. 2 al art. 52, acestea „au, în limitele competentei lor şi prin derogare de la dispoziţiile Codului de procedura civilă, calitate procesuală pasivă şi, când este cazul, activă, fiind reprezentate legal prin prefect, respectiv primar sau, pe baza unui mandat convenţional, de către unul dintre membri, nefiind obligatorie asistarea prin avocat”.
Cu toate acestea, cele două comisii nu au buget propriu pentru achitarea unor despăgubiri de natura celor pretinse de reclamantă, pentru întârzierea în punerea terenurilor la dispoziţia celor îndreptăţiţi la reconstituire, membri comisiilor putând fi sancţionaţi doar contravenţional pentru exercitarea necorespunzătoare a atribuţiilor prevăzute de lege, în temeiul art. 1101 din lege.
în aceste condiţii, se pune problema dacă unităţile administrativ teritoriale sau statul însuşi au calitate de a fi traşi la răspundere pentru o faptă ilicită de natura celei invocate de reclamantă. Apreciem că statul însuşi este răspunzător de organizarea activităţii de reconstituire a dreptului de proprietate asupra terenurilor, el fiind, în fapt, reprezentat în procesele de fond funciar prin comisii şi nu unităţile administrativ teritoriale, comisiile având atribuţiile conferite de lege tot în numele statului ce a preluat abuziv terenurile, fiind, vorba, astfel, de o delegare de putere specifică dreptului administrativ, doar că printr-o lege specială organică se prevede o procedură ce exclude controlul în contencios (în sensul art. 5 alin. 2 din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ).
Tocmai de aceea, în ceea ce priveşte răspunderea pentru fapta ilicită a acestor organe revine statului însuşi, care, în lipsa unui text special, este reprezentat în proces de Ministerul Finanţelor Publice, conform art. 25 alin. 2 din Decretul nr. 31/1954 privitor la persoanele fizice şi persoanele juridice.
Prin urmare, calitate procesuală pasivă are Statul prin Ministerul Finanţelor. Cu toate acestea, deşi prima instanţă s-a pronunţai cu privire la un alt pârât, curtea nu va dispune desfiinţarea sentinţei şi trimiterea cauzei spre rejudecare, întrucât, pe de o parte, Statul a fost parte, iar, pe de altă parte, este răspunzător de executarea legilor, neputându-se prevala de privarea de un grad de jurisdicţie şi încălcarea dreptului la un proces echitabil, el fiind cel care trebuie să asigure respectarea acestui drept şi nu beneficiarul său. Oricum, stabilirea calităţii procesuale active sau pasive ţine de fondul cauzei. (Judecător Andrea Annamaria Chiş)
| ← Acţiune în revendicare întemeiată pe prevederile Legii nr.... | Cerere privind acordarea de despăgubiri pentru imobilul ce nu... → |
|---|
