Drept de superficie
| Comentarii |
|
GT şi AG au cerut, în baza art.492 Cod civil, să se dispună întabularea în CF nr.4285 Vinga a dreptului de superficie asupra unui şopron metalic şi a dreptului de folosinţă asupra terenului aferent, teren proprietatea actuală a lui HT.
Cererea reclamanţilor este nefondată tocmai prin prisma art.492 cod civil invocat în acţiunea lor, deoarece acest text reglementează prezumţia de accesiune imobiliară potrivit căreia orice "lucru făcut asupra pământului" se consideră făcut de proprietarul acelui pământ, iar reclamanţii nu au răsturnat această prezumţie.
Starea de fapt din acest litigiu se încadrează în dispoziţiile art.494 alin. 1 Cod civil, construcţiile fiind făcute de o a treia persoană (C.C. Vinga) cu materialele ei.
în această situaţie, proprietarului terenului - HT - trebuia să i se ofere alternativa prevăzută de art.494 alin.3 Cod civil să păstreze pentru dânsul clădirile sau să plătească valoarea materialelor şi preţul muncii.
De altfel, în acest sens pârâtul HT a introdus o acţiune separată soluţionată nedefinitiv prin sentinţa civilă nr.7405/27.11.2001 a Judecătoriei Arad, depusă la acest dosar.
în consecinţă, este nelegală dispoziţia instanţei de a constata şi dispune înscrierea în CF a dreptului de proprietate al reclamanţilor D asupra construcţiei din litigiu.
De altfel, instanţa de apel nici nu a verificat dacă acele construcţii îndeplinesc în principiu condiţiile legale pentru înscrierea în cartea funciară a unei clădiri, construite fară autorizaţie.
Curtea de Apel Timişoara - decizia civilă nr.432/20februarie 2002.
| ← Servitute. Distanţa plantaţiilor | Partajul folosinţei părţilor indivize comune → |
|---|
