Legea nr. 10/2001. Admisibilitatea restituirii în natură a unui teren pe care a crescut iarbă în mod natural

- Legea nr. 10/2001

Art. 10.3 din Hotărârea Guvernului nr. 250/2007, prevede că nu pot fi restituite în natură, în baza Legii nr. 10/2001, terenurile pe care există amenajări de spaţii verzi.

împrejurarea că pe terenul revendicat de reclamant în baza Legii nr. 10/2001, s-ar găsi iarbă, crescută în mod natural, nu constituie un impediment pentru restituirea terenului către reclamant, câtă vreme acestui teren nu i s-a stabilit destinaţia de spaţiu verde în sensul stipulat de art. 10.3 din Hotărârea Guvernului nr. 250/2007, prin documentaţia de amenajare a teritoriului şi/sau prin documentaţia de urbanism.

(Decizia nr. 289/A din 5 noiembrie 2009)

Prin sentinţa civilă nr. 337/22.05.2009, pronunţată de Tribunalul Cluj, s-a respins acţiunea formulată de reclamantul Z.S.I., în contradictoriu cu pârâţii Statul Român prin Consiliul Local al municipiului Cluj-Napoca şi Primarul municipiului Cluj-Napoca, având ca obiect constatare şi anulare dispoziţie emisă în baza Legii nr. 10/2001.

împotriva acestei sentinţe a declarat apel, în termen legal, reclamantul Z.S.I. solicitând admiterea apelului în temeiul art. 294-296 C. pr. civ., desfiinţarea sentinţei, cu consecinţa reţinerii cauzei spre rejudecare, în sensul admiterii cererii astfel cum a fost formulată.

Apelul este fondat.

Cu privire la dispoziţiile legale aplicabile în cauză:

Prin art. 1 alin. 1, art. 7 alin. 1 şi art. 11 din Legea nr. 10/2001 republicată, s-a instituit principiul restituirii imobilelor în natură, ori de câte pri este posibil.

Potrivit art. 10 alin. 3 din Legea nr. 10/2001 republicată, se restituie în natură şi terenurile pe care s-au ridicat construcţii neautorizate în condiţiile legii după data de 1 ianuarie 1990, precum şi construcţii uşoare sau demontabile, în timp ce potrivit alin. 4 al aceluiaşi articol se restituie în natură inclusiv terenurile fără construcţii afectate de lucrări de investiţii de interes public aprobate, dacă nu a început construcţia acestora ori lucrările aprobate au fost abandonate.

Din starea de fapt a cauzei, evidenţiată de probele administrate în dosar, rezultă faptul că terenurile pretinse de reclamantul apelant, de 99 mp şi 384 mp, nu sunt afectate de amenajări de utilitate publică, în sensul pe care art. 10.3 din H.G. nr. 250/2007 îl dă acestei sintagme, fiind terenuri libere, fără utilităţi, fără servituţi sub ori supraterane, fiind deci susceptibile de restituire în natură în baza Legii nr. 10/2001.

Este irelevant faptul că pe o suprafaţă de 35 mp din parcela de 384 mp sunt amplasate trei garaje, având în vedere că acestea au caracter provizoriu, în sensul pretins de art. 10.4 din H.G. nr. 250/2007, conform căruia se vor restitui în natură terenurile pe care au fost amplasate construcţii uşoare sau demontabile (garaje, chioşcuri şi altele asemenea), chiar dacă amplasarea acestora a fost autorizată, respectiv, în sensul impus de art. 10 alin. 3 din Legea nr. 10/2001 republicată.

împrejurarea că pe aceste terenuri s-ar găsi iarbă nu este de natură să confere automat acestora destinaţia de spaţiu verde în sensul stipulat în art. 10.3 din H.G. nr. 250/2007, având în vedere că destinaţia de spaţiu verde trebuie dovedită cu documentaţiile de amenajare a teritoriului şi de urbanism, dovadă care în cauză nu a fost făcută, iar o eventuală şi ulterioară includere a acestor terenuri în documentaţia de urbanism, cu destinaţia de spaţiu verde, ar intra sub incidenţa art. 21 alin. 5 din Legea nr. 10/2001 republicată.

Având în vedere toate considerentele de fapt şi de drept expuse, Curtea constată că este întemeiată solicitarea reclamantului apelant, de restituire în natură a celor două parcele de teren, acestea fiind terenuri libere în înţelesul Legii nr. 10/2001. (Judecător Carmen - Maria Conţ)

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Legea nr. 10/2001. Admisibilitatea restituirii în natură a unui teren pe care a crescut iarbă în mod natural