Legea nr. 10/2001. Admisibilitatea cererii de restituire a unui teren care aparţine domeniului public de interes local
Comentarii |
|
- Legea nr. 10/2001 republicată: art. 1 alin. 1, art. 6 alin. 1
Curtea apreciază că identificarea imobilului în perimetrul unei localităţi atestată ca staţiune turistică nu reprezintă un impediment legal la restituire, căci altfel s-ar putea considera că niciunul dintre terenurile deţinute de această unitate administrativă nu poate fi restituit în baza Legii nr. 10/2001. De altfel, Legea nr. 10/2001 nu cuprinde norme prohibitive sub acest aspect, fiind posibilă şi obligatorie restituirea imobilelor libere, chiar şi atunci când acestea aparţin domeniului public de interes local.
(Decizia nr. 222/A din 10 iulie 2009, nepublicată)
Prin sentinţa civilă nr. 168 din 24 martie 2009 a tribunalului Cluj, acţiunea -eclamanţilor V.Â. şi B.A. a fost admisă şi, pe cale de consecinţă, s-a dispus restituirea "i natură a terenului în suprafaţă de 759 mp, identificat cu nr. top. 3995/13/26; a fost -ectificată cartea funciară 5820 Turda, în sensul radierii dreptului de proprietate al Statului Român şi a fost obligat Primarul Municipiului Turda să plătească reclamanţilor 250 lei, cheltuieli de judecată în primă instanţă.
împotriva acestei sentinţe au declarat apel Consiliul Local al Municipului Turda şi Municipiul Turda.
Apelul este nefondat.
Din analiza dispoziţiilor art. 283 C. pr. civ., rezultă că dreptul de a apela o hotărâre este recunoscut, în principiu, reclamantului, pârâtului, terţilor introduşi în proces printr-o :erere de chemare în judecată, chemare în garanţie ori arătarea titularului dreptului, precum şi procurorului, în condiţiile art. 45 alin. 5 C. pr. civ.
Există şi situaţii de excepţie, când se recunoaşte posibilitatea ca hotărârea să fie atacată de persoane care nu au participat în proces cu prilejul judecăţii în primă -¡stanţă, aceste persoane fiind moştenitorii uneia dintre părţi şi creditorii chirografari, pe temeiul art. 974 Cod civil.
Consiliul local al Municipiului Turda, persoană juridică, nu a participat în proces, în calitate de parte ori de intervenient, în faţa tribunalului, şi nu se află în situaţiile de excepţie care să îi confere terţului dreptul de a apela o hotărâre.
Prin urmare, apelul acestei persoane trebuie respins pentru lipsa calităţii procesuale active, corect invocată în apărare de intimaţi.
Cu privire la apelul pârâtului Municipiul Turda, reprezentat de primar Curtea reţine, sub aspectul stării de fapt, următoarele împrejurări:
1. Prin notificarea înregistrată cu nr. 735 din 5 noiembrie 2001, reclamanţii, în calitate de moştenitori ai defunctei V.E., au solicitat Primăriei Municipiului Turda .retrocedarea” imobilului „loc de casă la Băi”, în suprafaţă de 759 mp, identificat cu nr. top. 3995/13/26 în CF 5820 Turda, imobil care a fost preluat de stat în anul 1966, fără plata unei despăgubiri.
2. Conform menţiunilor din CF 5820 Turda, imobilul cu nr. top. 3995/13/26, teren în suprafaţă de 211 stj. (759 m.p) a aparţinut proprietarei tabulare V.E., cu titlul drept cumpărare.
3. în data de 17 septembrie 1966, în baza deciziei nr. 568 din 3 august 1966, dată de Sfatul Popular al oraşului Turda, în conformitate cu prevederile Decretului nr 218/1960, asupra imobilului evidenţiat mai sus a fost intabulat dreptul de proprietate în favoarea Statului Român, sub B + 3, în CF 5820 Turda.
4. Proprietara înscrisă în cartea funciară a decedat în data de 19 februarie 1966 reclamanţii fiind moştenitorii legali ai acesteia,ca descendenţi de fii.
5. Prin adresa emisă cu nr. 4002 din 5 aprilie 2008, Comisia de aplicare a Legii nr 10/2001 Turda a comunicat reclamantului V A. că terenul revendicat nu poate fi restituit în natură, întrucât face parte din lista anexă la H G. nr. 867/28 iunie 2006, situat fiind în zona Băi Sărate Turda.
6. Curtea reţine, totodată, conţinutul raportului privind notificarea nr. 731 din 5 noiembrie 2001, care identifică imobilul în litigiu cu destinaţia „loc de casă la Băi” cu suprafaţa de 759 mp, situat administrativ în Turda, precum şi răspunsul pârâtului la interogator, care la punctul 1 precizează că terenul în litigiu este liber de construcţii, în această zonă fiind interzisă construirea întrucât este o zonă protejată cu valoare ecologică şi peisagistică de importanţă judeţeană, conform Deciziei nr. 147/1994 a Consiliului Judeţean Cluj.
în urma analizei şi sintezei probelor mai sus evocate, se reţine că imobilul revendicat de reclamanţi în condiţiile şi pe temeiul Legii nr. 10/2001 a fost preluat abuziv de stat, în înţelesul dispoziţiilor art. 2 lit. h) din Legea nr. 10/2001, republicată Municipiul Turda având în prezent calitatea de unitate deţinătoare, învestită cu soluţionarea notificării.
Reclamanţii au calitatea de persoane îndreptăţite la măsuri reparatorii, pe temeiul dispoziţiilor art. 4 alin. 2 din Legea nr. 10/2001 republicată.
în privinţa măsurilor reparatorii care pot fi acordate reclamanţilor, pârâtul a recunoscut faptul că terenul este liber, neafectat unor construcţii sau amenajări de utilitate publică a localităţii, astfel cum sunt acestea definite prin art. 10 pct. 3 din Normele metodologice de aplicare unitară a Legii nr. 10/2001, republicată. Prin urmare, terenul este susceptibil de restituire în natură.
Opoziţia pârâtului la restituire are în vedere împrejurarea că imobilul este amplasat în zona „Băi Sărate” a localităţii Turda, localitate atestată ca staţiune turistică de interes local, prin H.G. nr. 867/2006.
Curtea apreciază că identificarea imobilului în perimetrul localităţii Turda, atestată ca staţiune turistică, nu reprezintă un impediment legal la restituire, căci altfel s-ar putea considera că niciunul dintre terenurile deţinute de această unitate administrativă nu pot fi restituite în baza Legii nr. 10/2001. De altfel, Legea nr. 10/2001 nu cuprinde norme prohibitive sub acest aspect, fiind posibilă şi obligatorie restituirea imobilelor libere, chiar şi atunci când acestea aparţin domeniului public de interes local.
în speţă, este vorba despre un teren viran, neafectat de construcţii sau alte amenajări edilitare, astfel că poate fi restituit reclamanţilor în natură astfel cum în mod temeinic a considerat şi prima instanţă.
Dispoziţia de restituire a tribunalului poartă atributele legalităţii şi temeiniciei, apreciate inclusiv din perspectiva Deciziei nr. XX/2007 a înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, prin care se recunoaşte instanţei de judecată competenţa de a dispune în mod direct restituirea, tranşând asupra fondului dreptului litigios, ori de câte ori entitatea investită cu soluţionarea notificării a omis a se pronunţa un timp mult prea îndelungat.
Faţă de cele ce preced, văzând şi dispoziţiile art. 296 C. pr. civ., Curtea a respins apelul Consiliului Local al Municipiului Turda, pentru lipsa calităţii procesuale active şi a respins respinge ca nefondat apelul declarat de Municipiul Turda, reprezentat de primar, păstrând în tot hotărârea prime instanţe. (Judecător Băldean Denisa-Livia)
← Legea nr. 10/2001. Incidenţa legii speciale reparatorii în... | Legea nr. 10/2001. Analiza calităţii procesuale pasive a... → |
---|