Plângere la Legea nr. 10/2001. Condiţii pentru acordarea măsurilor reparatorii referitoare la compensarea cu alte bunuri sau servicii
| Comentarii |
|
- Legea nr. 10/2001: art. 1 alin. 2 şi 3
Măsura reparatorie referitoare la compensarea cu alte bunuri sau servicii oferite în echivalent, prevăzută la art. 1 alin. 2 şi 3 din Legea nr. 10/2001, permite entităţii obligate la restituire să îi ofere persoanei îndreptăţite, prin compensare în echivalent, orice bunuri sau servicii disponibile, pe care le deţine şi care sunt acceptate de persoana îndreptăţită, în acest sens, entitatea învestită cu soluţionarea cererii de restituire poate propune persoanei îndreptăţite, ca măsură reparatorie alternativă, acordarea de bunuri: terenuri, construcţii aflate pe alte amplasamente, sau bunuri mobile aflate în circuitul civil, care sunt deţinute de aceasta.
(Decizia nr. 3/A din 12 ianuarie 2009)
Prin sentinţa civilă nr. 989 din 14 septembrie 2007 a Tribunalului Maramureş, s-a admis plângerea formulată de P.G. şi în consecinţă, s-a anulat dispoziţia nr. 1185 din 17.11.2005 emisă de intimatul Primarul municipiului Sighetu Marmaţiei şi s-a dispus restituirea în natură a imobilului din CF 5731 nr. top. 2728/1/a/1/b transcris în CF 16772.
S-a respins cererea de intervenţie în interes propriu formulată de intervenienta Parohia Ortodoxă Română nr. 1.
împotriva acestei sentinţe intervenienta Parohia Ortodoxă Română nr. 1 Sighetu Marmaţiei a declarat apel în termen legal, solicitând instanţei admiterea apelului, schimbarea hotărârii atacate în sensul admiterii cererii de intervenţie, cu consecinţa respingerii acţiunii civile formulată de reclamant.
De asemenea, pârâtul Primarul mun.Sighetu Marmaţiei a declarat apel în termen legal solicitând instanţei schimbarea hotărârii primei instanţe în sensul respingerii acţiunii civile formulată de reclamant.
Analizând sentinţa atacată prin prisma motivelor de apel invocate, a apărărilor formulate şi a probelor noi administrate Curtea în temeiul art. 295 C. pr. civ. reţine următoarele:
Terenul în litigiu a fost înscris iniţial în CF nr. 5731 Sighetu Marmaţiei, nr. top. 2728/1/a/1/b grădină în intravilan, în suprafaţă de 2642 mp în favoarea proprietarului tabular K.D. şi a fost preluat în mod abuziv de Statul Român în baza Decretului nr. 712/1966, fiind transcris în anul 1999 în CF nr. 16772 Sighetu Marmaţiei.
Prin dispoziţia nr. 1185/17.11.2005 emisă de Primarul municipiului Sighetu Marmaţiei s-a respins cererea de restituire în natură a imobilului situat în municipiul
Sighetu Marmaţiei, înscris în CF nr. 5731, nr. top. 2728/1/a/1/b, transcris în CF nr. 5772 nr. top. 2728/1/a/1/b deoarece acesta a fost atribuit Parohiei Ortodoxe Române din Sighetu Marmaţiei, prin H.C.L. nr. 36/1998 şi 82/1998 în vederea în vederea extinderii cimitirului, propunându-se acordarea de despăgubiri în condiţiile Titlului VII a in Legea nr. 247/2005.
Calitatea de persoană îndreptăţită a reclamantului P.G. conform art. 4 din Legea nr. 10/2001 nu a fost contestată de nici una dintre părţi.
Soluţia instanţei de fond s-a bazat pe concluziile raportului de expertiză tehnică extrajudiciară din care rezultă că pe fostul teren al antecesorului reclamantului există o -ihumare din luna noiembrie 2005, expertul realizând trei variante de restituire a terenului.
în speţă, pârâtul şi intervenienta au susţinut că terenul solicitat de reclamant nu este un teren liber în sensul Legii nr. 10/2001 întrucât pe acesta au fost edificate sau sunt în curs de executare următoarele: capelă, turn, clopotniţă, aproximativ 150-200 morminte, chioşc de flori şi căi de acces, depunând în acest sens nota de constatare.
Conform CF nr. 16772 Sighetu Marmaţiei imobilul în litigiu este înscris sub A+2, nr. top. 2728/1/a/1/b, teren în str. Gării, în suprafaţă de 2642 mp, în favoarea Statului Român iar în foaia de sarcini este notat dreptul de folosinţă timp de 99 ani, fără plata, in favoarea Parohiei Ortodoxe Române Sighetu Marmaţiei.
Prin autorizaţia de construire nr. 54/23.04.2003 emisă de Primarul municipiului Sighetu Marmaţiei s-a autorizat executarea lucrărilor de construire pentru capelă mortuară, gard de împrejmuire şi clopotniţă de către Parohia Ortodoxă nr. 1 Sighetu Marmaţiei pe terenul înscris în CF nr, 16772.
Astfel, pentru lămurirea situaţiei de fapt şi pentru aflarea adevărului Curtea a ncuviinţat administrarea probei solicitate de apelanţi privind efectuarea unei expertize tehnice topografice judiciare.
Potrivit raportului de expertiză tehnică topografică judiciară, pe terenul cu nr. top. 2728/1/a/1/b cu suprafaţa de 2642 mp înscris în CF nr. 16772 se găsesc următoarele supraedificate: un gard de fier forjat cu soclu şi fundaţie din beton; şiruri de morminte -eprezentate în anexa nr. 1); o intrare amenajată; o alee pietruită pentru acces la -norminte; în partea sudică, există o platformă veche betonată. Această suprafaţă de teren nu este liberă iar accesul din stradă este ocupat de şiruri de morminte şi aleea Pietruită.
în conformitate cu prevederile art. 1 alin. 2 din Legea nr. 10/2001, în cazurile în care restituirea în natură nu este posibilă se vor stabili măsuri reparatorii prin echivalent. Măsurile reparatorii prin echivalent vor consta în compensare cu alte bunuri sau servicii oferite în echivalent de către entitatea investită potrivit prezentei legi cu soluţionarea notificării, cu acordul persoanei îndreptăţite sau despăgubiri acordate în condiţiile prevederilor speciale privind regimul stabilirii şi plăţii despăgubirilor aferente imobilelor preluate în mod abuziv.
De asemenea, art. 10 alin. 2 din acelaşi act normativ stipulează că, în cazul în care pe terenurile pe care s-au aflat construcţii preluate în mod abuziv s-au edificat noi construcţii, autorizate, persoana îndreptăţită va obţine restituirea în natură a părţii de teren rămase liberă, iar pentru suprafaţa ocupată de construcţii noi, cea afectată servituţilor legale şi altor amenajări de utilitate publică ale localităţilor urbane şi rurale, -năsurile reparatorii se stabilesc în echivalent.
Având în vedere faptul că terenul cu suprafaţă de 2642 mp, nr. top. 2728/1/a/1/b, nu este un teren liber în sensul Legii nr. 10/2001, pe acesta fiind edificate construcţiile descrise în raportul de expertiză tehnică judiciară în baza autorizaţiei de construire nr. 54/23.04.2003, întreg terenul fiind destinat a deservi nevoilor comunităţii, fiind în fapt un cimitir, Curtea constată că tribunalul în mod nelegal a stabilit că terenul în litigiu este liber şi a dispus restituirea acestuia în natură în favoarea reclamantului, acesta fiind îndreptăţit doar la acordarea măsurilor reparatorii prin echivalent potrivit art. 1 alin. 2 şi art. 10 alin. 2 din Legea nr. 10/2001.
Ţinând seama de împrejurarea că în acţiunea civilă modificată reclamantul a solicitat ca, în ipoteza în care restituirea în natură a terenului solicitat nu este posibilă, pârâtul să fie obligat la acordarea de măsuri reparatorii prin echivalent constând în compensarea cu un alt teren, Curtea apreciază că în speţă sunt incidente dispoziţiile art. 1.7 din H.G. nr. 250/2007.
Potrivit acestor prevederi, măsura reparatorie referitoare la compensarea cu alte bunuri sau servicii oferite în echivalent, prevăzută la art. 1 alin. 2 şi 3 din Legea nr. 10/2001, permite entităţii obligate la restituire să ofere persoanei îndreptăţite, prin compensare în echivalent, orice bunuri sau servicii disponibile, pe care le deţine şi care sunt acceptate de persoana îndreptăţită. în acest sens, entitatea investită cu soluţionarea cererii de restituire poate propune persoanei îndreptăţite, ca măsură reparatorie alternativă, acordarea de bunuri: terenuri, construcţii aflate pe alte amplasamente sau bunuri mobile, aflate în circuitul civil, care sunt deţinute de aceasta.
Prin urmare, textul legal stabileşte că bunul oferit în echivalent prin compensare persoanei îndreptăţite trebuie să îndeplinească următoarele cerinţe, şi anume;să fie disponibil;să se afle în circuitul civil; să fie deţinut de entitatea investită cu soluţionarea notificării şi să fie acceptat de persoana îndreptăţită.
în speţă, reclamantul a arătat că este de acord cu acordarea măsurii reparatorii prin echivalent constând în compensarea cu terenul înscris în CF nr. 12472 Sighetu Marmaţiei.
Verificând CF nr. 12472 Sighetu Marmaţiei, Curtea constată că imobilul cu nr. top. 6977/2/2, teren în str. Făget, în suprafaţă de 110515 mp se află în proprietatea municipiului Sighetu Marmaţiei cu titlu de lege şi în administrarea operativă a Consiliului Local al municipiului Sighetu Marmaţiei.
Din adeverinţa nr. 6826/22.03.2007 emisă de Primăria Sighetu Marmaţiei rezultă că imobilul teren înscris în CF. nr. 12472 nr. top.6977 nu se află pe lista revendicărilor de la Legea nr. 10/2001.
Deşi acest imobil nu figurează în lista bunurilor disponibile care pot fi acordate în compensare, reprezentantul pârâtului apelant nu a contestat împrejurarea că terenul este disponibil motiv pentru care Curtea apreciază că acesta îndeplineşte toate condiţiile cerute de art. 1.7 din H.G. nr. 250/2007 astfel încât suprafaţa de 2642 mp din acest imobil poate fi acordată în compensare ca măsură reparatorie în echivalent în favoarea reclamantului.
Pentru aceste considerente, Curtea în temeiul art. 296 C. pr. civ. va admite în parte apelul declarat de intervenienta Parohia Ortodoxă Română nr. 1 Sighetu Marmaţiei şi va admite în parte apelul pârâtului Primarul municipiului Sighetu Marmaţiei, va schimba în parte sentinţa atacată în sensul că, în baza art. 1 alin. 2 şi art. 10 alin. 2 din Legea nr. 10/2001 coroborat cu art. 1.7 din H.G. nr. 250/2007, va dispune acordarea de măsuri reparatorii în echivalent constând în compensarea cu terenul în suprafaţă de 2642 mp înscris în CF nr. 12472 Sighetu Marmaţiei, nr. top. 6977/2/2, teren str. Făget, municipiul Sighetu Marmaţiei, Jud. Maramureş, menţinând restul dispoziţiilor sentinţei apelate. (Judecător Anca-Adriana Pop)
| ← Partajarea terenurilor reconstituite pe numele | Plângere la Legea nr. 10/2001. Parcuri. → |
|---|
