Recurs. Lipsa interesului. Consecinţe

Calitatea de parte în proces nu este suficientă pentru declararea căii de atac, fiind necesar ca cel care critică hotărârea să justifice şi interesul de a o ataca, acesta reprezentând o condiţie de exerciţiu a acţiunii civile.

în aceste condiţii, legitimare procesuală activă are numai partea care a pierdut procesul, deoarece cel care a avut câştig de cauză nu are interes, neputând demonstra drepturile care i-au fost lezate, iar recursul declarat de acesta va fi respins ca lipsit de interes.

(Decizia nr. 3189 din 20 noiembrie 2001 - Secţia a IV-a civilă)

Prin cererea înregistrată la data de 3.03.1999 pe rolul Judecătoriei Bolintin-Vale, reclamanta T.S. a chemat în judecată pârâţii Comisia judeţeană Giurgiu pentru aplicarea Legii fondului funciar, Comisia comunală Bolintin-Vale, judeţul Giurgiu, pentru aplicarea Legii fondului funciar, T.S., T.D. şi D.E., solicitând pronunţarea unei hotărâri prin care să se dispună anularea parţială a Titlului de proprietate nr. 26295 din 15.03.1994, în sensul deducerii cu 1,00 ha a suprafeţei de teren de 3,49 ha, constatând că acest 1 ha este proprietatea sa.

Prin Sentinţa civilă nr. 979 din 13.09.1999 a Judecătoriei Bolintin-Vale, s-a admis acţiunea, s-a dispus modificarea Titlului de proprietate nr. 26295 din 15.03.1994, în sensul radierii suprafeţei de 1 ha ce urmează a fi atribuit reclamantei, şi au fost obligaţi pârâţii la 110.000 lei cheltuieli de judecată către reclamantă.

împotriva sentinţei de fond a declarat apel T.S., criticând-o pentru următoarele motive: acţiunea este inadmisibilă, instanţa neavând competenţa de a reconstitui dreptul de proprietate; nu s-a făcut o dovadă asupra faptului că reclamanta a respectat procedurile prevăzute de lege; acţiunea este formulată la 5 ani după eliberarea titlului de proprietate; probele administrate în cauză sunt insuficiente.

Tribunalul Giurgiu a admis apelul formulat de pârâtul T.S. împotriva sentinţei de fond prin Decizia civilă nr. 898 din 7.11.2000 şi a schimbat în tot sentinţa de fond, în sensul că a respins acţiunea reclamantei T.S. împotriva pârâţilor T.S., T.D., D.E., Comisia locală Bolintin-Vale pentru aplicarea Legii fondului funciar şi Comisia judeţeană Giurgiu pentru aplicarea Legii fondului funciar.

Tribunalul a reţinut că reclamanta-intimată nu a făcut nici o dovadă că a respectat procedura prevăzută de Legea nr. 18/1991 prin solicitarea reconstituirii dreptului de proprietate asupra suprafeţei de 1 ha; mai mult, cererea de intervenţie în interes propriu, sub acelaşi aspect, în partajul judiciar dintre titularii dreptului de proprietate asupra terenului, a fost respinsă prin Sentinţa civilă nr. 833 din 1.07.1997 a aceleiaşi instanţe de fond, menţinută prin Decizia civilă nr. 322 din 19.05.1998 a aceleiaşi instanţe.

împotriva deciziei tribunalului au declarat recurs intimatii T.S., T.D. şi D.E., la data de 29.11.2000.

Recurentele T.S. şi D.E. au depus motivele la data de 25.06.2001, în condiţiile în care considerentele deciziei recurate le-au fost comunicate la data de 4.04.2001.

Potrivit art. 2881 din Codul de procedură civilă, introdus prin Ordonanţa Guvernului nr. 13/1998, recurenţii erau obligaţi să depună la dosar motivele de recurs în termen de 15 zile de la data comunicării considerentelor deciziei recurate.
Din actele dosarului, rezultă că acest termen de 15 zile libere (cu aplicarea art. 101 din Codul de procedură civilă) a fost depăşit, s-au comunicat considerentele la 4.04.2001, iar motivele au fost depuse la 25.06.2001.

Constatând că a fost depăşit termenul legal de motivare a recursului şi că nu sunt invocate motivele de ordine publică, Curtea a constatat nulitatea recursului, sancţiune prevăzută de art. 306 din Codul de procedură civilă.

Asupra recursului declarat de pârâtul-intimat T.D. şi continuat, în urma decesului său, de moştenitoarele C.G. şi B.F., se constată că, în urma rejudecării cauzei şi admiterii apelului, s-a schimbat în tot sentinţa de fond, în sensul că s-a respins acţiunea reclamantei împotriva pârâţilor, printre care figurează şi recurentul.

Calitatea de parte în proces nu este suficientă pentru declararea căii de atac; este necesar ca cel care declară calea de atac să justifice şi interesul de a ataca hotărârea, care este o condiţie de exerciţiu a acţiunii civile.

în aceste condiţii, legitimare procesuală activă are numai partea care a pierdut procesul; cel care a avut câştig de cauză nu are interes, nu poate demonstra drepturile ce i-au fost lezate.

în această ultimă categorie se încadrează şi pârâtul-intimat-recurent, împotriva căruia a fost respinsă acţiunea.

Pentru orice alte motive, acesta se poate adresa instanţei pe calea unei acţiuni separate, şi în nici un caz pe calea de atac împotriva hotărârii care îi este favorabilă.

Prin urmare, Curtea a făcut aplicarea art. 312 din codul de procedură civilă şi a respins recursul declarat de recurentul T.D. şi continuat de moştenitoarele C.G. şi B.F., ca lipsit de interes. 

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Recurs. Lipsa interesului. Consecinţe