RECURS. CERERE DE SUSPENDARE A JUDECĂRII APELULUI. NEPRONUNTARE. INEXISTENŢA MOTIVULUI DE CASARE PREVĂZUT DE ART. 304 PCT. 6 COD PROCEDURĂ CIVILĂ.
| Comentarii |
|
Potrivit art. 304 pct. 6 Cod procedură civilă, casarea unei hotărâri se poate cere atunci când instanţa nu s-a pronunţat asupra unui capăt de cerere, a acordat mai mult decât s-a cerut ori ceea ce nu s-a cerut.
Cererea de suspendare a judecării cauzei este un simplu incident procesual şi, prin consecinţele sale - de a determina încetarea provizorie a judecării cauzei - nu poate fi asimilată cu un capăt de cerere, pentru a face incident motivul de casare prevăzut de art. 304 pct. 6 Cod procedură civilă.
Prin sentinţa civilă nr. 2.615/12.06.1997, Judecătoria Buftea a admis acţiunea principală formulată de reclamantul-pârât S.A. împotriva pârâtei-reclamante M.V. şi a respins cererea reconvenţională formulată de pârâtă împotriva reclamantului; a constatat componenţa masei succesorale rămasă de pe urma defunctului M.Gh. şi calitatea de unic moştenitor a pârâtei M.V.; a constatat componenţa masei succesorale rămasă depe urma defunctei M.E. şi calitatea de moştenitor al acesteia a reclamantului S.A.; a dispus ieşirea din indiviziune a părţilor, prin atribuirea în natură a două loturi de teren extravilan, conform expertizei.
Pentru a pronunţa această sentinţă, instanţa a stabilit, în fapt, din analiza probelor administrate, că reclamantul S.A., deşi nu este rudă cu defunctul M.Gh., este moştenitorul soţiei acestuia M.E., care a decedat ulterior soţului ei, astfel că, în mod justificat, a fost menţionat în titlul de proprietate nr. 15.521/ 30.01.1995.
Cererea reconvenţională, prin care pârâta a solicitat anularea tiltului de proprietate emis în mod greşit şi în numele reclamantului S.A., a fost respinsă, deoarece, chiar dacă reclamantul nu este rudă cu defunctul, el are dreptul la partea de moştenire ce i se cuvenea mătuşii sale M.E., a cărei suprafaţă de teren a fost menţionată în titlul de proprietate nr. 15.521/30.01.1995.
Sentinţa a rămas definitivă prin respingerea apelului declarat de către reclamantă, conform deciziei civile nr. 1.902/25.06.1998 a Tribunalului Bucureşti -secţia a lll-a civilă.
împotriva deciziei pronunţate în apel a declarat recurs apelanta-reclamantă, solicitând casarea, pentru următoarele motive: tribunalul nu s-a pronunţat asupra cererii de suspendare a judecării apelului, deşi apelanta a învederat că are pe rolul Judecătoriei Buftea un proces în care a cerut anularea certificatului de moştenitor emis pe numele pârâtului; nu a fost reţinută corect situaţia de fapt şi instanţa de apel nu s-a pronunţat asupra cererii reconvenţionale.
Recursul este nefondat.
Cererea de suspendare a judecării apelului asupra căreia instanţa nu s-a pronunţat, nu reprezintă, în înţelesul dispoziţiilor art. 304 pct. 6 Cod procedură civilă, un capăt de cerere, a cărei omisiune de rezolvare să facă posibilă casarea hotărârii în baza acestui text de lege. Aceasta, deoarece, cererea de suspendare a judecării cauzei este un simplu incident procesual şi prin consecinţele sale - de a determina încetarea provizorie a judecării cauzei - nu poate fi asimilată cu un "capăt de cerere", în sensul art. 304 pct. 6 Cod procedură civilă.
Textul de lege se referă la cereri şi capete de cerere, prin care sunt supuse judecăţii drepturi litigioase, pretenţii concrete cărora urmează să li se dea o rezolvare în urma procesului şi nu la cereri incidentale care tind la temporizarea sau sustragerea provizorie de la judecată a cererii care a învestit instanţa.
Astfel, chiar dacă instanţa de apel nu s-a pronunţat asupra cererii de suspendare a judecării apelului, acest aspect este în afara motivului de casare prevăzut de art. 304 pct. 6 Cod procedură civilă.
Nici celelalte critici nu sunt fondate, întrucât soluţia de fapt a fost stabilită pe baza probelor administrate, rezultând din actele dosarului că terenul extravilan în litigiu a aparţinut numei M.E. (autoarea pârâtului) şi a fost în patrimoniul C.A.P.-ului.
în ce priveşte nepronunţarea asupra cererii reconvenţionale, urmare a soluţiei de respingere a apelului, a fost menţinută sentinţa primei instanţe, prin care s-a respins cererea reconvenţională.
Neregăsindu-se, în speţă, nici unul din motivele de casare invocate (art. 304 pct. 6 si 11 Cod procedură civilă), recursul a fost repins, ca nefondat. (Judecator Adina Nicolae)
(Secţia a IV-a civilă, decizia civilă nr. 33/1999)
| ← RECURS. CERERE DE REPUNERE ÎN TERMEN. CONDIŢII. | RECURS. CONDIŢIILE NECESARE REŢINERII MOTIVULUI DE CASARE... → |
|---|
