Marcă. Contestaţie împotriva hotărârii de respingere a cererii de înregistrare. înregistrarea ca marcă a unui semn care, la nivel conceptual, reprezintă pentru publicul avizat un nume de domeniu internet. Lipsa de distinctivitate

Jurisprudenţă şi speţe de drept civil (I)

Legea nr. 84/1998, art. 5 lit. b), c), d), art. 3 lit. a)

Pentru aria serviciilor realizate/oferite prin intermediul calculatorului în spaţiul internet, semnul având compunerea: „cuvânt.ro" este unul descriptiv, fiind utilizat pentru a identifica un nume de domeniu ce ajută la identificarea unui site destinat utilizatorilor care cunosc limba română.

Numele de domeniu de internet reprezintă adresa electronică a website-ului, principalul identificator al unui site, prin care acesta va fi accesat.

în mod evident, fiind vorba despre elemente verbale ce fac parte din structura numelui de domeniu, acestea pot fi percepute atât pe cale vizuală, cât şi auditivă.

Sub aspect conceptual, atunci când o persoană vizată (persoanele care utilizează calculatorul pentru diferite scopuri) va percepe un semn având compunerea specifică numelui de domeniu, aceasta va asocia semnul respectiv unui nume de domeniu, respectiv adresa electronică unde se găseşte un website.

Prin urmare, un astfel de semn destinat utilizatorilor de calculatoare nu ajută la identificarea serviciilor sub aspectul provenienţei acestora, ci doar la identificarea în spaţiul internet a comerciantului care oferă diverse servicii sau produse.

în speţa, Curtea a constatat că marca pentru care s-a depus cerere de înregistrare, „Pneumo.ro", fiind o marcă combinată cuprinzând elemente verbale (pneumo şi ro) şi elemente figurative (forma îngroşată a literelor şi punctul „."), solicitată a fi înregistrat pentru servicii: „publicare on-line” şi „creare şi menţinere pagină web şi bază de date", descrie modul sub care se realizează prestarea serviciilor respective, adică prin intermediul unui website, fiind, prin urmare, descriptivă în raport cu astfel de servicii care se pot realiza numai prin intermediul unui calculator şi numai în spaţiul internet, nefiind aptă de a realiza funcţia esenţială a mărcii, aceea de a identifica serviciul sub aspectul provenienţei sale, iar nu de a identifica pe cel care îl prestează.

(C. Ap. Bucureşti, secţia a IX-a civilă şi pentru cauze privind proprietatea intelectuală, decizia nr. 126/R din 23 februarie 2007)

Prin decizia nr. 210469/2005 a O.S.I.M. a fost admisă înregistrarea mărcii individuale, verbale „pneumo.ro", având număr de depozit M200405747 pentru produse din clasa 16, 35 şi 41, fiind respinsă cererea de înregistrare a respectivei mărci pentru următoarele servicii: publicare on-line (clasa 41) şi creare şi întreţinere pagină web şi baze de date (clasa 42).

împotriva acestei decizii solicitantul SC P.l. SRL a formulat contestaţie, ce a fost respinsă prin Hotărârea nr. 277 din 25 octombrie 2005 pronunţată de Comisia de Reexaminare Mărci.

Pentru a hotărî astfel, Comisia a reţinut în esenţă că marca solicitată la înregistrare „pneumo.ro" reprezintă un nume de domeniu constând din elementul verbal „pneumo” care reprezintă un nume de domeniu de nivel secundar, punct şi „ro" care reprezintă un nume de domeniu de nivel 1 (T.L.D.), în cazul de faţă codul ţării, pentru care contestatorul nu invocă exclusivitate.

A apreciat Comisia că marca înregistrată ca un întreg nu are nimic neobişnuit sau fantezist, reprezentând o simplă juxtapunere a elementului verbal „pneumo" şi a codului ţării, separate printr-un punct, fiind lipsită de orice caracter distinctiv în legătură cu produsele din clasa 41 şi 42 la care contestatorul s-a limitat. Elementul verbal „pneumo" reprezintă un prefix frecvent utilizat pentru afecţiunile pulmonare, indicând totodată că publicarea on-line se referă la articole despre afecţiuni pulmonare.

Ca atare, a apreciat Comisia că publicul nu va percepe denumirea „Pneumo.ro" decât ca o adresă de web-site şi nu ca o marcă.

în consecinţă s-a constatat că marca menţionată nu poate fi înregistrată pentru serviciile din clasa 41 „publicare on-line pentru domeniul medical" şi clasa 42 „creare şi menţinere pagina web şi bază de date pentru domeniul medical", pentru aceste servicii fiind aplicabile prevederile art. 5 lit. b) şi art. 5 lit. c) din Legea nr. 84/1998.

împotriva acestei hotărâri a declarat apel petenta SC P.l. SRL.

Prin apelul astfel formulat s-au adus hotărârii atacate următoarele critici:

Marca „pneumo.ro" este distinctivă nefiind îndeplinite dispoziţiile art. 5 lit. b), în opinia apelantei, la aprecierea caracterului distinctiv avându-se în vedere nu semnul în sine, ci raportul semn-produs/serviciu. Această marcă este una compusă, verbală şi vizuală, formată din cuvântul „pneumo", particula „ro", despărţite de un punct, fiind scrisă cu litera mare şi caractere îngroşate, şi ea trebuie analizată în ansamblul ei din punct de vedere al distinctivităţii.

Fiind destinată a fi aplicată serviciilor de publicare on-line, cuvântul „pneumo" nu are relevanţă pentru aprecierea distinctivităţii. Partea finală a mărcii (particula ,,ro) nu indică tipul de servicii prestate, ci poate sugera una dintre modalităţile în care se vor presta, adică şi în format electronic. în mod greşit a reţinut Comisia de reexaminare că marca în cauză reprezintă un nume de domeniu, aceasta constituind numele unei reviste care apare şi pe suport de hârtie şi pe suport electronic.

A susţinut apelanta că marca este distinctivă în raport cu serviciile de publicare on-line precum şi cu serviciile de creare şi menţinere pagina web şi baza de date întrucât: denumirea „pneumo.ro” este rezultatul imaginaţiei, fiind un produs de fantezie iar denumirea mărcii nu se confundă cu serviciile prestate (servicii de educare pentru oameni sau tehnologia informaţiei).

Totodată s-a susţinut că marca „pneumo.ro" constă într-o combinaţie originală de cuvinte, litere şi elemente grafice, astfel încât art. 5 alin. (1) lit. c) nu este aplicabil în cazul de faţă.

Criteriul în funcţie de care se decide dacă o marcă este sau nu uzuală este acela dacă termenul folosit este uzual în comerţul cu un produs sau serviciu pentru a desemna acel produs/serviciu. în condiţiile în care combinaţia de cuvinte nu desemnează sau nu califică produsele sau serviciile cărora urmează să se aplice marca, atunci aceasta este absolut valabilă.

Marca „pneumo.ro", raportat la clasele de servicii 41 - publicare on-line şi 42, poate sugera consumatorului doar că sub acest semn va găsi publicate pe internet informaţii din domeniul farmaceutic, ceea ce nu înseamnă că marca este compusă exclusiv din indicaţii devenite uzuale în limbajul curent.

Interpretarea Comisiei în sensul că marca indică faptul că publicarea on-line se referă la articole despre afecţiuni pulmonare nu are nici un efect asupra caracterului uzual, pentru că marca nu desemnează şi nici nu califică produsele pentru care se dovedeşte înregistrarea. De altfel acest aspect nu a constituit o problemă pentru înregistrarea aceleiaşi mărci pentru publicaţii pe suport de hârtie.

S-a mai arătat că apelanta utilizează, încă din luna octombrie 2004, marca „Pneumo.ro" pentru reviste publicate în forma fizică şi pentru reviste on-line, context în care consideră că singura protecţie juridică adecvată numelui revistei este cea oferită de Legea 84/1998.

Prin decizia civilă nr. 1080 din 22 iunie 2006 Tribunalul Bucureşti, secţia a V-a civilă a admis apelul, a schimbat în tot hotărârea apelată, în sensul că a admis contestaţia împotriva deciziei nr. 210469 din 1 februarie 2005 în sensul că a admis la înregistrare marca „pneumo.ro” şi pentru serviciile din clasa 41 -publicare on-line pentru domeniul medical şi clasa 42 - creare şi menţinere pagină web şi bază de date pentru domeniul medicalin.

Pentru a dispune astfel instanţa a reţinut următoarele:

Distinctivitatea reprezintă capacitatea semnului ales ca marcă de a deosebi un produs sau un serviciu al unei întreprinderi de cele ale altor întreprinderi. Distin-citivitatea semnului ca marcă nu se confundă cu originalitate şi nu presupune noutate ori creativitate. Semnul trebuie să distingă în privinţa provenienţei bunului, iar nu bunul în sine de alte bunuri.

în speţă, chiar dacă denumirea „Pneumo" este uzuală în mediul medical, ea este distinctivă în raport cu serviciile pentru care apelanta a solicitat înregistrarea mărcii sale, deoarece semnul este în măsură să distingă în percepţia consumatorului căruia i se adresează serviciile pentru care este solicitat, de cele ale altui producător. Astfel, chiar dacă marca va fi percepută de către public ca fiind un nume de domeniu, ea va fi în măsură să distingă asupra provenienţei bunului (servicii de publicare şi creare bază de date) ca fiind de la persoane specializate în acest domeniu al medicinii (pneumologia).

împotriva acestei decizii a declarat recurs intimata O.S.I.M.

în motivarea recursului s-a arătat, în esenţă, următoarele:

Instanţa de apel a făcut o interpretare greşită a dispoziţiilor art. 5 lit. b) şi c) din Legea 84/1998, argumentele care au stat la baza soluţiei pronunţate fiind de natură a neglija scopul şi funcţia mărcii, anume aceea de a servi la deosebirea produselor şi serviciilor unei persoane fizice sau juridice de cele aparţinând altor persoane.

Distinctivitatea unei mărci se evaluează în legătură cu produsele şi serviciile cărora li se aplică marca respectivă. în raport de serviciile din clasele 41 şi 42, denumirea „pneumo.ro" nu are caracter distinctiv, fiind percepută de către consumatori mai degrabă ca un nume de domeniu, decât ca o marcă. Consumatorul nu va căuta pe internet marca „pneumo.ro", ci o pagină web cu această denumire.

Elementul verbal „pneumo" reprezintă un cuvânt frecvent uzilizat în domeniul medical pentru afecţiunile pulmonare indicând faptul că publicarea on-line se referă la articole privitoare la afecţiuni pulmonare, având deci un caracter descriptiv şi nu un caracter distinctiv. Denumirea „pneumo.ro” va fi în măsură să indice publicului utilizator de internet că pe site-ul cu această denumire va găsi informaţii referitoare la afecţiuni pulmonare, informaţii care provin de la persoane specializate în acest domeniu.

O caracteristică dominantă a sistemului de furnizare de informaţii pe internet este caracterul descriptiv al denumirilor utilizate, tocmai pentru a uşura munca utilizatorului în căutarea acestor informaţii.

în domeniul mărcilor însă, caracterul descriptiv al unei denumiri în raport cu produsele/serviciile pentru care se solicită protecţie, constituie un impediment la înregistrare, întrucât descriptivitatea exclude distinctivitatea.

A admite la înregistrare marca „pneumo.ro" pentru servicii de „publicare on-line pentru domeniul medical” şi „creare şi menţine pagină web şi bază de date pentru domeniul medical", ar însemna că se poate înregistra şi denumirea „hotel" pentru servicii de cazare, spre exemplu, ceea ce este inadmisibil.

în consecinţă, denumirea „pneumo.ro” nu va fi percepută de utilizatorii de internet ca o marcă, ci ca o adresă website scrisă în caractere standard, cu un pronunţat caracter descriptiv, ceea ce constituie un impediment în acordarea protecţiei în spiritul dispoziţiilor art. 5 lit. b) şi c) din Legea nr. 84/1998.

Intimata SC P.P.I. SRL a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat, în esenţă, pentru următoarele argumente:

în mod corect instanţa de apel a reţinut că marca este distinctivă în raport de serviciile pentru care s-a solicitat protecţie deoarece, denumirea „pneumo.ro” este rezultatul imaginaţiei, fiind un produs de fantezie, iar denumirea mărcii nu se confundă cu titlul de servicii prestate. Serviciile pentru care se doreşte înregistrarea mărcii sunt diferite de domeniul medical, astfel că marca este distinctivă.

Comparaţia făcută de recurentă cu denumirea „hotel” pentru servicii de cazare nu este pertinentă deoarece, marca „pneumo.ro" nu s-a solicitat a fi înregistrată pentru servicii medicale, pentru a fi într-o situaţie similară cu înregistrarea mărcii „hotel" pentru servicii de cazare. Marca „pneumo.ro" s-a solicitat a fi înregistrată pentru servicii de publicare on-line şi creare şi menţinere baze de date, iar nu pentru servicii medicale.

Marca „pneumo.ro" nu este compusă din semne sau indicaţii devenite uzuale în limbajul curent, aspect ce a fost reţinut implicit de O.S.I.M. atunci când a permis înregistrarea acestei mărci pentru publicaţii pe suport de hârtie.

Analizând recursul prin prisma motivelor formulate şi a apărărilor expuse, Curtea reţine următoarele:

Problema de drept ce face obiectul prezentului recurs este aceea de a interpreta şi aplica conceptul de „distinctivitate" a mărcii (condiţie necesară pentru admiterea unui semn la înregistrarea ca marcă) şi, în funcţie de rezultatul acestui demers, de a vedea dacă denumirea „pneumo.ro" poate fi înregistrată ca marcă pentru serviciile „publicare on-line" din clasa 41 şi „creare şi menţinere pagină web şi bază de date" din clasa 42.

Condiţia distinctivităţii mărcii rezultă în mod expres din definiţia mărcii, legiuitorul stabilind că marca trebuie „să servească la deosebirea produselor sau serviciilor unei persoane fizice sau juridice de cele aparţinând altei persoane".

Cuvântul „distinctiv" are ca sinonim cuvântul „caracteristic", ambele desemnând calitatea de a fi deosebit, diferit de alte lucruri de acelaşi fel, calitatea de a fi clar, evident, lămurit, desluşit.

în definiţia dată mărcii nu se prevede în mod expres cine trebuie să deosebească produsele sau serviciile unei persoane de cele aparţinând altor persoane, însă se subînţelege cu evidenţă că beneficiarul caracterului distinctiv este publicul. Nu este însă vorba despre publicul, în general, adică de orice persoană, ci despre publicul vizat, respectiv destinatarii produselor sau serviciilor pentru care se solicită a fi înregistrată marca.

Caracterul distinctiv al unei mărci nu rezultă din semnul în sine, ci din perceperea lui ca atare de către public. Marca se află într-o relaţie triunghiulară, pe de o parte cu produsul (serviciul) iar pe de altă parte cu publicul consumator.

a) Prima latură a raportului triunghiular priveşte relaţia dintre marcă şi produs (serviciu). Caracteristic acestei laturi este faptul că la aprecierea caracterului distinctiv al unei mărci nu se are în vedere doar semnul în sine, ci raportul semn-produs/serviciu.

Sub acest aspect sunt lipsite de distinctivitate:

- semnele necesare - denumirile = sunt cele impuse de natura sau de funcţia produsului pe care sunt chemate să-l individualizeze, fiind astfel singurul semn susceptibil de a-l desemna; de ex: pâine pentru produsul pâine; sacou pentru produsul de vestimentaţie respectiv, etc.

- formele = nu pot fi înregistrate mărcile constituite exclusiv din forma produsului, care este impusă de natura produsului sau este necesară obţinerii unui rezultat tehnic sau care dă o valoare substanţială produsului - art 5 lit e) din lege; de ex: forma roţii unui autovehicul pentru anvelope

- semnele generice = sunt acele semne care desemnează nu un anume produs sau serviciu, ci categoria, specia, genul căruia îi aparţin; de ex: restaurant -pentru localurile unde publicul poate servi masa; cola - pentru produse pe bază de cola; vin - pentru produse vinicole; cocktail - pentru băuturile specifice.

- semnele uzuale = semnul care printr-o utilizare generalizată a devenit uzualin. Semnul uzual are o semnificaţie foarte puţin diferită de semnul necesar. Sunt semne uzuale toţi termenii laudativi: mai bun, ultra, super, extra etc, deoarece prin natura lor trebuie lăsaţi la libera dispoziţie a tuturor comercianţilor. Caracterul uzual se apreciază în raport cu produsul sau serviciul pentru care semnul se solicită a fi înregistrat ca marcă.

- semnele descriptive = sunt compuse exclusiv din semne sau din indicaţii, purtând servi în comerţ pentru a desemna specia, calitatea, cantitatea, destinaţia, valoarea, originea geografică sau timpul fabricării produsului ori prestării serviciului sau alte caracteristici ale acestora - art 5 lit d) din lege. De ex: Companie de asigurări - pentru o societate având ca obiect de activitate asigurări, etc.

b) Cea de-a doua latură a raportului triunghiular priveşte relaţia dintre semn şi public.

Percepţia de către public a mărcii ca indicând anumite produse şi servicii este esenţială. Este necesar ca, văzând semnul, publicul vizat să atribuie produsul sau serviciul respectiv unei întreprinderi determinate. Nu trebuie însă ca publicul să fie conştient de acest lucru, adică să ştie că un anume semn trebuie să îi indice o anumită provenienţă a lucrului; este suficient ca semnul să acţioneze ca o marcă asupra lui, chiar dacă publicul nu îşi dă seama de acest lucru.

în raport de aceste considerente de ordin teoretic referitoare la înţelesul conceptului de „distinctivitate" a mărcii, Curtea urmează să aprecieze dacă denumirea „pneumo.ro" poate fi înregistrată ca marcă pentru serviciile „publicare on-line" din clasa 41 şi „creare şi menţinere pagină web şi bază de date” din clasa 42.

Dispoziţiile legale relevante sunt cele prevăzute de art. 3 lit. a) şi art. 5 lit. b), c) şi d) din legea nr. 84/1998:

Art. 3 lit. a) „în înţelesul prezentei legi, termenii şi expresiile de mai jos se definesc după cum urmează: a) marca este un semn susceptibil de reprezentare grafică servind la deosebirea produselor sau a serviciilor unei persoane fizice sau juridice de cele aparţinând altor persoane; pot constitui mărci semne distinctive, cum ar fi cuvinte, inclusiv nume de persoane, desene, litere, cifre, elemente figurative, forme tridimensionale şi, în special forma produsului sau a ambalajului său, combinaţii de culori, precum şi orice combinaţie a acestor semne;

Art. 5 lit. a), b), c) şi d):

Sunt excluse de la protecţie şi nu pot fi înregistrate:

a) mărcile care nu îndeplinesc condiţiile prevăzute la art. 3 lit. a);

b) mărcile care sunt lipsite de caracter distinctiv;

c) mărcile care sunt compuse exclusiv din semne sau din indicaţii devenite uzuale în limbajul curent sau în practicile comerciale loiale şi constante;

d) mărcile care sunt compuse exclusiv din semne sau din indicaţii, putând servi în comerţ pentru a desemna specia, calitatea, cantitatea, destinaţia, valoarea, originea geografică sau timpul fabricării produsului ori prestării serviciului sau alte caracteristici ale acestora";

Pentru o analiză corectă Curtea consideră că trebuie să stabilească mai întâi sensul noţiunilor de „internet", „site internet (website)", „pagină web", „nume de domeniu internet".

Internetul reprezintă un sistem mondial de reţele de calculatoare interconectate, care înlesneşte serviciile de comunicare a datelor, cum ar fi: deschiderea unei sesiuni de lucru de la distanţă, transferul de fişiere, poşta electronică şi grupurile de discuţii. Internetul este o cale de a conecta reţelele existente de calculatoare, care extinde mult posibilităţile fiecărui sistem participant. Internetul, prefigurat de ARPAnet, a fost iniţial realizat pentru a fi folosit de instituţiile militare, dar tehnologia sa permite practic oricărui sistem să se conecteze la el printr-o poartă electronică.

Site-ul internet sau website reprezintă un set de pagini web, de regulă incluzând o pagină de primire, în general localizate în acelaşi server, conceput şi menţinut ca o colecţie de informaţii de către o persoană, grup sau organizaţie sau ca un fişier simplu tip imagine, fişiere audio, fişiere video.

Prin intermediul unui website, deţinătorul acestuia oferă date de identificare despre el, comunică publicului vizat diverse informaţii, reprezentând astfel o formă de publicitate a sa.

Mai nou, prin intermediul unui website pot fi comercializate diverse produse sau pot fi oferite diverse servicii.

Pagina web sau pagina de internet reprezintă o sursă de informaţii proprie internetului, ce poate fi accesată prin intermediul unui web browser.

Internetul a fost constituit prin interconectarea unui număr de maşini de calcul din întreaga lume. Odată cu aceasta interconectare a apărut şi nevoia identificării acestor maşini, fiind creata adresarea numerica (sau IP-ul).

Cu toate acestea s-a ajuns cu timpul la concluzia că adresarea numerică era greoaie şi punea prea multe probleme pentru utilizatorul de rând şi astfel a fost introdus sistemul de nume de domenii care asociază un nume efectiv cu o adresă numerică, făcând astfel mai uşoară comunicarea în cadrul Internetului.

Numele de domeniu de internet reprezintă adresa electronică a website-ului. El mai este denumit „domeniu internet", „nume de domeniu web", „nume de domeniu".

Numele de domeniu devine astfel principalul identificator al unui site, prin care acesta va fi accesat.

El este format dintr-un nume efectiv şi o extensie menită să efectueze o anumită încadrare a site-ului intr-o categorie, respectiv, specificul activităţii sau zona geografică unde se află serverul (ex: extensiile .com au fost gândite pentru site-uri de natura comercială, cele .org pentru organizaţii non-profit, cele .ro pentru un site ce are un public ţintă exclusiv in Romania , ş.a.).

Cu titlu de exemplu, la o simplă accesare a internetului pot fi identificate următoarele nume de domenii: magistrat.ro, juridice.ro, dexonline.ro, guv.ro, parlament.ro, etc.

Prin prisma acestor consideraţii, Curtea apreciază că pentru aria specifică tehnologiei prelucrării şi transmiterii informaţiilor prin intermediul calculatoarelor, în spaţiul internet, sintagma „nume de domeniu" a devenit o noţiune cu un înţeles propriu, specific sistemului de comunicare prin internet.

Din punct de vedere literal, aşa cum s-a arătat mai sus, numele de domeniu este format dintr-un element verbal, urmat de un punct şi o extensie specifică, după formula: cuvânt.ro, cuvânt.com, cuvânt.org, etc.

în mod evident, fiind vorba despre elemente verbale ce fac parte din structura numelui de domeniu, acestea pot fi percepute atât pe cale vizuală, cât şi auditivă.

Curtea reţine că persoana vizată reprezintă, în speţă, consumatorul mediu care foloseşte calculatorul. în opinia Curţii, în prezent, având în vedere gradul de dezvoltare a utilizării spaţiului internet de către deţinătorii sau utilizatorii de calculatoare, Curtea consideră că dintre aceste persoane consumatorul mediu cunoaşte semnificaţia semnului „cuvânt.ro" şi îl percepe ca fiind un nume de domeniu ce identifică un website.

în mod cu totul evident, asocierea se va face în primul rând atunci când este vorba despre servicii oferite sau realizate prin intermediul unui calculator.

în consecinţă, Curtea apreciază că pentru aria serviciilor realizate/oferite prin intermediul calculatorului în spaţiul internet, semnul având compunerea: „cuvânt, ro" este unul descriptiv, fiind utilizat pentru a identifica un nume de domeniu ce ajută la identificarea unui site destinat utilizatorilor care cunosc limba română.

Problema care trebuie lămurită este următoarea: poate fi înregistrată ca marcă un semn ce, la nivel conceptual, reprezintă pentru publicul avizat un nume de domeniu?

Răspunsul la această întrebare nu poate fi dat decât revenind la conceptul de distinctivitate, drept condiţie imperativă obligatorie pentru înregistrarea unei mărci.

Astfel, aşa cum s-a arătat mai sus, caracterul distinctiv al unei mărci nu rezultă din semnul în sine, ci din perceperea lui ca atare de către public.

Marca se află într-o relaţie triunghiulară, pe de o parte cu produsul (serviciul) iar pe de altă parte cu publicul consumator.

în speţa de faţă, Curtea constată că marca pentru care intimata a depus cerere de înregistrare are următorul conţinut: „Pneumo.ro", fiind o marcă combinată cuprinzând elemente verbale (pneumo şi ro) şi elemente figurative (forma îngroşată a literelor şi punctul „.”). Acest semn s-a solicitat a fi înregistrat pentru următoarele servicii: „publicare on-line" din clasa 41 şi „creare şi menţinere pagină web şi bază de date" din clasa 42.

în mod cu totul evident, serviciile respective se pot realiza numai prin intermediul unui calculator, iar „publicarea on-line" şi „menţinerea paginii web” pot fi realizate numai în spaţiul internet.

în opinia Curţii, semnul Pneumo.ro, în raport cu serviciile „publicare on-line" din clasa 41 şi „creare şi menţinere pagină web şi bază de date" din clasa 42, descrie modul sub care se realizează prestarea serviciilor respective, adică prin intermediul unui website, fiind, prin urmare, descriptiv în raport cu astfel de servicii.

Funcţia esenţială a mărcii este aceea de a identifica serviciul sub aspectul provenienţei sale, iar nu de a identifica pe cel care îl prestează.

Prin intermediul unui website comerciantul doreşte să se identifice în spaţiul internet pentru publicul vizat, dar identificarea se face prin nume de domeniu, nu prin marcă.

Alta ar fi fost situaţia în care semnul Pneumo.ro s-ar fi solicitat a fi înregistrat pentru diverse produse sau servicii fără legătură cu utilizarea calculatoarelor (de exemplu, cărţi, reviste, uleiuri, servicii de transport, etc.).

De aemenea, alta ar fi fost situaţia în care semnul depus spre înregistrare ca marcă pentru serviciile respective ar fi fost „pneumo".

b) Cea de-a doua latură priveşte relaţia dintre semn şi public.

Percepţia de către public a mărcii ca indicând anumite servicii este esenţială. Este necesar ca, văzând semnul, publicul vizat să atribuie serviciul respectiv unei întreprinderi determinate. Nu trebuie însă ca publicul să fie conştient de acest lucru, adică să ştie că un anume semn trebuie să îi indice o anumită provenienţă a lucrului; este suficient ca semnul să acţioneze ca o marcă asupra lui, chiar dacă publicul nu îşi dă seama de acest lucru.

în speţa de faţă, publicul vizat (utilizatorul de calculatoare) va percepe semnul Pneumo.ro ca fiind adresa la care găseşte un website unde va găsi informaţii despre domeniul medical al pneumologiei, iar nu ca identificând originea serviciilor de „publicare on-line" sau „creare şi menţinere pagină web şi bază de date".

Faptul că titularul mărcii nu ar fi obţinut exclusivitate pe particulele ,,.ro" din conţinutul mărcii nu are nici o relevanţă sub aspectul distinctivităţii.

Consumatorul va percepe marca în întregul ei, iar numai cu privire la componenta pentru care titularul a obţinut protecţie exclusivă.

Lipsa unei exclusivităţi asupra unui element din conţinutul mărcii prezintă relevanţă doar în ceea ce priveşte terţii care vor dori ulterior să-şi înregistreze o marcă în cuprinsul căreia să introducă şi elementul pentru care un titular anterior nu are exclusivitate.

în realitate, semnul de genul „cuvânt.ro" este apreciat de consumatorii avizaţi ca fiind un nume de domeniu internet care conduce la un website, prin intermediul căruia o anumită persoană îşi face cunoscută activitatea sa sau efectuează anumite servicii.

Având în vedere considerentele expuse, Curtea apreciază că semnul „Pneumo. ro” nu poate fi înregistrat ca marcă pentru servicii de „publicare on-line” sau „creare şi menţinere pagină web şi bază de date”, împrejurare în care recursul va fi admis.

în drept, Curtea reţine aplicabilitatea dispoziţiilor art. 3 lit. a), art. 5 lit. b) şi art. 5 lit. d) din Legea nr. 84/1998.

Având în vedere considerentele expuse, Curtea va admite recursul şi va modifica în tot decizia recurată în sensul că va respinge ca nefondat apelul. (T.E.V.)

← Marcă. Cerere în anularea înregistrării. Semn (expresie)...		Marcă. Decăderea din drept. Marcă ce a devenit susceptibilă... →

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Marcă. Contestaţie împotriva hotărârii de respingere a cererii de înregistrare. înregistrarea ca marcă a unui semn care, la nivel conceptual, reprezintă pentru publicul avizat un nume de domeniu internet. Lipsa de distinctivitate