Marcă. Anularea înregistrării. Similaritate cu o marcă deja înregistrată. Produse identice/similare. Risc de confuzie
| Comentarii |
|
Legea nr. 84/1998, art. 6 lit. c), art. 48 lit. b)
Analiza cererii de anulare a unei mărci întemeiată pe existenţa similarităţii cu o marcă anterior înregistrată, respectiv, a identităţii/similarităţii dintre produsele/serviciile pentru care au fost înregistrate, precum şi pe existenţa riscului de confuzie dintre mărci trebuie făcută prin prisma dispoziţiilor art. 48 lit. b) raportat la art. art. 6 lit. c) din legea nr. 84/1998.
Două mărci se găsesc în situaţia de a fi similare când, fără a fi identice, se aseamănă una cu cealaltă.
Aşadar, pentru similaritate este necesară identificarea acelor elemente comune dintre cele două mărci, elemente care să determine o asemănare între acestea.
Similaritatea poate fi vizuală, auditivă sau conceptuală (la nivelul semnificaţiei elementelor verbale)
Din analiza comparativă a mărcii „BREMEN CAFFE” în raport cu marca „JOVIAL BREMEN CAFFE" se constată că ambele mărci sunt verbale şi compuse din câte 2 cuvinte, dintre care unul este identic, respectiv BREMEN.
Prin urmare, sub aspect fonetic şi vizual asemănarea este una destul de importantă pentru a se putea reţine caracterul similar al mărcilor.
Sub aspect conceptual, se apreciază că la nivelul consumatorului mediu din România cuvântul BREMEN nu este asociat în mod natural cu localitatea cu acelaşi nume din Germania, pentru a se putea eventual acredita teza că acest cuvânt ar avea un caracter slab distinctiv. Gradul de distinctivitate al mărcii se analizează în raport cu produsele sau serviciile pentru care este înregistrată. Or, nu există nici un element pentru a se reţine că pentru produsele sau serviciile indicate în cele două certificate de marcă, cuvântul BREMEN ar fi unul cu un grad redus de distinctivitate. Această localitate nu este renumită în România pentru produsul cafea ce s-ar produce ori pregăti în această zonă, astfel încât nu se poate susţine că acest cuvânt BREMEN este unul slab distinctiv pe teritoriul României pentru produsele reclamantei.
în consecinţă, se reţine existenţa similarităţii dintre cele două mărci, în raport cu unele din produsele şi serviciile pentru care au fost înregistrate acestea.
Existenţa elementului comun BREMEN, puternic distinctiv în raport cu produsele/serviciile similare conduce la posibilitatea unui risc de confuzie direct sau indirect, cumpărătorul putând considera că titularul primei mărci şi-a extins ori dezvoltat gama de produse, procedând în mod corespunzător şi la modificarea mărcii iniţiale, prin eliminarea cuvântului slab distinctiv KAFFE şi înlocuirea sa cu elementul JOVIAL. De asemenea, consumatorul mediu poate considera că între cele două întreprinderi care comercializează produsele sub cele două mărci există anumite legături juridice sau financiare.
(C. Ap. Bucureşti, secţia a IX-a civilă şi pentru cauze privind proprietatea intelectuală, decizia nr. 206/A din 74 septembrie 2007)
NOTĂ: Hotărârea este irevocabilă prin decizia nr. 3741 din 23 mai 2008 pronunţată de Ănalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia civilă şi de proprietate intelectuală.
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalul Bucureşti, secţia a IV-a civilă sub nr. 30241/3/2006, reclamanta SC A.R.P. SRL a chemat în judecată pe pârâtele SC L.M. SRL şi O.S.I.M., solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunţa, să se dispună anularea în tot a mărcii Jovial Bremen nr. 059553, nr. de depozit M 2003 06780, înregistrată la 17 noiembrie 2003 de O.S.I.M..
în motivarea cererii s-a arătat că reclamanta este titulara mărcilor „Bremen Kaffe Germania", înregistrată la 30 august 2002 pentru produse şi servicii din clasele 30, 35 şi 39 şi „Bremen Kaffe” nr. 052437 înregistrată la 30 august 2002 pentru aceleaşi produse şi servicii.
Pârâta este titulara mărcii „Jovial Bremen” depusă spre înregistrare ulterior datei la care au fost înregistrate mărcile reclamantei şi există un risc de confuzie pentru public în ceea ce priveşte cele două mărci.
Prin sentinţa civilă nr. 1668 din 12 decembrie 2006, Tribunalul Bucureşti, secţia a IV-a civilă a admis acţiunea şi a dispus anularea mărcii „Jovial Bremen" nr. 059553 înregistrată la 17 noiembrie 2003, dispunând totodată radierea acesteia din Registrul Naţional mărcilor.
Pentru a pronunţa această hotărâre, instanţa a reţinut următoarele:
Speţa dedusă judecăţii impune o analiză de comparare a posibilului conflict dintre mărci, cercetându-se îndeplinirea condiţiilor prevăzute de art. 48 lit. b) raportat la art. 6 din Legea nr. 84/1998.
Tribunalul a reţinut că marca pârâtei este înregistrată ulterior mărcilor reclamantei şi există o similaritate evidentă dintre semnul folosit de pârâtă şi mărcile reclamantei în special pentru produsele cafea şi cele din clasele 30 şi 35, ce formează obiectul protecţiei al ambelor mărci. Această similaritate determină un risc accentuat de confuzie în percepţia consumatorilor, de natură fonetică, vizuală şi conceptuală, aceştia putând confunda cu uşurinţă cele două mărci şi putând asocia produsele reclamantei cu produsele de acelaşi fel şi cu denumire similară ale pârâtei.
Astfel, existenţa elementului comun „Bremen" în cuprinsul celor două mărci, creează un risc de confuzie major pentru consumatorul mediu, în special pentru produse similare cum ar fi cafeaua, protejate pentru aceeaşi clasă de produse atât de mărcile reclamantei cât şi de cea a pârâtei.
împotriva acestei hotărâri a declarat apel pârâta SC L.M. SRL criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie sub următoarele aspecte:
Hotărârea este nemotivată atât pe situaţia de fapt cât şi pe situaţia de drept, nefiind specificate şi analizate în concret probele depuse de părţi pe baza cărora s-a pronunţat soluţia. Toată partea din hotărâre care constituie considerentele nu face decât să redea conţinutul acţiunii şi al întâmpinării depuse de pârâtă, singura contribuţie adusă de instanţă fiind aceea de a enunţa fără nicio referire în concret la probele dosarului, unele susţineri teoretice generale, cu privire la conflictul dintre mărci.
Deşi la dosar nu există vreo dovadă privind comercializarea de către pârâtă a produsului cafea cu denumirea „Jovial Bremen", instanţa a reţinut simpla afirmaţie a reclamantei în sensul că pârâta ar comercializa produsul cafea cu această denumire.
Instanţa nu a lecturat produsele şi serviciile pentru care sunt înregistrate mărcile reclamantei şi marca pârâtei, ajungând la o concluzie greşită că există risc de confuzie pentru public. Pârâta a înregistrat marca şi pentru alte clase decât mărcile reclamantei şi prin urmare, instanţa a anulat în mod nelegal înregistrarea mărcii şi pentru aceste clase, produsele şi serviciile cuprinse în acestea neavând nicio legătură cu produsele reclamantei.
Pârâta SC A.R.P. SRL a depus întâmpinare, solicitând respingerea apelului ca nefondat şi arătând în esenţă că instanţa a făcut o legală şi temeinică analiză a tuturor probelor administrate prin prisma dispoziţiilor legale incidente.
Analizând apelul prin prisma motivelor formulate, a apărărilor expuse şi a probelor administrate în faţa primei instanţe, Curtea reţine următoarele:
în ceea ce priveşte critica referitoare la faptul că hotărârea instanţei nu ar fi motivată în fapt sau în drept, Curtea constată că este nefondată. Din examinarea considerentelor expuse de prima instanţă rezultă că aceasta şi-a motivat în fapt şi în drept soluţia pronunţată.
Faptul că instanţa a înţeles să indice în mod sintetic aprecierile şi argumentele sale cu privire la situaţia de fapt şi condiţiile prevăzute de lege, nu înseamnă că hotărârea ar fi nemotivată.
De asemenea, neindicarea în concret a probelor ce au fost avute în vedere la luarea deciziei nu este de natură să producă nici o vătămare apelantei. Astfel, în raport de motivele de fapt şi de drept invocate în cererea de chemare în judecată, instanţa nu avea altceva să verifice decât conţinutul certificatelor privind mărcile în conflict. Or, instanţa a reprodus în considerentele acţiunii situaţia juridică ce rezulta din conţinutul acestor certificate, situaţie ce nu a fost contestată de apelantă. în aceste condiţii, neindicarea faptului că situaţia juridică a mărcilor în conflict rezultă din cuprinsul certificatelor de marcă depuse la dosar nu poate produce, în mod evident, nici o vătămare apelantei.
în ceea ce priveşte susţinerea apelantei în sensul că instanţa a reţinut că pârâta ar comercializa produsul cafea cu denumirea „Jovial Bremen", deşi la dosar nu existau probe în acest sens, Curtea consideră că este atât nefondată, cât şi irelevantă.
Este nefondată deoarece în cuprinsul motivării propriu zise făcută de instanţă (partea în care instanţa analizează situaţia de fapt şi de drept, pag. 6), aceasta nu a reţinut că pârâta ar comercializa produsul cafea cu denumirea „Jovial Bremen”.
Este irelevantă deoarece comercializarea sau nu a produsului nu are nici o relevanţă în cadrul acţiunii ce are ca obiect anularea mărcii. Numai în cazul unei acţiuni de contrafacere de marcă trebuie cercetat dacă pârâtul foloseşte sau nu marca.
Ultima critică a apelantei s-a referit la faptul că, pe de o parte, instanţa a reţinut greşit existenţa riscului de confuzie şi, pe de altă parte, instanţa nu a observat că marca pârâtei era înregistrată şi pentru produse/servicii distincte de cele protejate de mărcile reclamantei.
Dată fiind strânsa legătură dintre aceste susţineri, Curtea le va analiza în mod unitar.
în acest sens, Curtea reţine următoarele:
Cererea reclamantei de anulare a mărcii pârâtei este întemeiată în fapt pe existenţa similarităţii dintre mărci, respectiv, identităţii/similarităţii dintre produsele/serviciile pentru care au fost înregistrate, precum şi pe existenţa riscului de confuzie dintre mărci.
Prin urmare, analiza prezentei acţiuni trebuie făcută prin prisma dispoziţiilor art. 48 lit. b) raportat la art. art. 6 lit. c) din Legea nr. 84/1998.
Pentru analiza incidenţei acestor dispoziţii legale, instanţa trebuie să cerceteze îndeplinirea următoarelor condiţii:
a) anterioritatea mărcii sau a mărcilor reclamantei
b) existenţa similarităţii dintre mărcile în conflict
c) existenţa identităţii/similarităţii produselor sau serviciilor pentru care sunt înregistrate mărcile în conflict
d) existenţa riscului de confuzie pentru public, incluzând şi riscul de asociere.
a) în ceea ce priveşte prima condiţie, aceasta este îndeplinită. Astfel, din examinarea certificatelor de înregistrare a mărcilor reclamantei aflate la filele 30-33 din dosarul primei instanţe, rezultă că mărcile reclamantei sunt înregistrate la data de 30 august 2002, pe când marca pârâtei este înregistrată la data de 17 noiembrie 2003.
b) Cea de-a doua condiţie referitoare la similaritatea dintre mărci este şi ea îndeplinită.
Astfel, reclamanta este titulara mărcilor „Bremen Kaffe Germania” nr. 52439 şi „Bremen Caffe” nr. 52437, ambele înregistrate la data de 30 august 2002, iar pârâta este titulara mărcii „Jovial Bremen" nr. 59553, înregistrată la 17 noiembrie 2003.
Două mărci se găsesc în situaţia de a fi similare când, fără a fi identice, se aseamănă una cu cealaltă.
Aşadar, pentru similaritate este necesară identificarea acelor elemente
comune dintre cele două mărci, elemente care să determine o asemănare între acestea. Similaritatea poate fi vizuală, auditivă sau conceptuală (la nivelul semnificaţiei elementelor verbale)
în aprecierea similarităţii dintre două mărci verbale compuse dintr-un singur cuvânt prezintă importanţă următoarele aspecte: prefixul sau sufixul sau ambele sunt identice; cuvântul cuprinde un număr suficient de silabe sau de combinaţii de vocale sau de consoane considerate apropiate; într-un cuvânt de 3-4 litere diferă o singură literă; cuvântul este diferit, dar semnificaţia sa este identică în aceeaşi limbă sau în traducere; în stabilirea apropierilor ce rezultă din pronunţie se are în vedere, în principal, fonetica limbii române iar, în secundar, fonetica celor mai cunoscute limbi de circulaţie europeană.
Când marca este compusă din două sau mai multe cuvinte, se vor identifica acele cuvinte care reprezintă elementul tare al mărcii, iar analiza comparativă se realizează, în principal, între acestea.
De asemenea, atunci când se examinează similaritatea dintre două mărci, ponderea cea mai însemnată o are prima impresie, de ansamblu, pe care o produc mărcile din punct de vedere vizual şi auditiv.
în acelaşi timp trebuie luate în considerare într-o măsură mai mare elementele de asemănare dintre mărci, în raport cu cele care fac diferenţierea acestora.
Procedând la aplicarea acestor criterii pentru a stabili existenţa unei asemănări între mărcile reclamantei şi marca pârâtei, Curtea consideră că numărul şi gradul asemănărilor dintre acestea este de natură a conferi un caracter similar mărcilor, în interpretarea ce trebuie dată dispoziţiilor art. 6 lit. c) din Legea nr. 84/1998.
Astfel, luând în calcul ca şi criteriu de analiză comparativă doar marca reclamantei „Bremen Caffe" în raport cu marca pârâtei „Jovial Bremen Caffe" se constată că ambele mărci sunt verbale şi compuse din câte 2 cuvinte, dintre care unul este identic, respectiv „Bremen".
Prin urmare, sub aspect fonetic şi vizual asemănarea este una destul de importantă pentru a se putea reţine caracterul similar al mărcilor.
Sub aspect conceptual, Curtea apreciază că la nivelul consumatorului mediu din România cuvântul „Bremen" nu este asociat în mod natural cu localitatea cu acelaşi nume din Germania, pentru a se putea eventual acredita teza că acest cuvânt ar avea un caracter slab distinctiv. Gradul de distinctivitate al mărcii se analizează în raport cu produsele sau serviciile pentru care este înregistrată. Or, nu există nici un element pentru a se reţine că pentru produsele sau serviciile indicate în certificatele de marcă ale celor două părţi, cuvântul „Bremen" ar fi unul cu un grad redus de distinctivitate. Această localitate nu este renumită în România pentru produsul cafea ce s-ar produse ori pregăti în această zonă, astfel încât nu se poate susţine că acest cuvânt „Bremen" este unul slab distinctiv pe teritoriul României pentru produsele reclamantei.
în consecinţă, Curtea reţine existenţa similarităţii dintre cele două mărci.
c) în ceea ce priveşte cea de-a treia condiţie referitoare la identitatea/similaritatea produselor sau serviciilor, Curtea reţine următoarele:
Produsele şi/sau serviciile pentru care au fost înregistrate mărcile sunt similare atunci când, datorită naturii şi destinaţiei lor ori modului şi mijloacelor de comercializare, pot fi atribuite de consumatori aceleiaşi origini. Sub acest aspect nu are nici o relevanţă faptul că produsele sau serviciile fac sau parte din aceeaşi clasă a Clasificării de la Nisa deoarece aceste clase au fost stabilite în scopuri pur administrative.
Procedând la identificarea produselor şi serviciilor pentru care au fost înregistrate cele două mărci în conflict, Curtea constată următoarele.
Reclamanta SC A.R.P. SRL este titulara mărcilor „Bremen Kaffe Germania" nr. 52439 şi „Bremen Caffe" nr. 52437, ambele înregistrate la data de 30 august 2002 pentru produse şi servicii din clasele 30, 35 şi 39, după cum urmează;
- 30 - cafea de provenienţă germană;
- 35-comercializare, import pentru cafea de provenienţă germană;
- 39 - ambalare, transport, depozitare pentru cafea de provenienţă germană.
Pârâta SC L.M. SRL este titulara mărcii „Jovial Bremen" nr. 59553, înregistrată la 17 noiembrie 2003 pentru produse şi servicii din clasele 29, 30 , 35, 42 şi 43 după cum urmează:
- 29 - carne, peşte, păsări şi vânat; extracte din carne; fructe şi legume conservate, uscate şi fierte; jeleuri, dulceţuri, compoturi; ouă, lapte şi produse lactate; uleiuri şi grăsimi comestibile;
- 30 - cafea preparată după o reţetă germană, ceai, cacao, zahăr, orez, tapioca, sago, înlocuitor de cafea; făină şi preparate făcute din cereale, pâine, produse de patiserie şi cofetărie, îngheţată; miere, sirop de melasă; drojdie, praf de copt; sare, muştar; oţet, sosuri (condimente); mirodenii, gheaţă.
- 35 - publicitate; gestionarea afacerilor comerciale; administraţie comercială; lucrări de birou.
- 42 - servicii juridice; servicii ştiinţifice şi tehnologice precum şi servicii de cercetare şi concepţie ştiinţifică referitoare la acesta, servicii de analiză şi cercetare industrială; cercetare ştiinţifică; programare pentru calculatoare.
- 43 - servicii de alimentaţie publică; cazare temporară.
Procedând la aplicarea criteriilor de stabilire a identităţii sau similarităţii între produsele protejate prin cele două mărci Curtea apreciază următoarele:
între produsele pentru care a fost înregistrată marca reclamantei şi o parte din produsele pentru care a fost înregistrată marca pârâtei există identitate/ similaritate.
Astfel, similaritatea există în ceea ce priveşte produsul „cafea de provenienţă germană" protejat de marca reclamantei şi următoarele produse pentru care s-a înregistrat marca pârâtei: cafea preparată după o reţetă germană, cacao, zahăr, înlocuitor de cafea, produse de cofetărie - produse din clasa 30, în considerarea faptului că aceste produse fie reprezintă un acelaşi produs generic (cafea), fie fac parte din aceeaşi gamă de produse (cacao, înlocuitori de cafea), fie se servesc împreună cu produsul (zahăr), fie pot fi folosite în doze importante în anumite produse (produse de cofetărie).
De asemenea, există identitate, respectiv, similaritate, între serviciile de „comercializare, import pentru cafea de provenienţă germană" protejate de marca reclamantei şi comercializarea şi importul produselor pentru care s-a reţinut mai sus că există similaritate.
Aceste servicii de import şi comercializare a produselor pentru care s-a reţinut mai sus că există similaritate fac parte din gama largă a serviciilor de „gestiona-
Culegere de practică judiciară în materie civilă 2007
rea afacerilor comerciale şi administraţie comercială", pentru care pârâta şi-a înregistrat marca.
Dată fiind strânsa legătură între astfel de servicii, instanţa apreciază că există similaritate între acestea în sensul legii mărcilor.
Cât priveşte celelalte produse sau servicii pentru care pârâta şi-a înregistrat marca, Curtea reţine că nu există elemente suficiente pentru a se reţine o similaritate între acestea şi vreunul din produsele sau serviciile protejate de marca reclamantei.
în consecinţă, pentru aceste produse şi servicii nu este îndeplinită o condiţie esenţială pentru admiterea acţiunii în anulare, hotărârea primei instanţe urmând a fi schimbată în acest sens.
d) în sfârşit, cea de-a patra condiţie se referă la existenţa unui risc de confuzie, incluzând şi riscul de asociere. în raport de consideraţiile de la lit. c) Curtea va analiza această condiţie doar raportându-se la produsele şi serviciile pentru care s-a reţinut existenţa similarităţii.
Astfel cum rezultă din interpretarea literală a termenilor, riscul de confuzie constă în probabilitatea ca publicul să confunde cele două mărci sau, mai bine zis, originea produselor şi serviciilor ce poartă cele două mărci. Nu este însă vorba despre sensul restrâns, din limbajul comun al noţiunii de confuzie, ci despre interpretarea extensivă ce trebuie făcută în privinţa acestei noţiuni, având în vedere că legiuitorul include în cadrul acesteia şi riscul de asociere: „dacă există un risc de confuzie pentru public, incluzând şi riscul de asociere cu marca anterioară”.
Astfel, riscul de confuzie poate fi:
- direct: cumpărătorul cumpără produsul pe care este aplicată marca frauduloasă considerând că, de fapt, cumpără produsul autentic;
cumpărătorul distinge perfect produsele, dar crede datorită caracteristicilor comune ale semnelor aplicate pe acestea, că aceste produse provin de la aceeaşi întreprindere;
- indirect: cumpărătorul este conştient că cele două produse sau servicii provin de la două întreprinderi diferite, dar consideră că între cele două există legături juridice, financiare, tehnice sau economice.
în aplicarea art. 6 lit. c) din lege, pentru a intra în conflict cu o marcă anterior înregistrată, similaritatea semnului cu marca anterioară trebuie să creeze în mod obligatoriu un risc de confuzie, riscul de asociere nefiind el însuşi suficient.
Altfel spus, asocierea care se poate crea în mintea consumatorilor între marca ulterioară şi cea anterior înregistrată trebuie să fie doar mijlocul prin care aceştia să poată ajunge în situaţia de a le confunda (direct sau indirect).
în aprecierea similarităţii şi a riscului de confuzie dintre marca ulterioară şi cea anterior înregistrată trebuie avute în vedere următoarele reguli:
- consumatorul nu compară, de regulă, cele două mărci, una lângă alta; el are în faţă de obicei numai marca ulterioară pe care o compară cu amintirea avută despre marca anterioară. în aprecierea riscului de confuzie se va avea în vedere un consumator obişnuit cu o memorie de nivel mediu, rezonabil de bine informat.
- trebuie determinat segmentul de public relevant căruia i se adresează cele două mărci.
- cele două mărci trebuie comparate ca întreg, acordându-se o pondere mai mare elementelor comune ce ar putea duce la confuzie; diferenţele pe care un consumator obişnuit nu le-ar remarca nu trebuie accentuate.
- în cazul în care mărcile au un element comun trebuie văzut dacă acel element este foarte distinctiv sau, dimpotrivă. în prima situaţie riscul de confuzie va fi
mai mare.
Raportând aceste consideraţii referitoare la interpretarea noţiunii de „risc de confuzie, incluzând şi riscul de asociere" la speţa de faţă Curtea apreciază că între cele două mărci există îndeplinită condiţia riscului de confuzie, în sensul legii.
Astfel, în opinia Curţii, existenţa elementului comun „Bremen", puternic distinctiv în raport cu produsele/serviciile similare conduce la posibilitatea unui risc de confuzie direct sau indirect, cumpărătorul putând considera că titularul primei mărci şi-a extins ori dezvoltat gama de produse, procedând în mod corespunzător şi la modificarea mărcii iniţiale, prin eliminarea cuvântului slab distinctiv „Kaffe" şi înlocuirea sa cu elementul „Jovial". De asemenea, consumatorul mediu poate considera că între cele două întreprinderi care comercializează produsele sub cele două mărci există anumite legături juridice sau financiare.
Având în vedere aceste considerente, Curtea va admite apelul şi va schimba în parte sentinţa primei instanţe, în sensul celor mai sus expuse. (T.E.V.)
| ← Marcă. Acţiunea în contrafacere. Inexistenţa premisei legale... | Marcă. Cerere de înregistrare. Cesiunea depozitului... → |
|---|
