Expertiză extrajudiciară. Condiţii pentru a avea valoare de probă
| Comentarii |
|
- Cod procedură civilă
Pentru ca să se constituie într-o expertiză judiciară, trebuie ca instanţa să o încuviinţeze ca probă şi să fie administrată în dosarul în care se invocă, iar nu în alt dosar. Simplul fapt al depunerii unei expertize extrajudiciare într-un dosar, nu o transformă într-o probă, dacă nu a fost încuviinţată de instanţă în acest sens şi nici într-o expertiză judiciară.
(Decizia nr. 98/R din 21 ianuarie 2009)
Prin sentinţa civilă nr. 1517 din 15 septembrie 2008, pronunţată de Tribunalul Cluj s-a respins acţiunea formulată de reclamantul B l. împotriva pârâtei Casa Judeţeană de Pensii Cluj, având ca obiect drepturi de asigurări sociale.
împotriva acestei sentinţe a declarat recurs reclamantul B.l. solicitând admiterea recursului, casarea sentinţei recurate, obligarea pârâtei să emită o nouă decizie de
pensionare la punctajul mediu anual de 2,86167 puncte şi obligarea acesteia să-i achite diferenţa de pensie cuvenită la punctajul corect.
în motivarea cererii arată că prin Decizia nr. 115085/06.09.2007, pârâta a efectuat numai recalcularea pensiei pentru perioadele în care în cartea de muncă a reclamantului nu a fost trecut salariul tarifar de încadrare pentru perioada de activitate între 08.08.1950 - 10.07.1956.
Deciziile civile nr. 833/R/2008 şi nr. 1468/R/2007 ale Curţii de Apel Cluj, deşi irevocabile, nu au fost luate în considerare de instanţele de judecată, încălcându-se astfel deontologia profesională şi Convenţia europeană a drepturilor omului.
Arată că în speţă a fost efectuată şi o expertiză judiciară, care reprezintă probă în justiţie potrivit art. 201(1) C. pr. civ. şi trebuia luată în considerare de către instanţă.
Pârâta prin întâmpinare solicită respingerea recursului.
Examinând hotărârea atacată în raport de motivele invocate, Curtea de Apel urmează să respingă recursul pentru următoarele considerente:
în motivele de recurs recurentul arată că în mod greşit a considerat prima instanţă că prin Decizia nr. 115085/06.09.2007 s-ar fi luat în considerare Adeverinţa nr. 182/20.04.1989 emisă de MM TCMM Antrepriza Cluj.
Curtea reţine că în mod corect a reţinut prima instanţă că prin Decizia nr. 115085/06.09.2007 s-a luat în considerare Adeverinţa nr. 182/20.04.1989 emisă de MM TCMM Antrepriza Cluj iar prin aceasta de fapt s-a pus în executare decizia civilă nr. 1468/R/2007 al Curţii de Apel Cluj, prin care s-a dispus tocmai în acest sens.
Recurentul nu a indicat în mod concret ce anume din respectiva adeverinţă nu a fost luat în considerare şi nici nu a formulat o critică concretă.
Se mai susţine de către recurent că prin Decizia nr. 115085/06.09.2007, pârâta a efectuat numai recalcularea pensiei pentru perioadele în care în cartea de muncă a reclamantului nu a fost trecut salariul tarifar de încadrare pentru perioada de activitate între 08.08.1950 - 10.07.1956.
Nici acest aspect nu este fondat deoarece pârâta prin Decizia nr. 115085/06.09.2007 a luat în considerare Adeverinţa nr. 182/20.04.1989 emisă de MM TCMM Antrepriza Cluj pentru întreaga perioadă indicată în adeverinţă şi pentru toate veniturile.
Recurentul susţine că Deciziile civile nr. 833/R/2008 şi nr. 1468/R/2007 ale Curţii de Apel Cluj, deşi irevocabile, nu au fost luate în considerare de instanţele de judecată, încălcându-se astfel deontologia profesională şi Convenţia europeană a drepturilor omului.
Curtea reţine că prin decizia civilă nr. 833/R/2008 prezenta cauză a fost trimisă în rejudecare într-un ciclu procesual anterior iar cele dispuse prin această decizie au fost stabilite de către instanţa de fond în rejudecare iar cauza a fost soluţionată ţinând seama de toate aspectele ce trebuiau avute în vedere.
Cât priveşte decizia civilă nr. 1468/R/2007 ale Curţii de Apel Cluj, curtea reţine că şi aceasta a fost respectată, după cum s-a stabilit anterior, prin emiterea Deciziei nr. 115085/06.09.2007.
Arată recurentul că în speţă a fost efectuată şi o expertiză judiciară, care reprezintă probă în justiţie, potrivit art. 201 alin. 1 C. pr. civ., şi trebuia luată în considerare de către instanţă.
Recurentul a invocat respectiva expertiză şi la fondul cauzei şi în dosarul Curţii de Apel Cluj unde s-a pronunţat decizia civilă nr. 1468/R/2007. Ceea ce trebuie reţinut că această expertiză este una extrajudiciară iar nu una judiciară, cum invocă recurentul.
Pentru a se constitui într-o expertiză judiciară trebuia ca instanţa să o încuviinţeze ca probă şi să fie administrată în dosarul unde se invocă iar nu în alt dosar. Această expertiză nu a fost încuviinţată de instanţă în nici un dosar şi nici nu a fost administrată în prezenta cauză. Simplul fapt al depunerii unei expertize extrajudiciare într-un dosar nu o transformă într-o probă dacă nu a fost încuviinţată de instanţă în acest sens şi nici nu o transformă într-o expertiză judiciară.
Instanţa putea într-adevăr să dispună efectuarea unei expertize, dar numai în cazul în care nu era lămurită sau aceasta era necesară pentru soluţionarea cauzei. Or, probele administrate în cauză erau suficient de lămuritoare, şi puteau duce la soluţionarea cauzei, astfel că nu era necesară administrarea probei cu expertiza judiciară.
Ca o ultimă subliniere se impune a se sesiza că reclamantul nu a formulat critici concrete şi punctuale cu privire la deciziile atacate, cu excepţia indicării neluării în considerare a Adeverinţei nr. 182/20.04.1989 emisă de MM TCMM Antrepriza Cluj.
în temeiul prevederilor art. 312 alin. 1 şi art. 299 şi urm., art. 3041 C. pr. civ., curtea urmează să respingă ca nefondat recursul, nefiind incidente nici unul din motivele de casare prevăzute art. 304 C. pr. civ. (Judecător loan Daniel Chiş)
| ← Lipsa răspunsului la interogatoriu. Aplicarea prevederilor art.... | Divorţ. Citarea părţilor. Alegerea domiciliului → |
|---|
Vezi şi alte speţe de drept civil:
Comentarii despre Expertiză extrajudiciară. Condiţii pentru a avea valoare de probă
