Legea nr. 10/2001. Aplicarea principiului restituirii în natură a imobilului
| Comentarii |
|
Legea nr. 112/1995, art. 9 Legea nr. 10/2001, art. 7
Conform art. 9 alin. (1) din Legea nr. 10/2001, de regulă, imobilele preluate în mod abuziv se restituie în natură.
în condiţiile în care toate apartamentele dintr-un imobil preluat abuziv de stat au ieşit din patrimoniul unităţii administrativ teritoriale, prin restituirea în natură în baza Legii nr. 10/2001 a apartamentului deţinut de moştenitorul fostului proprietar cu titlu de chirie şi prin vânzarea în temeiul Legii nr. 112/1995, a celorlalte apartamente către foştii chiriaşi, cota parte din părţile comune ale imobilului rămasă nevândută şi nerestituită, se cuvine moştenitorului fostului proprietar.
Aceasta întrucât, în condiţiile în care statul nu ar fi vândut apartamentele închiriate, moştenitorul fostului proprietar ar fi avut dreptul, în baza art. 7 din Legea nr. 10/2001, la restituirea în întregime şi în natură a întregului imobil.
în plus, nu se justifică rămânerea restului din părţile comune ale imobilului în proprietatea unităţii administrativ-teritoriale.
(C. Ap. Bucureşti, secţia a IV-a civilă, decizia nr. 136 din 6 martie 2007)
Prin contestaţia din 12 aprilie 2005, reclamantulT.E.A. a solicitat în contradictoriu cu P.M.B., anularea parţială a dispoziţiei nr. 4059 din 7 martie 2005 emisă de aceasta şi restituirea în întregime a imobilului situat în Bucureşti, sector 1.
în motivare, reclamantul a arătat că în mod greşit, prin dispoziţia menţionată, nu
i s-au restituit şi celelalte apartamente, subsolul, podul şi suprafaţa de teren aferentă acestora, suprafaţa de 8 mp ce rezulta în urma scăderii din suprafaţa totală de teren, a terenului aferent apartamentelor vândute în baza Legii nr. 112/1995 şi cota de 16,59 % din părţile comune ale imobilului rămasă nevândută.
Pârâta a solicitat respingerea contestaţiei, ca nefondată.
Prin sentinţa civilă nr. 576 de la 26 aprilie 2006, Tribunalul Bucureşti, secţia a IV-a civilă a admis în parte contestaţia, în sensul că a anulat parţial dispoziţia nr. 4059 din 7 martie 2005, şi a obligat P.M.B. să-i restituie în natură reclamantului şi cota de 16,5% teren aferent părţilor comune ale imobilului, cotă indiviză rămasă nevândută în urma încheierii contractelor de vânzare-cumpărare în baza Legii nr. 112/1995. Restul pretenţiilor, pentru restituirea cotelor părţi din suprafaţa locuibilă a imobilului şi suprafaţa de 8 mp teren aferent, au fost respinse, ca neîntemeiate.
Pentru a hotărî astfel, instanţa a reţinut că reclamantul a făcut, cu actele de stare civilă şi actele de proprietate ale autoarei lui T.N., dovada calităţii de persoană îndreptăţită în sensul art. 3 din Legea nr. 10/2001.
Prin dispoziţie, i s-a restituit doar apartamentul pentru care deţinea contract de închiriere. Restul apartamentelor, au fost vândute chiriaşilor, prin 6 contracte de vânzare-cumpărare, încheiate în perioada noiembrie 1996 - iulie 1997, împreună cu cotele de teren aferente şi cotele părţi comune ale construcţiei.
Imobilul a fost preluat abuziv la stat în sensul art. 2 lit. d) din Legea nr. 10/2001, dar nu poate fi restituit în întregime în natură, în baza art. 7 din lege, căci pentru apartamentele vândute reclamantul nu a urmat procedura prevăzută de art. 46 din Legea nr. 10/2001.
în schimb, reclamantului i se cuvine cota de 16,5% teren aferent părţilor comune ale imobilului, rămas conform calculului expertului după adunarea cotelor proprietarilor rezultate din cuprinsul contractelor de vindere - cumpărare şi scăderea lor din suprafaţa totală de 300,75 mp.
împotriva deciziei a declarat apel M.B., prin P.C., care a susţinut nelegalitatea acesteia, dar nu a indicat în concret în ce constau criticile. Examinând apelul, cât şi sentinţa pronunţată se constată că prima instanţă, a admis contestaţia şi anulat parţial dispoziţia emisă de apelantă, restituindu-i în plus reclamantului, faţă de cât primise prin aceasta, doar cota de 16,5% teren aferent părţilor comune ale imobilului, corespunzător apartamentului închiriat şi nevândut.
Cum reclamantul, în condiţiile în care pârâtul nu ar fi vândut apartamentele închiriate, ar fi avut dreptul în baza art. 7 din Legea nr. 10/2001, la restituirea în întregime şi în natură a întregului imobil, iar cota de 16,5% (16,8) teren aferent acestuia nu a fost vândută, just instanţa a admis restituirea ei.
Aşa fiind, constatând legalitatea deciziei în baza art. 296 C. civ., urmează a se respinge apelul, ca nefondat. (A.V.)
| ← Legea nr. 1/2000. Obiectul cererii de reconstituire a dreptului... | 1. Legea nr. 10/2001. Calitate procesuală activă. Derogare de... → |
|---|
