Daune cominatorii. Executare silită. Stabilirea cuantumului daunelor cominatorii
| Comentarii |
|
Daunele cominatorii reprezintă un mijloc de constrângere al debitorului de a-şi executa în natură obligaţia asumată.
în situaţia în care se solicită executarea silită a daunelor cominatorii, recunoscute printr-o hotărâre judecătorească definitivă, instanţa judecătorească va stabili cuantumul exact al despăgubirii datorate pentru neexecutare, executare cu întârziere sau necorespunzătoare a obligaţiei şi va valida poprirea numai pentru această sumă.
Acest punct de vedere se întemeiază pe ideea că despăgubirea nu poate depăşi această valoare, fără a constitui o pedeapsă civilă în favoarea creditorului care s-ar îmbogăţi fără cauză.
(Secţia a IlI-a civilă, decizia nr. 294/24. 03.1995)
Prin sentinţa civilă nr. 6.720/21. 06. 1993, Judecătoria sectorului 1 Bucureşti a validat poprirea înfiinţată prin ordonanţa din 29. 04. 1993, asupra contului pe care debitoarea S.C. "V". S.R.L. îl are Ia B.C.R., până la concurenţa sumei de 360.000 lei, la cererea creditoarei MA.
Prin decizia civilă nr. 956/6.06.1994, Tribunalul Bucureşti - secţia a III-a civilă a admis apelul declarat de creditoarea M.A., a schimbat sentinţa judecătoriei şi a validat poprirea pentru suma de 500.000 lei, a admis cererea pentru plata daunelor cominatorii în sumă de 800.000 lei, pentru perioada 5.03.1993 - 6.06.1994.
împotriva deciziei tribunalului a formulat recurs intimata-debitoare S.C. "V" S.R.L., criticând-o pentru aspectul că instanţa de validare nu putea să reactualizeze creanţa şi să acorde daune cominatorii peste titlul executor aflat la dosar. Recursul este fondat.
Prin sentinţa civilă nr. 7.415/1992 a Judecătoriei sectorului 1 Bucureşti s-a stabilit că suma datorată de recurentă, creditoarei-intimate MA., este de 360.000 lei, reprezentând despăgubiri pentru lipsa de folosinţă a terenului.
Prin această sentinţă, recurenta a mai fost obligată şi Ia 2.000 lei/zi daune cominatorii de la data rămânerii definitive a sentinţei şi până la eliberarea terenului.
Cererea reclamantei, în apel, de reactualizare a creanţei, în condiţiile art. 294 Cod procedură civilă, nu poate fi admisă, întrucât instanţa de validare, fiind o instanţă de executare, nu poate decât să aducă la îndeplinire titlul executor pe baza căruia s-a înfiinţat poprirea.
în ceea ce priveşte plata daunelor cominatorii, soluţia pronunţată de tribunal este nelegală, întrucât daunele cominatorii, ca mijloc de constrângere a debitorului în executarea obligaţiei sale, nu au caracter reparator, întrucât nu au nici o legătură cu prejudiciul încercat de creditor.
în situaţia în care debitorul nu execută, execută cu întârziere sau necorespunzător obligaţia asumată, instanţa trebuie să acorde despăgubiri pentru prejudiciul cauzat prin aceasta creditorului.
Daunele cominatorii au un caracter provizoriu, de sancţiune civilă. Urmează ca la rejudecare în fond, creditoarea să-şi transforme cererea privind plata daunelor cominatorii, în cerere de despăgubiri, iar instanţa, pe bază de probe concludente, va stabili prejudiciul real.
Pentru aceste considerente, recursul va fi admis, se va casa decizia pe fond, se va admite apelul şi se va schimba sentinţa judecătoriei, în sensul că se va valida poprirea numai pentru suma de 360.000 lei, se va trimite dosarul Ia Judecătoria sectorului 1 Bucureşti pentru judecarea capătului de cerere referitor la daunele cominatorii.
| ← Cote de întreţinere. Obligaţia suportării lor şi de către... | Decretul-lege nr. 118/1990. Acţiune în constatare. Netemeinicie → |
|---|
