Recurs. Pronunţarea instanţei de apel asupra altor aspecte decât cele puse în discuţia părţilor. încălcarea principiului contradictorialitătii. Nulitatea hotărârii
| Comentarii |
|
Deşi, potrivit încheierii de dezbateri, părţile au pus concluzii asupra fondului pricinii, la darea soluţiei instanţa a avut în vedere alte împrejurări, respectiv lipsa încheierilor de amânare a pronunţării şi a dispozitivului sentinţei de fond, împrejurări pe care nu le-a pus în discuţia părţilor.
S-a încălcat astfel principiul contradictorialităţii, care guvernează procesul civil, ceea ce atrage nulitatea hotărârii şi incidenţa motivului de casare prevăzut de art. 304 pct. 5 din Codul de procedură civilă.
(Decizia nr. 2468 din 25 septembrie 2001 - Secţia a IV-a civilă)
Prin Sentinţa civilă nr. 3968 din 10.04.2000, Judecătoria Sectorului 6 Bucureşti a admis, în parte, acţiunea principală formulată de reclamanta S.M. împotriva pârâtului S.D., precum şi cererea reconvenţională a pârâtului.
Drept consecinţă a constatat că părţile au dobândit în timpul căsătoriei, cu contribuţie egală, următoarele bunuri: apartament în Bucureşti, autoturism Dacia 1310, televizor Goldstar, video Electa, mobilă bucătărie, mobilă dormitor, mobilă sufragerie, frigider Arctic, aragaz, 2 covoare, perdea, cuier şi lustră.
A constatat că valoarea masei partajabile este de 166.330.410 lei, iar cota valorică a fiecărei părţi este de 83.165.205 lei.
A respins, ca neîntemeiate, capetele de cerere din acţiunea principală şi reconvenţională referitoare la constatarea calităţii de bun propriu cu privire la autoturismul Dacia şi la includerea în masa partajabilă a sumei de 500 USD.
A dispus ieşirea părţilor din indiviziune, prin atribuirea către reclamanta-pârâtă a apartamentului, mobilei de sufragerie, aparatului video, frigiderului, covorului, perdelei şi lustrei, iar către pârât a celorlalte bunuri mobile.
Pentru egalizarea loturilor, reclamanta-pârâtă a fost obligată la plata sultei corespunzătoare.
împotriva sentinţei a declarat apel reclamanta, criticând-o pentru greşita respingere a cererii sale de constatare a caracterului de bun propriu al autoturismului.
Prin Decizia civilă nr. 330/A din 12.02.2001, Tribunalul Bucureşti - Secţia a V-a civilă şi de contencios administrativ a admis apelul, a desfiinţat hotărârea atacată şi a trimis cauza spre rejudecare aceleiaşi instanţe.
Pentru a pronunţa această soluţie, tribunalul a reţinut că hotărârea primei instanţe este lovită de nulitate, deoarece ea nu a fost pronunţată la data la care s-a amânat darea soluţiei, respectiv 27.03.2000, ci la 10.04.2000.
Astfel, dezbaterile asupra fondului au avut loc în şedinţa publică de la 20.03.2000, fapt ce rezultă din încheierea de la acea dată, când pronunţarea hotărârii a fost amânată la 27.03.2000. Deşi după această dată nu s-au mai întocmit alte încheieri de amânare a pronunţării, hotărârea asupra fondului s-a dat la 10.04.2000; s-a reţinut, în plus, că în dosarul de fond nu există nici dispozitivul hotărârii.
Decizia tribunalului a fost atacată cu recurs de pârât, care a criticat-o ca fiind dată cu aplicarea greşită a dispoziţiilor art. 297 din Codul de procedură civilă.
în dezvoltarea acestui motiv, recurentul a arătat că instanţa de apel a pronunţat hotărârea cu încălcarea principiului contradictorialităţii, deoarece aceasta se sprijină pe alte motive decât cele invocate în cererea de apel şi asupra cărora părţile nu au pus concluzii, nefiind puse în discuţia lor de instanţă.
Astfel, s-a reţinut că lipsesc mai multe încheieri de amânare a pronunţării, precum şi dispozitivul hotărârii de fond, dar aceste împrejurări nu au fost puse în discuţia părţilor, aşa încât acestea să-şi formuleze apărări pe acest aspect.
Recurentul a arătat în acest sens că, deşi dispozitivul sentinţei lipseşte din dosarul de fond, acesta se află în copie xerox în dosarul de apel, în plus, există la dosar minuta, aşa încât tribunalul avea posibilitatea să exercite controlul judiciar cu privire la legalitatea şi temeinicia hotărârii atacate.
în ceea ce priveşte încheierile de amânare a pronunţării, la dosarul de fond există încheierea de dezbateri din care rezultă că pronunţarea s-a amânat la 20.03.2000, iar din dispozitivul hotărârii reiese că au avut loc mai multe amânări succesive până la 10.04.2000, când s-a pronunţat hotărârea atacată.
Faţă de această situaţie, recurentul apreciază că prevederile art. 297 din codul de procedură civilă au fost greşit aplicate de tribunal, deoarece condiţiile acestui text legal nu erau îndeplinite.
în drept a fost invocat cazul de casare prevăzut de art. 304 pct. 5 din Codul de procedură civilă.
Recursul este fondat.
Din verificarea încheierii de dezbateri asupra apelului din 6.02.2001, rezultă că părţile au pus concluzii pe fondul apelului.
La darea soluţiei tribunalul a avut însă în vedere alte împrejurări, respectiv lipsa încheierilor de amânare a pronunţării şi a dispozitivului sentinţei de fond, pe care nu le-a pus în discuţia părţilor.
S-a încălcat astfel principiul contradictorialităţii, care guvernează procesul civil, principiu care presupune că toate elementele procesului trebuie supuse dezbaterii şi discuţiei părţilor, pentru ca fiecare parte să aibă posibilitatea de a se exprima cu privire la orice element care ar avea legătură cu pretenţia dedusă judecăţii.
Sub acest aspect sunt relevante dispoziţiile art. 129 alin. 4 din Codul de procedură civilă, potrivit cărora judecătorul este în drept să pună în dezbaterea părţilor orice împrejurări de fapt sau de drept care duc la dezlegarea pricinii, chiar dacă nu sunt menţionate în cerere sau în întâmpinare.
Rezultă că instanţa nu poate pronunţa hotărârea, reţinând aspecte pe care nu le-a pus, în prealabil, în discuţia părţilor, cum greşit a procedat tribunalul.
Faţă de aceste considerente, Curtea constată incidenţa în cauză a motivului de casare prevăzut de art. 304 pct. 5 din Codul de procedură civilă, în care se încadrează critica recurentei referitoare la încălcarea principiului contradictorialităţii.
în consecinţă, în baza art. 312 alin. 3 şi 5 din Codul de procedură civilă, raportat la art. 304 pct. 5 din Codul de procedură civilă, Curtea va admite recursul, va casa decizia tribunalului şi va trimite cauza spre rejudecare aceleiaşi instante.
| ← Recurs. Repunere în termen. Condiţii | Recurs. Obiect. Critici formulate omisso medio. Inadmisibilitate → |
|---|
