Litigiu locativ. Cerere a chiriaşului privind plata îmbunătăţirilor necesare şi utile. Imobil preluat de stat fără titlu valabil, restituit fostului proprietar. Calitate procesuală pasivă
| Comentarii |
|
Potrivit art. 49 din Legea nr. 10/2001, chiriaşul are dreptul la despăgubiri pentru sporul de valoare adus imobilelor cu destinaţia de locuinţă prin îmbunătăţirile necesare şi utile.
în cazul în care imobilul se restituie fostului proprietar, stabilindu-se prin hotărâre judecătorească irevocabilă că a fost preluat de stat fără titlu valabil, obligaţia de despăgubire revine statului sau unităţii deţinătoare, şi nu fostului proprietar căruia i s-a restituit imobilul.
(Decizia nr. 1323 din 27 mai 2002 - Secţia a IV-a civilă)
Prin Sentinţa civilă nr. 16466 din 13.10.1999, pronunţată de Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti, s-a respins cererea de disjungere a cererii reconvenţionale formulată de reclamantul-pârât R.M.V. împotriva pârâţilor-reclamanţi D.V. şi D.G.H. şi s-au respins, ca neîntemeiate, atât acţiunea principală formulată de reclamantul R.M.V., cât şi cererea reconvenţională formulată de pârâţii D.V. şi D.G.H.
Pentru a hotărî astfel, prima instanţă a reţinut că, potrivit Legii nr. 17/1994, a intervenit prelungirea contractelor de închiriere şi că părţile nu au urmat procedura prevăzută de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 40/1999, astfel că atât acţiunea principală, prin care se solicitase evacuarea pârâţilor, cât şi cererea reconvenţională, prin care se solicitase plata îmbunătăţirilor şi reparaţiilor, sunt neîntemeiate.
Prin Decizia civilă nr. 2788/A din 10.10.2001, pronunţată de Tribunalul Bucureşti - Secţia a IV-a civilă, în fond, după casarea dispusă de Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a IV-a civilă, prin Decizia civilă nr. 2691 din 7.09.2001, s-a admis apelul declarat de apelantul-reclamant R.M.V. şi apelul declarat de apelanţii-pârâţi D.V. şi D.G.H.
S-a schimbat în tot sentinţa şi s-a admis acţiunea principală şi cererea reconvenţională.
S-a dispus evacuarea apelanţilor-pârâţi D., pentru lipsa titlului locativ, din spaţiul situat în Bucureşti.
 fost obligat reclamantul la 26.714.289 lei, echivalentul a 885 USD, reprezentând valoarea îmbunătăţirilor - lucrări de reparaţii, construcţii şi instalaţii aduse imobilului.
S-a acordat pârâţilor D. drept de retenţie asupra spaţiului pe care-l ocupă până la achitarea de către reclamant a sumei datorate şi s-au compensat cheltuielile de judecată.
Pentru a decide astfel, tribunalul a reţinut că apelul declarat de reclamant este fondat, motiv pentru care s-a admis acţiunea principală şi s-a dispus evacuarea pârâţilor pentru lipsă de titlu cu motivarea că, pe acest aspect, problema de drept a prelungirii contractului de închiriere a fost dezlegată cu forţă obligatorie de instanţa de recurs prin Decizia civilă nr. 2691 din 7.09.2001; că, în raport de probele administrate în cauză, inclusiv expertiza tehnică omologată de instanţă, a rezultat că apelanţii-pârâţi au efectuat lucrări de reparaţii, construcţii necesare şi utile la apartament, evaluate la 26.714.289 lei, iar până la achitarea integrală a acestei sume s-a acordat pârâţilor drept de retenţie.
împotriva deciziei tribunalului a declarat recurs recurentul-reclamant R.M.V., criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie.
Prin recursul declarat de recurentul-reclamant se critică decizia, deoarece aceasta a fost dată cu aplicarea greşită a legii atunci când a fost admisă cererea reconvenţională - motiv de casare prevăzut de art. 304 pct. 9 şi 10 din Codul de procedură civilă.
Se susţine că, referitor la cererea reconvenţională, R.M.V. nu are calitate procesuală pasivă în raport de dispoziţiile art. 49 din Legea nr. 10/2001, solicitându-se admiterea recursului şi modificarea deciziei, în sensul respingerii cererii reconvenţionale.
Examinând legalitatea şi temeinicia deciziei tribunalului în raport de criticile formulate, se constată următoarele:
Recursul declarat de recurentul-reclamant R.M.V. este fondat şi va fi admis pentru considerentele ce se vor arăta în continuare.
într-adevăr, conform art. 49 din Legea nr. 10/2001, chiriaşii au dreptul la despăgubire pentru sporul de valoare adus imobilelor cu destinaţie de locuinţă prin îmbunătăţirile necesare şi utile.
în cazul în care imobilul care se restituie a fost preluat cu titlu valabil, obligaţia de despăgubire prevăzută la alin. 1 revine persoanei îndreptăţite.
în cazul în care imobilul care se restituie a fost preluat fără titlu valabil, obligaţia de despăgubire revine statului sau unităţii deţinătoare.
Din actele şi lucrările dosarului rezultă că imobilul, proprietatea reclamantului R.M.V., a fost preluat de stat fără titlu, aşa cum s-a stabilit prin Sentinţa civilă nr. 2320 din 9.03.1994, pronunţată de Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti, rămasă definitivă şi irevocabilă.
în raport de dispoziţiile art. 49 lit. b din Legea nr. 10/2001, rezultă că cel ce urmează a suporta despăgubirile pentru sporul de valoare adus locuinţei este statul şi nicidecum pârâţii-reclamanţi, care, sub acest aspect, nu au calitate procesuală pasivă în cauză.
Pe cale de consecinţă, conform art. 312 alin. 4 coroborat cu art. 304 pct. 9 din Codul de procedură civilă, s-a admis recursul declarat de recurentul-reclamant R.M.V. şi s-a modificat decizia tribunalului în sensul arătat.
| ← Litigiu locativ. Cheltuieli de întreţinere neachitate la... | Litigiu locativ. Acţiune în evacuare. Contract de închiriere.... → |
|---|
