Sentința comercială nr. 249/2011, Curtea de Apel Cluj - Litigii cu profesioniștii
| Comentarii |
|
Dosar nr. (...) R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA C.Ă, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
SENTINȚA CIVILĂ Nr. 249/2011
Ședința a 15 A. 2011
Instanța constituită din: PREȘEDINTE G.-A. N. GREFIER A. B.
S-a luat în examinare conflictul negativ de competență ivit între
Judecătoria Cluj-Napoca și Tribunalul Comercial Cluj, în soluționarea acțiunii formulate de creditorul D. D. C. în contradictoriu cu debitorul M. D. I. având ca obiect sechestru asigurator.
Soluționarea conflictului de competență s-a făcut în camera de consiliu, fără citarea părților, în conformitate cu prevederile art. 22 alin 5
C.pr.civ.
CURTEA
Prin încheierea civilă nr. 16411/CC/(...), pronunțată de Judecătoria Cluj-Napoca în dosar nr. (...), s-a admis excepția necompetenței materiale a J. C.-N., pusă în discuție din oficiu și în consecință, s-a declinat competența soluționării cererii de chemare în judecată formulată de reclamantul D. D. C., în contradictoriu cu pârâtul M. D. I., în favoarea T. C. C.
P. a hotărî astfel, prima instanță a reținut următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul J. C.-N. la (...) sub nr. de mai sus, reclamantul D. D. C. a solicitat în contradictoriu cu pârâtul M. D. I., înființarea unui sechestru asigurator asupra apartamentului situat în localitatea B., str. Viilor Lab, nr.982, ap.26, jud. C., înscris în CF nr. 50370- C1-U26, înscrierea sechestrului asigurator înființat asupra apartamentului în CF nr.50370-C1-U26 B., nr. top 50370-C1-U26 și obligarea pârâtului la cheltuieli de judecată.
În motivarea cererii, reclamantul a arătat că la data de (...), între reclamant, pe de o parte și M. D. I. și SC Dan & S. C. SRL, pe de altă parte, s-a încheiat antecontractul de vânzare cumpărare nr.34 din (...), având ca obiect imobilul apartament nr.26 situat în localitatea B., str. Viilor Lab, nr.982, jud. C., în corp C2 B mansardă, compus din 2 camere, 1 baie, 1 bucătărie, 1 hol, o terasă de 12,11 mp, cu cote părți indivize aferente și cote părți indivize din teren aferente. A arătat că părțile au stabilit prețul vânzării la suma de 41.200 euro din care reclamantul a achitat deja primele două rate la termenele convenite. A mai arătat că termenul limită de finalizare a construcției și predare a apartamentului de către pârâți era data de (...), dar promitenții vânzători nu și-au respectat această obligație astfel încât ar fi operat rezoluțiunea contractului în baza pactului comisoriu de gradul patru inserat în contract. A susținut că promitenții vânzători aveau obligația să restituie promitentului cumpărător avansul plătit, dar au refuzat, motiv pentru care reclamantul a promovat acțiunea civilă din dosarul nr.(...) al J.
C.-N. cu termen de judecată în (...). A mai arătat că în perioada august
2010-septembrie 2010 au întreprins demersuri prin care au aflat că pârâții au transmis mai multor promitenți cumpărători ai unor apartamente din același imobil, notificări prin care le-au adus la cunoștință faptul că Ansamblul Excelsior din care face parte și apartamentul reclamantului, va fi cesionat către SC Mido Lev Atest and Partners SRL, iar această firmă este înființată în (...) cu un capital social de 200 lei. A arătat de asemenea că la adresa la care au fost invitați promitenții cumpărători pentru mai multe detalii, nu era nimeni, iar la mailurile expediate nu au primit nici un răspuns. A susținut că o altă dovadă că pârâții încearcă să se sustragă de la urmărire sau să-și risipească averea este aceea că la data de (...) au instituit un drept de ipotecă pentru suma de 100.000 euro. Reclamantul a apreciat că cererea sa îndeplinește condițiile impuse de articolul 591 și următoarele din codul de procedură civilă privind sechestrul asigurator.
În drept, reclamantul a invocat dispozițiile articolului 591, aliniatul 3 din Codul de procedură civilă.
Cererea a fost legal timbrată, cu suma de 10 RON taxă judiciară de timbru și 0,3 RON timbre judiciare mobile.
Instanța a încuviințat și administrat proba cu înscrisuri.
Pârâții nu au formulat întâmpinare, cererea fiind soluționată fără citarea părților.
Analizând ansamblul materialului probator aflat la dosar, instanța a reținut că a fost sesizată cu o cerere având ca obiect înființarea sechestrului asigurator asupra imobilului constând în apartament situat în localitatea B., str. Viilor Lab, nr.982, ap.26, jud. C., înscris în CF nr.50370-C1-U26. Pe rolul J. C.-N., reclamantul a înregistrat în prealabil dosarul civil nr.(...) care are ca obiect cererea reclamantului formulată în contradictoriu cu pârâții M. D. I. și SC Dan & S. C. SRL (f 7-8), pentru rezilierea antecontractului de vânzare cumpărare nr.34 din (...) încheiat la data de (...), între reclamant, pe de o parte și M. D. I. și SC Dan & S. C. SRL, pe de altă parte (f 15-16), având ca obiect imobilul apartament nr.26 situat în localitatea B., str. Viilor Lab, nr.982, jud. C., în corp C2 B mansardă, cu suprafața utilă de 41,07 mp, cu cote părți indivize aferente și cote părți indivize din teren și restituirea sumei de 10.000 euro achitată de reclamant cu titlu de avans. Din extrasul de carte funciară nr.50370-C1 B. rezultă că din imobilul de locuințe colective D+P+3E+M situat în B., nr.982, bloc C2B, o parte din apartamente au fost deja vândute de către pârât după construire, drepturile de proprietate ale cumpărătorilor fiind deja înscrise în cartea funciară.
Cu privire la excepția necompetenței materiale a J. C.-N. pe care instanța a pus-o în discuție din oficiu, instanța a reținut că potrivit dispozițiilor art. 592 alin. 1 C.proc.civ., cererea de sechestru asigurator se adresează instanței care judecă procesul. Interpretând acest text legal, instanța a apreciat că instanța care judecă procesul nu este cea investită în concret cu soluționarea cauzei, ci este cea care potrivit legii, este competentă să judece acțiunea care constituie premisa cererii de sechestru asigurator. P. a determina instanța competentă să judece procesul de bază, instanța a reținut că din antecontractul de vânzare cumpărare de la filele 15-16 coroborat cu extrasul de carte funciară nr.50370-C1 B. rezultă că pârâtul promitent vânzător a construit un imobil cu mai multe apartamente dintre care a promis spre vânzare și ulterior a vândut și alte apartamente decât cel din litigiu. Prin urmare, scopul comercial al acestei operațiuni de construire și apoi vânzare cumpărare de apartamente în vederea obținerii de profit este evident.
Potrivit art. 7 din Codul comercial, sunt comercianți aceia care fac fapte de comerț, având comerțul ca o profesiune obișnuită, și societățile comerciale. Chiar dacă s-ar accepta caracterul neobișnuit al acestor acte de comerț efectuate de pârât, potrivit articolului 9 din același cod, orice persoană care într-un chip accidental face o operațiune de comerț și nu poate fi considerată comerciant, este însă supusă legilor și jurisdicțiunii comerciale pentru toate contestațiunile ce se pot ridica din această operațiune, iar caracterul comercial al contractului prin care promitenții vânzători s-au obligat deopotrivă să construiască și să vândă apartamentul din litigiu, nu poate fi negat.
Raportând aceste texte legale la starea de fapt izvorâtă din probele cauzei, instanța a apreciat că numărul apartamentelor construite de pârâți în vederea vânzării în scopul obținerii de profit, imprimă acestor acte caracterul unor acte repetate de comerț. Prin urmare, și contractul încheiat între părți și dedus judecății intră în categoria acestor acte de comerț efectuate deja de promitenții vânzători în mod obișnuit, repetat, având așadar o natură comercială. În plus, potrivit art. 3, pct. 8 din Codul comercial, legea consideră fapte de comerț și întreprinderile de construcții.
Conform dispozițiilor art. 2 pct. 1 lit. a C.proc.civ., tribunalul judecă în primă instanță procesele și cererile în materie comercială al căror obiect are o valoare de peste 1 miliard lei, iar din cuprinsul antecontractului de vânzare cumpărare de la filele 15-16 rezultă că prețul vânzării a fost stabilit de părți la suma de 41.200 euro. Prin urmare, valoarea contractului a cărui rezoluțiune se cere în cauza premisă a cererii de sechestru asigurator, depășește1 miliard lei raportat la cursul euro de la data formulării cererii de chemare în judecată.
Așadar, prin prisma acestui text legal, competența soluționării cererii formulate de reclamant sub aspectul fondului, aparține tribunalului, iar nu judecătoriei.
Potrivit dispozițiilor art. 159, pct. 2 C.proc.civ., când pricina este de competența unei instanțe de alt grad, necompetența este de ordine publică, iar nesocotirea dispozițiilor legale privitoare la competență atrage nulitatea actelor de procedură potrivit prevederilor art. 105 alin. 1 C.proc.civ., nulitate necondiționată de existența vreunei vătămări, motiv pentru care instanța nu poate deroga de la această normă de competență și este obligată să pună din oficiu în discuția părților excepția de necompetență materială.
Având în vedere considerentele de fapt și de drept anterior expuse, în temeiul dispozițiilor art. 2 pct. 1 lit. a C.proc.civ., instanța a admis excepția necompetenței materiale a J. C.-N. și a dispus declinarea competenței de soluționare a cererii formulate de către reclamant în contradictoriu cu pârâtul în favoarea T. C. C.
În temeiul dispozițiilor art. 158 alin. 3 C.proc.civ., instanța a dispus trimiterea dosarului instanței competente de îndată ce hotărârea de declinare a competenței va deveni irevocabilă.
Tribunalul Comercial Cluj, prin sentința comercială nr. 879/CC/(...), adeclinat competența materială de soluționare a cererii formulată de către reclamantul D. D. C., în contradictoriu cu pârâtul M. D. I., în favoarea J. C.-N..
S-a constatat ivit conflictul negativ de competență, dispunându-se trimiterea dosarului, pentru soluționarea conflictului negativ de competență,
C. de A. C.
P. a dispune în acest sens, T. a reținut că, potrivit art. 592 C.pr.civ., cererea de sechestru asigurator se judecă de către instanța care soluționează
și fondul cauzei. În speță, cererea de fond a fost înregistrată la Judecătoria Cluj-Napoca, primind numărul (...). Prin urmare, dacă instanța care judecă fondul litigiului se consideră competentă să soluționeze acea cerere, în mod automat, înseamnă că este competentă să judece și prezenta cerere incidentală.
Este și firesc să fie așa, pentru că numai instanța care judecă fondul cauzei deține toate informațiile necesare pentru a aprecia dacă măsura sechestrului asigurator poate fi dispusă, o cerere incidentală cum este cea a instituirii sechestrului asigurator fiind „. legată"; de cea principală. Dacă instanța fondului nu este competentă să judece acțiunea, atunci, în mod automat, nu va fi competentă să judece nici măsura înființării sechestrului asigurator.
Dacă s-ar accepta teza că verificarea competenței materiale a instanței care soluționează cererea incidentală se face separat de verificarea competenței materiale a instanței investită cu fondul cauzei, atunci ar putea exista posibilitatea ca pe fond să se pronunțe o instanță de un anumit grad iar pe cererea de înființare a sechestrului asigurator o instanță de grad diferit, fapt evident inadmisibil, cu atât mai mult cu cât nu există nici o certitudine că în căile de atac promovate împotriva unei sau alteia dintre hotărâri, această situație anormală ar fi rezolvată.
În fine, verificarea competenței materiale de soluționare a cererii de înființare a cererii de sechestru asigurator nu se poate face prin verificarea competenței materiale de soluționare a cererii de fond, instanța nefiind investită cu soluționarea acelui litigiu. În plus, există și posibilitatea ca prezentul complet să nici nu dețină toate informațiile pentru ca să verifice cui trebuie dat spre soluționare fondul cauzei, acolo putându-se formula precizări și modificări de acțiune, de care această instanță nu are cunoștință.
Ivit fiind conflictul negativ de competență, în temeiul art. 22, al. 2
C.pr.civ., cauza fiind trimisă, pentru soluționarea acestuia, instanței superioare și comune celor în fața cărora s-a ivit acest conflict, C. de A. C.
Analizând conflictul negativ de competență ivit ca urmare a pronunțăriicelor două hotărâri mai sus amintite, Curtea reține următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul J. C.-N. la (...) sub nr. de mai sus, reclamantul D. D. C. a solicitat în contradictoriu cu pârâtul M. D. I., înființarea unui sechestru asigurator asupra apartamentului situat în localitatea B., str. Viilor Lab, nr.982, ap.26, jud. C., înscris în CF nr. 50370-
C1-U26, înscrierea sechestrului asigurator înființat asupra apartamentului în CF nr.50370-C1-U26 B., nr. top 50370-C1-U26 și obligarea pârâtului la cheltuieli de judecată.
J. a apreciat că numărul apartamentelor construite de pârâți în vederea vânzării în scopul obținerii de profit, imprimă acestor acte caracterul unor acte repetate de comerț. Prin urmare, și contractul încheiat între părți și dedus judecății intră în categoria acestor acte de comerț efectuate deja de promitenții vânzători în mod obișnuit, repetat, având așadar o natură comercială.
La momentul la care Tribunalul Comercial Cluj, prin sentința comercialănr. 879/CC/(...) a admis exceptia necompetentei sale materiale, dosarul de fond dosarul de fond, asa cum rezulta din practicaua s.c. 879/CC/2010, se afla pe rolul T. C. C. Din aceasta perspectiva erau incidente dispozitiile art
592 al 1 cod pr civ respectiv ca sechestrul se solutioneaza de catre instanta
„care judeca procesul"; - adica de către instanța care solutioneaza actiunea de fond (Tribunalul Comercial Cluj).
Dincolo de acest argument procedural - curtea observa ca litigiul de fond care a generat și cererea de sechestru asigurator, este de natură comercială așa cum corect a sesizat J. C. N.. Fără a exista un criteriu obiectiv prestabilit sau cuantificat normativ, ci examinând în concret cauza, curtea apreciază că scopul urmărit de către promitentii vânzători la încheierea contractului a fost unul speculativ, numărul unităților locative construite, repetarea unor asemenea acte și fapte conferă în mod cert natură comercială operațiunilor.
Ceea ce s-a dovedit în cauză este caracterul de continuitate în timp a activității pârâților, care într-un interval de timp suficient de lung ca să justifice obișnuița (profesia) au edificat în mod repetat blocuri și au înstrăinat apartamente - devenind în acest fel comercianți. Curtea consideră că rămâne la aprecierea judecătorului stabilirea naturii profesionale, adică comerciale a operațiunilor, neputându-se prefigura jurisprudențial criterii de ordin cantitativ (adică care este număr minim de apartamente peste care se apreciază comercială operațiunea).
Față de cele ce preced curtea stabilește competența de soluționare a cererii de sechestru asigurator formulată de către creditorul D. D. C. în contradictoriu cu debitorul M. D. I. în favoarea T. C. C.
P. ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII HOTĂRÂȘTE
Stabilește competența de soluționare a cererii de sechestru asigurator formulată de către creditorul D. D. C. în contradictoriu cu debitorul M. D. I. în favoarea T. C. C.
Cu drept de recurs în termen de 5 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică azi (...).
PREȘEDINTE GREFIER
G.-A. N. A. B.
Red.GAN/dact.LCC
2 ex./(...)
| ← Decizia comercială nr. 2801/2011, Curtea de Apel Cluj - Litigii... | Decizia comercială nr. 4569/2011, Curtea de Apel Cluj - Litigii... → |
|---|
