Contrucţie executată fără autorizaţie de construire.

Jurisprudenţă şi speţe de drept civil (I)

Problema demolării construcţiei în situaţia în care executarea lucrărilor fără autorizaţie constituie infracţiune

- Legea nr. 50/1991

Luarea măsurii demolării construcţiei realizate fără autorizaţie nu este condiţionată de constatarea prealabilă a întrunirii elementelor constitutive ale unei infracţiuni, întrucât măsura nu are caracter de reparare a unui prejudiciu, pentru a fi condiţionată de constatarea faptei ilicite şi a vinovăţiei în procesul penal şi nu se poate vorbi de atingerea unui drept, pentru a se verifica dacă ingerinţa este prevăzută de lege şi dacă este proporţională cu scopul urmărit, neputându-se vorbi de un drept necondiţionat la afişarea unor firme luminoase, îngrădit de lege prin introducerea condiţiei autorizaţiei, dreptul însuşi neexistând în absenţa acestei autorizaţii.

(Decizia nr. 2754/R din 26 noiembrie 2009)

Prin sentinţa civilă nr. 7294/15.05.2009 a Judecătoriei Cluj-Napoca, a fost respinsă ca nefondată acţiunea civilă exercitată de reclamantul Municipiul Cluj-Napoca împotriva pârâtului C.N.

Prin decizia civilă nr. 419/29.09.2009 a Tribunalului Cluj, apelul reclamantului a fost respins ca nefondat, reţinându-se, în esenţă, considerentele judecătoriei.

împotriva acestei decizii, a declarat în termen legal recurs reclamantul, solicitând în principal, casarea ei, iar, în subsidiar, modificarea ei, admiterea apelului, schimbarea sentinţei apelate, cu consecinţa admiterii acţiunii.

Analizând recursul formulat prin prisma motivelor invocate, raportat la disp. art. 304 pct. 9 C. pr. civ., curtea apreciază că acesta este fondat, întrucât instanţele de fond au reţinut în mod greşit inadmisibilitatea acţiunii pe motiv că desfiinţarea construcţiei executată fără autorizaţie are natura unei sancţiuni complementare, astfel că nu poate fi aplicată fără o sancţiune principală, ca urmare a constatării săvârşirii unei contravenţii.

Analizându-se cuprinsul ultimului proces verbal de constatare, respectiv a procesului verbal nr. 138/8.10.2008, din cuprinsul acestuia rezultă că, printre măsurile propuse, este şi sesizarea organelor de urmărire penală, conform art. 25 din Legea nr. 50/1991.

Verificându-se cuprinsul acestui articol, raportat la disp. art. 24 alin. 1 lit. a) şi art. 3 alin. 1 lit. b) din Legea nr. 50/1991 republicată, rezultă că, în cazul executării fără autorizaţie a unor lucrări la construcţii reprezentând monumente istorice sau amplasate în zona de protecţie a monumentelor istorice şi în zone construite protejate, stabilite potrivit legii, ori la construcţii cu valoare arhitecturală sau istorică deosebită, fapta nu constituie contravenţie, ci infracţiune, astfel că organul constatator este obligat să sesizeze organele de urmărire penală.

Problema care se pune este dacă, în absenţa unei hotărâri penale de constatare a infracţiunii, organul constatator poate sau nu solicita instanţei desfiinţarea unei astfel de lucrări, iar instanţa civilă, pe cale incidentală, poate sau nu să verifice dacă lucrările respective au fost efectuate la construcţii de natura celor prev. de art. 3 alin. 1 lit. b) din lege, având la bază sau nu o autorizaţie de construire.

Curtea apreciază că luarea unei astfel de măsuri nu este condiţionată de constatarea prealabilă a întrunirii elementelor constitutive ale unei infracţiuni, întrucât măsura nu are caracter de reparare a unui prejudiciu, pentru a fi condiţionată de constatarea faptei ilicite şi a vinovăţiei în procesul penal şi nu se poate vorbi de atingerea unui drept, pentru a se verifica dacă ingerinţa este prevăzută de lege şi dacă este proporţională cu scopul urmărit, neputându-se vorbi de un drept necondiţionat la afişarea unor firme luminoase, îngrădit de lege prin introducerea condiţiei autorizaţiei, dreptul însuşi neexistând în absenţa acestei autorizaţii.

întrucât instanţele de fond în mod greşit s-au pronunţat pe excepţia inadmisibilităţii, nesoluţionând fondul, în temeiul art. 312 alin. 1-3 raportat la art. 304 pct. 9 C. pr. civ., art. 297 alin. 1 C. pr. civ., curtea va admite recursul declarat de reclamantul împotriva deciziei civile nr. 419 din 29.09.2009 a Tribunalului Cluj Napoca,pe care o casează şi rejudecând apelul declarat de reclamant împotriva sentinţei civile nr. 7294/15.05.2009 a Judecătoriei Cluj Napoca, îl va admite şi, în consecinţă, desfiinţează sentinţa civilă 7294/15.05.2009 a Judecătoriei Cluj şi trimite cauza spre rejudecare la aceeaşi instanţă. (Judecător Andrea Annamaria Chiş)

← Constituţionalitatea introducerii unui nou termen de...  Drept de proprietate publică. Obiect. Modificarea... →

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Contrucţie executată fără autorizaţie de construire.