Marcă. Cerere în anularea înregistrării. Semn (expresie) devenit uzual în limbajul curent. Distinctivitate
| Comentarii |
|
Legea nr. 84/1998, art. 5 alin. (1) lit. c)
Un semn este considerat a fi uzual atunci când, printr-o întrebuinţare generalizată a devenit curent, fiind folosit pentru a desemna obiectul însuşi, datorită naturii sau proprietăţilor sale.
Articolul 5 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 84/1998 care exclude de la protecţie şi de la înregistrare ca marcă, semnele devenite uzuale in limbajul curent, transpune întocmai art. 3 alin. (1)lit. (d) din Directiva Consiliului Comunităţilor Europene 89/104/EEC din 21 decembrie pentru aproprierea legislaţiilor Statelor Membre referitoare la mărci, iar în legătură cu acest articol, Curtea de Justiţie a Comunităţilor Europene s-a pronunţat în sensul că el trebuie interpretat ca interzicând înregistrarea unei mărci doar când semnul sau indicaţia respectivă au devenit uzuale în limbajul curent sau în practicile loiale şi constante pentru a desemna produsele sau serviciile pentru care se solicită înregistrarea mărcii.
Pornind de la această interpretare a dispoziţiilor legale aplicabile în cauză, pentru a stabili dacă marca NO COMMENT este compusă dintr-un semn devenit uzual în limbajul curent, trebuie analizat caracterul pretins uzual în raport cu produsele/serviciile pentru care a fost înregistrat şi cărora este destinat să se aplice.
în raport de produsele/serviciile din aceste clase, Curtea a apreciat că sintagma “no comment nu constituie modul uzual de desemnare a serviciilor vizate (de publicitate, divertisment sau activităţi culturale) sau a caracteristicilor acestora, pentru a se putea concluziona in sensul lipsei caracterului său distinctiv. Altfel spus, combinaţia de cuvinte menţionată nu poate fi privită ca modul normal, uzual de referire la bunurile/serviciile din respectivele clase sau ca reprezentând caracteristicile lor esenţiale în limbajul comun.
Marca a cărei anulare se solicită diferenţiază în mod suficient serviciile/ produsele pentru care a fost înregistrată întrucât sintagma pe care o cuprinde nu reprezintă termenul uzual folosit in comerţul cu serviciile/ produsele respective.
(C. Ap. Bucureşti, secţia a IX-a civilă şi pentru cauze privind proprietatea intelectuală, decizia nr. 245/R din 16 septembrie 2007)
Prin cererea înregistrată la data de 19 octombrie 2006 pe rolul Tribunalului Bucureşti, secţia a lll-a civilă, reclamanta SC N.T. (România) SRL a chemat în judecată pe pârâţii R.X.A. şi O.S.I.M. şi a solicitat instanţei ca prin hotărârea pe care o va pronunţa să dispună anularea inregistrării mărci „no comment înregistrată în Registrul Naţional al Mărcilor la solicitarea pârâtului R.X.A. sub nr. 048770, radierea acestei mărci din Registrul Naţional al Mărcilor şi obligarea pârâţilor la plata cheltuielilor de judecată.
în motivarea cererii se arată că marca „no comment" a obţinut protecţie pe teritoriul României începând cu data de 11 septembrie 2001 - data depozitului naţional reglementar - pentru clasele de produse/servicii: 35 - publicitate şi reclamă în domeniu şi 41 - divertisment, trupă muzicală, activităţi culturale.
Motivele de anulare a înregistrării mărcii sunt cele prevăzute de art. 48 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 84/1998 raportat la art. 5 alin. (1) lit. b) şi c) din Legea nr. 84/1998.
Reclamanta susţine că expresia „no comment”este o expresie devenită uzuală în limbajul curent fiind folosită in mod obişnuit atât in limbajul vorbit, cât şi scris, atât în publicaţiile din România, cât şi în cuprinsul sau denumirea site-urilor publicate pe internet, indiferent de conţinut.
Prin urmare, arată reclamanta, marca „no comment" conţine exclusiv o sintagmă care a devenit uzuală în limbajul curent, protecţia ei nemaifiind posibilă tocmai datorită folosirii acestei sintagme în mod unanim atât în presa scrisă, cât şi în mass-media, publicitate şi reclame, cât şi în divertisment şi activităţi de orice fel. Pe de altă parte, marca conţine exclusiv o sintagmă care este lipsită de caracter distinctiv tocmai prin caracterul obişnuit cu care este folosită in situaţii diverse.
în aceste condiţii, susţine reclamanta, titularul mărcii „no comment", nu poate pretinde drepturile derivând din această marcă întrucât marca a fost înregistrată cu nerespectarea normelor prevăzute de art. 5 alin. (1) din Legea nr. 84/1998, ceea ce impune anularea acesteia.
Prin sentinţa civilă nr. 748 din 23 mai 2007 Tribunalul Bucureşti, secţia a lll-a civilă a respins acţiune ca neîntemeiată.
Pentru a pronunţa această hotărâre instanţa a reţinut că la momentul înregistrării mărcii „no comment" nu au fost încălcate dispoziţiile art. 5 alin. (1) lit. b) şi
c) din Legea nr. 84/1998, întrucât denumirea aleasă de acesta pentru înregistrarea ca marcă nu este lipsită de distinctivitate şi nici nu a devenit uzuală în raport de serviciile pentru care a fost solicitată înregistrarea.
împotriva acestei sentinţe, în termen legal a declarat şi motivat apel reclamanta SC N.T. (România )SRL.
Prin motivele de apel formulate, se critică decizia tribunalului pentru următoarele considerente:
Raportat la serviciile care fac parte din clasa divertisment, expresia „no comment" este o expresie devenită uzuală în limbajul curent, aşa cum rezultă din înscrisurile depuse de reclamantă şi care reprezintă articole, inclusiv articole de divertisment, ce conţin expresia menţionată în sensul literal al termenilor „fără comentariu", sens care se circumscrie sensului figurat al sintagmei în care orice cuvânt sau comentarii sunt de prisos, situaţia /evenimentul/expusă/expus fiind grăitor prin ea/el însăşi/însuşi.
Susţine apelanta că atât datorită caracterului obişnuit cu care este folosită sintagma „no comment" în situaţii diverse cât şi datorită faptului că protecţia conferită de marca al cărui titular este pârâtul nu este limitată la anumite servicii şi produse din clasa „divertisment", marca în litigiu este lipsită de caracter distinctiv, ceea ce impune anularea sa.
Analizând sentinţa apelată în limita criticilor formulate prin motivele de apel, Curtea constată că apelul nu este fondat, urmând a fi respins pentru următoarele considerente:
Aşa cum a rezultat din probele administrate în cauză, prin decizia nr. 1015290 din 21 mai 2007, O.S.I.M a admis inregistrarea mardi „no comment" (număr de depozit M 2001 04371) pentru clasele de produse/servicii 35 - publicitate şi reclamă in domeniu şi 45 - divertisment, trupă muzicală, activităţi culturale.
Reclamanta SC N.T. Romania SRL a solicitat instanţei anularea înregistrării mărcii menţionate, în baza art. 48 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 84/1998 raportat la art. 5 alin. (1) lit. b) şi c) din Legea nr. 84/1998.
Potrivit art. 5 alin. (1) din Legea nr. 84/1998 „sunt excluse de ta protecţie si nu pot fi înregistrate:
b) mărcile care sunt lipsite de caracter distinctiv;
c) mărcile care sunt compuse exclusiv din semne sau din indicaţii devenite uzuale în limbajul curent sau în practicile comerciale loiale şi constante."
Distinctivitatea este o condiţie esenţială pentru întregistrarea ca marcă a unui semn, condiţie care rezultă din chiar definiţia dată mărcii prin art. 3 lit. a) din Legea nr. 84/1998 şi anume: “marca este un semn susceptibil de reprezentare grafică servind la deosebirea produselor sau a serviciilor unei persoane fizice sau juridice aparţinind altor persoane; pot constitui mărci semne distinctive (...), precum şi orice combinaţii a acestor semne."
Aprecierea distinctivităţii unui semn va avea întotdeauna în vedere relaţia semn-produs, distinctivitatea nefiind o trăsătură a semnului însuşi, ci a relaţiei semn-produs. De aceea, pentru a fi distinctiv, semnul trebuie să fie independent de elementele care constituie desemnarea obişnuita a produsului/serviciului marcat.
Prin cauza de anulare a înregistrării mărcii indicată şi prin motivele invocate în susţinerea ei, reclamanta-apelantă a argumentat lipsa de distinctivitate a mărcii „no comment" prin caracterul uzual al sintagmei care o compune, susţinând că aceasta a devenit uzuală în limbajul curent în raport de serviciile pentru care a fost înregistrata.
Curtea apreciază că o astfel de susţinere nu este fondată.
Un semn este considerat a fi uzual atunci când, printr-o întrebuinţare generalizată a devenit curent, fiind folosit pentru a desemna obiectul însuşi, datorită naturii sau proprietăţilor sale.
Articolul 5 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 84/1998 care exclude de la protecţie şi de la înregistrare ca marcă, semnele devenite uzuale în limbajul curent, transpune întocmai art. 3 alin. (1) lit. (d) din Directiva Consiliului Comunităţilor Europene nr. 89/104/EEC din 21 decembrie pentru aproprierea legislaţiilor Statelor Membre referitoare la mărci, iar în legătură cu acest articol, Curtea de Justitie a Comunităţilor Europene s-a pronunţat în sensul că el trebuie interpretat ca interzicând înregistrarea unei mărci doar când semnul sau indicaţia respectivă au devenit uzuale în limbajul curent sau în practicile loiale şi constante pentru a desemna produsele sau serviciile pentru care se solicită înregistrarea mărcii.
Pornind de la aceasta interpretare a dispoziţiilor legale aplicabile în cauză, pentru a stabili dacă marca „no comment" este compusă dintr-un semn devenit uzual în limbajul curent, trebuie analizat caracterul pretins uzual în raport cu produsele/serviciile pentru care a fost înregistrat şi cărora este destinat să se aplice, respectiv cele din clasele 35 şi 45 potrivit Clasificării de la Nisa.
în raport de produsele/serviciile din aceste clase, Curtea apreciază că sintagma „no comment" nu constituie modul uzual de desemnare a serviciilor vizate (de publicitate, divertisment sau activităţi culturale) sau a caracteristicilor acestora pentru a se putea concluziona în sensul lipsei caracterului său distinctiv. Altfel spus, combinaţia de cuvinte menţionată nu poate fi privită ca modul normal, uzual de referire la bunurile/serviciile din respectivele clase sau ca reprezentând caracteristicile lor esenţiale în limbajul comun.
Nu se poate considera că semnul înregistrat ca marcă şi a cărui anulare se solicită, este în mod curent asociat în mintea consumatorului cu categoria de bunuri/servicii vizate şi că acest semn desemnează sau califică bunurile/serviciile cărora li se aplică.
Curtea apreciază că marca a cărei anulare se solicită, diferenţiază în mod suficient serviciile/produsele pentru care a fost înregistrată întrucât sintagma pe care o cuprinde nu reprezintă termenul uzual folosit în comerţul cu serviciile/ produsele respective.
Este irelevant că semnul ce compune marca este uzual în limbajul curent, aşa cum s-a încercat a se dovedi de către apelantă prin înscrisurile depuse în cauză. Pentru considerentele anterior expuse, Curtea a avut în vedere caracteristicile semnului numai în raport cu produsele/serviciile pentru care a fost înregistrat, iar în raport cu acestea a apreciat că nu constituie un semn uzual, lipsit de distinctivitate şi ca atare, de posibilitateea de a fi protejat prin înregistrare ca marcă.
Faţă de considerentele expuse, in baza art. 296 C. pr. civ., Curtea va respinge ca nefondat apelul declarat. (T.E.V.)
| ← Marcă. Cerere de înregistrare. Cesiunea depozitului... | Marcă. Contestaţie împotriva hotărârii de respingere a... → |
|---|
