Legea nr. 248/2005. Restrângerea dreptului la libera circulaţie a persoanei. Condiţii de admisibilitate
Comentarii |
|
- Directiva 2004/38/CE: art. 27
Norma juridică aplicabilă unui litigiu având ca obiect restrângerea dreptului la liberă circulaţie este norma juridică comunitară, conform principiilor supremaţiei dreptului comunitar şi al efectului direct al Directivei 2004/38/CE, respectiv al art. 27 paragraf 1 şi 2.
(Decizia nr. 243/A din 8 octombrie 2009)
Prin sentinţa civilă nr. 535 din 29.05.2009 a Tribunalului Maramureş, s-a respins cererea formulată de reclamanta Direcţia Generală de Paşapoarte, împotriva pârâtului
A.V.F.
împotriva acestei sentinţe, reclamanta Direcţia Generală de Paşapoarte Bucureşti a declarat apel în termen legal solicitând instanţei admiterea acestuia, schimbarea hotărârii atacate în sensul admiterii acţiunii aşa cum a fost formulată.
Analizând sentinţa atacată prin prisma motivelor de apel invocate Curtea, în temeiul art. 295 alin. 1 C. pr. civ., reţine următoarele:
Prin decizia Prefectului din Essone nr. 91 FP 09 134 emisă la 04.05.2009 s-a dispus returnarea la frontieră a pârâtului A.V. născut la 02.04.1990, în Dragomireşti, România, luând în considerare că acesta a fost condamnat pe 14.04.2009 de Tribunalul Corecţional din Creteil la 1 lună de închisoare pentru furt agravat cu două circumstanţe, tentativă; comportamentul său constituind o tulburare a ordinii publice.
La aceeaşi dată, prin decizia Direcţiei Identificare şi Naţionalitate, Biroul expertizări din cadrul Prefectului din Essone, s-a dispus îndepărtarea pârâtului cu destinaţia România, în lipsa unui act care să justifice că el este admis într-un alt stat.
Conform talonului întocmit de Poliţia de Frontieră din Aeroportul Internaţional „Henri Coandă” Bucureşti pârâtul a intrat în România la data de 05.05.2009.
Prin declaraţia dată în aceeaşi zi, pârâtul a relatat că a intrat pe teritoriul Franţei la data de 05.08.2008 iar la data de 09.04.2009 a fost reţinut de poliţia franceză pentru complicitate la furt, faptă pentru care a fost reţinut pentru o perioadă de 3 săptămâni, într-un centru pentru străini, fiind ulterior retumat.
în materia liberei circulaţii a persoanelor având cetăţenia română, atât legea internă, cât şi legislaţia comunitară stabilesc regula potrivit căreia dreptul la libera circulaţie a cetăţenilor români pe teritoriul statelor membre ale Uniunii Europene este garantat - art. 25 din Constitutia României, art. 18 din Tratatul CEE şi art. 4 din Directiva 2004/3/CE.
Potrivit art. 27 par. 1 şi 2 din Directiva 2004/38/CE, „Sub rezerva dispoziţiilor prezentului capitol, statele membre pot restrânge libertatea de circulaţie şi de şedere a cetăţenilor Uniunii şi a membrilor lor de familie, indiferent de cetăţenie, pentru motive de ordine publică, siguranţă publică sau sănătate publică. Aceste motive nu pot fi invocate în scopuri economice. Măsurile luate din motive de ordine publică sau siguranţă publică, respectă principiul proporţionalităţii şi se întemeiază exclusiv pe conduita persoanei în cauză. Condamnările penale anterioare nu pot justifica în sine luarea unor asemenea măsuri. Conduita persoanei în cauză trebuie să constituie o ameninţare reală, prezentă şi suficient de gravă la adresa unui interes fundamental al societăţii. Nu pot fi acceptate motivări care nu sunt direct legate de caz sau care sunt legate de consideraţii de prevenţie generală".
în speţă, nu este vorba de o condamnare penală anterioară pentru justificarea măsurii, în sensul art. 27 par. 2 teza finală din Directiva 2004/38/CE, ci de o condamnare corecţională în temeiul căreia a fost luată măsura returnării de către statul francez iar această măsură s-a pronunţat pentru o faptă de natură să aducă atingere ordinii publice, faptă care a fost recunoscută de pârât prin declaraţia dată la punctul de trecere a frontierei.
în acest context, măsura restrângerii dreptului la liberă circulaţie a pârâtului pe teritoriul Franţei, pe o perioadă rezonabilă, cu respectarea principiului proporţionalităţii şi întemeiată exclusiv pe conduita acestuia, are un scop legitim, respectiv prevenirea unor fapte de natură să aducă atingere ordinii şi siguranţei publice din acel stat şi este necesară într-o societate democratică pentru responsabilizarea pârâtului în sensul de a conştientiza respectarea unor condiţii legale de şedere pe teritoriul statului străin.
Având în vedere că pârâtul intimat nu a invocat în faţa instanţei de judecată existenţa unor motive speciale, derogatorii de la aplicarea normei comunitare mai sus menţionată, ţinând seama de faptul că prin conduita sa pârâtul reprezintă o ameninţare reală, prezentă şi suficient de gravă la adresa interesului fundamental al societăţii privind apărarea ordinii publice Curtea, în temeiul art. 296 C. pr. civ., va admite apelul reclamantei, iar în baza art. 27 par. 1 şi 2 din Directiva 2004/38/CE, va admite acţiunea reclamantei şi, în consecinţă, va dispune restrângerea dreptului la libera circulaţie al pârâtului A.V.F., pe termen de 3 luni. (Judecător Anca-Adriana Pop)
← Cerere de ridicare a interdicţiei. Calitate procesuală activă | Libera circulaţie. Motive de restrângere a dreptului. Criterii... → |
---|