Persoană îndreptăţită la măsuri reparatorii. Construcţie dobândită prin act sub semnătură privată
Comentarii |
|
Legea nr. 10/2001, republicată, art. 3
Persoane îndreptăţite la măsuri reparatorii pentru construcţiile demolate, în sensul art. 3 din Legea nr. 10/2001, sunt şi cele ce au dobândit în proprietate construcţii prin acte sub semnătură privată, sub imperiul dispoziţiilor Decretului nr. 144/1958 privind reglementarea eliberării autorizaţiilor de construire, de reparare şi desfiinţare a construcţiilor, precum şi a celor referitoare la înstrăinările şi împărţelile terenurilor cu sau fără construcţii.
Decizia civilă nr. 34 din 13 februarie 2009
Prin sentinţa civilă nr. 1312/17 septembrie 2008, pronunţată de Tribunalul Iaşi, s-a respins contestaţia formulată de reclamant împotriva dispoziţiei nr. 965/17.04.2008, emisă de Primarul municipiului Iaşi.
Pentru a se pronunţa în acest sens, instanţa de fond a reţinut că reclamantul a solicitat anularea dispoziţiei emise de pârât şi obligarea acestuia la acordarea de măsuri reparatorii prin echivalent pentru imobilul construcţii şi teren în suprafaţă de 729 mp.
Reclamantul a invocat calitatea de proprietar al imobilului, în baza înscrisului intitulat „convenţie”, încheiat la 10 mai 1965. Potrivit acestui act, A.E., A.T., A.O., M.-G.E. şi P.M. i-au vândut reclamantului imobilul compus din casă şi suprafaţa de 1250 mp, individualizarea imobilului facându-se printr-un alt înscris, anterior celui menţionat, intitulat „chitanţă”, potrivit căntia, la 14 martie 1965, A.T. a primit de la reclamant suma de 6.000 lei, reprezentând parte din preţul de 16.000 lei convenit pentru imobil.
înscrisul invocat de reclamant nu avea efect translativ de proprietate cu privire la teren, nefiind încheiat în formă autentică, aspect în mod corect reţinut prin dispoziţia contestată. Mai mult, reclamantul nu a probat că la momentul exproprierii avea calitatea de proprietar al construcţiei, pentru a reţine cu privire la aceasta transferul proprietăţii în baza înscrisului sub semnătură privată şi, legat de acest aspect, incidenţa art. 24 din Legea nr. 10/2001.
în consecinţă, reclamantul nu a probat calitatea de persoană îndreptăţită cu privire la măsurile reparatorii stabilite de Legea nr. 10/2001, împrejurare în raport de care în mod corect, prin dispoziţia contestată în cauza de faţă, Primarul municipiului Iaşi a respins notificarea vizând acordarea de despăgubiri pentm imobil.
împotriva acestei hotărâri a declarat apel reclamantul, criticând-o pentru netemeinicie şi nelegalitate şi arătând că a dovedit calitatea sa de proprietar al constmcţiei demolate cu înscrisul sub formă privată încheiat la data de 10.05.1965, atât pentru casă, cât şi pentru teren, precizând că, ulterior exproprierii imobilului, i s-a atribuit în proprietate suprafaţa de 527 mp teren.
în ceea ce priveşte suprafaţa de 729 mp teren, a renunţat la aceasta, solicitând în temeiul Legii nr. 10/2001 măsuri reparatorii doar pentru construcţie.
A susţinut apelantul că în mod eronat instanţa de fond a reţinut lipsa dovezilor privitoare la calitatea sa de proprietar al construcţiei, legea neim-punând forma autentică în situaţia construcţiilor.
Curtea de apel a constatat că apelul este întemeiat pentru considerentele expuse.
Astfel, prin dispoziţia nr. 965/17.04.2008 emisă de intimat, s-a respins cererea formulată de reclamantul-apelant având ca obiect acordarea despăgubirilor băneşti pentru construcţia demolată şi terenul aferent în suprafaţă de 729 mp, motivat de lipsa înscrisurilor doveditoare privind calitatea de persoană îndreptăţită la restituire.
Curtea a reţinut că apelantul a solicitat acordarea de măsuri reparatorii doar pentru construcţia demolată. Verificând înscrisurile depuse la dosarul de fond, curtea a constatat că reclamantul a încheiat la data de 10.05.1965, în calitate de beneficiar, un înscris sub semnătură privată intitulat „convenţie”, având ca obiect vânzarea-cumpărarea casei de locuit compuse din două camere, două magazii, precum şi terenul aferent, în suprafaţă de 1.250 mp.
Aşa cum rezulta din adresa nr. 6222/27.06.1968 emisă de întreprinderea de Gospodărire a Locuinţelor şi Localurilor Iaşi, la data respectivă reclamantul locuia în imobilul ce a {acut obiectul promisiunii de vânzare, imobil ce urma să fie demolat. Prin aceeaşi adresă i se aducea la cunoştinţă reclamantului faptul că i s-a aprobat repartizarea unui apartament.
Curtea a reţinut că, după apariţia Legii nr. 18/1991, reclamantul a solicitat reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenului aferent construcţiei, prin sentinţa civilă nr. 6304/12.04.2000 a Judecătoriei Iaşi, dispunându-se obligarea prefectului judeţului Iaşi să emită un nou ordin prin care să fie admisă cererea de atribuire în proprietate a suprafeţei de 1.250 mp.
Ulterior, prin titlul de proprietate nr. 186167/10.04.2002, s-a reconstituit în favoarea reclamantului dreptul de proprietate pentru suprafaţa de 527 mp.
Potrivit dispoziţiilor art. 3 lit. a) din Legea nr. 10/2001, republicată, sunt îndreptăţite la măsuri reparatorii persoanele fizice, proprietari ai imobilelor la data preluării acestora. Raportat la înscrisurile arătate mai sus, care probau atât calitatea reclamantului de proprietar asupra terenului aferent construcţiilor demolate (sentinţa civilă nr. 6304/2000 şi titlul de proprietate nr. 186167/2002), dar şi împrejurarea că la momentul preluării imobilului construit şi neconstruit acesta era deţinut de reclamant (adresa I.G.L.L. nr. 6222/1968), curtea a constatat că în mod greşit instanţa de fond a reţinut inexistenţa dovezilor privind calitatea reclamantului de persoană îndreptăţită la acordarea măsurilor reparatorii pentm construcţiile demolate.
Pentru aceste considerente, văzând şi dispoziţiile art. 10 alin. (1) din Legea nr. 10/2001, instanţa de apel a stabilit calitatea reclamantului de persoană îndreptăţită la acordarea de măsuri reparatorii prin echivalent doar pentru construcţia demolată, diferenţa de 129 mp teren nefacând obiectul apelului.
← Persoane îndreptăţite la măsuri reparatorii. Organizaţii... | Atribuire de teren în compensare → |
---|