Decizia comercială nr. 104/2012, Curtea de Apel Cluj - Litigii cu profesioniștii
| Comentarii |
|
Dosar nr. (...)
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA A II-A CIVILĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIA CIVILĂ Nr. 104/2012
Ședința publică de la 13 S. 2012
Completul compus din: PREȘEDINTE L. U. Judecător M. D. Grefier M. T.
S-a luat în examinare apelul formulat de reclamanta S. EUR(...)M S., împotriva sentinței civile nr. 317/(...), pronunțată în dosarul nr. (...) al T.ui B.-N., în contradictoriu cu pârâta B. C. C. S. și U. S. LICHIDATOR J. AL SC E. EX(...), apelant și pe intimat, având ca obiect pretenții.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă pentru aplantă, d-na T. R., în calitate de administrator statutar al acesteia și reprezentantul pârâtei, consilier juridic L. O.
Procedura de citare este { F. |legal} îndeplinită.
Curtea, din oficiu, în temeiul art. 1591alin. 4 C. Pr. Civ., raportat la art. 7208, corelat cu art. 282 alin. 1, teza a II-a C. Pr. Civ. constată că este competentă general, material și teritorial să judece pricina. S-a făcut { F. |referatul} cauzei de către { F. , după care, reprezentanta apelantei solicită în probațiune, încuviințarea administrării probațiunii cu înscrisurile reprezentând corespondența purtată de sucursală cu sediul central al băncii, cu privire la acordarea creditului solicitat de societatea apelantă. Arată că societatea a avut o convenție de lucru cu banca, semnată cu aceasta, pe care solicită ca pârâta intimată să o depună la dosar. I. afirmația conform căreia s-a formulat cererea de credit și ulterior s-a cumpărat activul. Cursul evenimentelor au fost în sensul că împreună cu banca a procedat la evaluarea activului și ulterior a cumpărat acel activ. Extrasul de carte funciară a fost obținut în concordanță cu înțelegea avută pentru ca societatea apelantă să se poată întabula, sens în care s-a acordat o sumă de cca. 400.000 lei, din cei 250.000 euro. Solicită totodată ca banca să precizeze dacă mai subzistă obligația ca scrisorile de garanție să fie acoperite cu ipoteci, în proporție de 1. și depune la dosar un script cu privire la adnotarea funcționaruluiu bancar care solicită acoperirea scrisorilor de garanție cu ipoteci, precizând că astfel ipotecile constituite nu au mai acoperit sumele acordate. Curtea, pune în discuția părților probațiunea formulată, sub aspectul formulării acesteia și cu ocazia judecării în primă instanță și în ce măsură aceasta susține criticile formulate în apel. Reprezentanta apelantei arată că prima instanță nu tratează deloc aceste aspecte, precizând că a susținut posibilitatea acordării creditului, iar probațiunea solicitată este de natură a dovedi faptul că a fost aprobat creditul solicitat. Reprezentantul pârâtei intimată arată că banca a acordat un credit societății apelantă, însă cel de-al doilea credit nu a mai fost acordat. În continuare, aceasta ridică problema timbrajului prezentului apel, raportat la daunele suferite de societate pentru neacordarea creditului. Curtea, după deliberare, în raport de acest aspect pune în discuția părților incidența prevederilor art. 77 din Legea nr. 85/2006, apreciind că și în situația în care - inițial - acțiunea introductivă a fost formulată de administratorul statutar, aceasta a fost însușită de administratorul judiciar. Ea tinde spre recuperarea unor creanțe în vederea întregirii activului societății debitoare, motiv pentru care acțiunea și prezentul apel sunt scutite de la plata taxelor judiciare de timbru. Reprezentanta apelantei arată că banca a depus la dosar actele în mod selectiv, depunând cererea de credit făcută în data de (...), în timp ce aprobarea CCR era cu data de (...), vizând prin urmare altă cerere, solicitând ca banca să depună la dosar toate cererile făcute de societatea apelantă. Dorește să dovedească faptul că banca i-a aprobat creditul prin structurile sale interne, dar în ultima clipă, aceasta nu l-a mai acordat. Curtea, după deliberare, în conformitate cu art. 138 C. pr. Civ. constată că probațiunea solicitată nu poate fi primită și că nu rezultă din dezbateri necesitatea administrării acesteia, motiv pentru care urmează a o respinge. Nemaifiind alte cereri de solicitat, Curtea declară închise dezbaterile și acordă cuvântul în susținerea apelului. Reprezentanta apelantei depune un script la dosar și solicită admiterea apelului, precizând că, actualmente, scrisorile de garanție nu mai trebuiesc acoperite cu ipoteci. Nu solicită cheltuieli de judecată. Reprezentantul pârâtei intimată solicită respingerea apelului ca nefondat și menținerea hotărârii atacată ca fiind temeinică și legală, fără cheltuieli de judecată. Arată că susține întâmpinarea depusă la dosar, precizând că nu a existat vreun angajament al băncii în perioada pre-contractuală. Curtea reține cauza în pronunțare. CURTEA Prin sentința civilă nr. 317 din (...), pronunțată în dosarul nr. (...) al T.ui B.-N., a fost respinsă acțiunea formulată de reclamanta SC EUR(...)M S. B. împotriva pârâtei B. C. C. S. Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut următoarele: În ședința publică din data de 20 decembrie 2011 (f. 78) instanța a respins excepția netimbrării cererii introductive având în vedere disp. art. 77 din Legea nr. 85/2006 precum și faptul că acțiunea a fost însușită de administratorul judiciar (f. 77) și a respins excepția lipsei procedurii prealabile deoarece pârâta a făcut dovada efectuării acesteia (f. 72). În această ședință pârâta a mai invocat și excepția necompetenței acestui complet motivat de faptul că soluționarea prezentei cauze ar trebui să revină altui complet și anume judecătorului sindic desemnat în dosarul de insolvență în care reclamanta din prezenta cauză este debitoare. În ședința publică din data de 14 februarie 2012 instanța a respins și această excepție motivat de faptul că în baza prev. art. 36 din Legea nr. 85/2006 revine în competența de soluționare a judecătorului sindic acțiunile în care se urmărește realizarea creanțelor împotriva debitoarei, deci în care aceasta are calitatea de pârâtă nu și acțiunile în care debitoarea are calitatea de reclamantă și în care aceasta urmărește să-și încaseze creanțele pe care le are față de terți. Referitor la fondul cauzei instanța reține în fapt că reclamanta a încheiat cu pârâta contractul de plafon angajament nr. 964/(...) modificat și completat prin actele adiționale nr. 964/I/11 mai 2009, nr. III/964/ 11 septembrie 2009 și nr. IV/964/ 9 decembrie 2009. În temeiul contractului de plafon angajament și a actelor adiționale pârâta i-a acordat reclamantului două credite - trageri din plafon astfel : un credit în sumă de 200.000 lei potrivit actului adițional nr. III/964 din data de 11 septembrie 2009 și un credit în sumă de 200.000 lei potrivit actului adițional nr. IV/964 din data de 9 decembrie 2009. În același timp reclamanta a încheiat în data de 3 septembrie 2009 un contract de vânzare cumpărare cu SC Terma P. S. din A. I. prin care achiziționat un fânar și un grajd situate în intravilanul localității I. pentru prețul de 2. euro fără TVA echivalentul a 1187200 lei, sumă pe care urma să o plătească în termen de 30 de zile de la data autentificării acestui contract prin virament bancar în contul vânzătoarei prin credit contractele de la B. C. C., S. B. contractul a fost autentificat prin încheiere de autentificare nr. 5. septembrie 2009 a BNP O. C.. În contract s-a mai stipulat că în cazul în care vânzătoarea nu va mai încasa prețul convenit la termenul stabilit, cumpărătoarea va datora penalități de întârziere în cuantum de 0,1% pe zi de întârziere. Deoarece reclamanta nu a mai achitat prețul la care s-a obligat prin contract, vânzătoarea i-a calculat și solicitat prin factura fiscală nr. 1008/(...) suma de 105.560 euro reprezentând 4.,06 lei cu titlul de penalități de întârziere. Ulterior reclamanta a încheiat cu Agenția de P. pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit contractul nr. C121cO11061300009 din data de 30 decembrie 2010 pentru acordarea unui ajutor financiar nerambursabil în condițiile programului național pentru dezvoltare rurală prin care autoritatea contractantă s-a angajat să acorde o finanțare nerambursabilă de maxim 3. lei. Ca urmare a neachitării la scadență a creditelor acordate reclamantei de pârâta B. C. C., aceasta din urmă a demarat executarea silită a reclamantei. Pentru a evita executarea silită declanșată în dosarul nr. (...) a fost admisă cererea formulată de reclamantă și în consecință s-a dispus deschiderea procedurii generale de insolvență împotriva sa după care reclamanta a introdus acțiunea ce formează obiectul acestui dosar. Ca urmare a deschiderii procedurii insolvenței, reclamanta nu își mai poate îndeplini obligațiile asumate prin contractul de finanțare și în consecință pierde finanțarea nerambursabilă de 3. euro. Referitor la prezenta cerere instanța a constatat că aceasta a fost neîntemeiată. Astfel, referitor la primul petit prin care se solicită obligarea pârâtei la plata sumei de 1. euro reprezentând penalități de întârziere datorate de reclamantă SC F. P. S. s-a constatat că aceasta a fost nefondat deoarece nu îi pot fi imputate pârâtei nerespectarea clauzelor dintr-un contract în care nu a fost parte, respectiv din contractul de vânzare-cumpărare încheiat între SC E. 99 E. S. în calitate de vânzătoare și SC F. P. S. în calitate de cumpărătoare. Pentru aceeași rațiune a fost nefondat și al doilea petit cu privire la suma de 3. euro, din contractul de finanțare, la care se mai adaugă și faptul că banca pârâtă nu s-a obligat la plata către reclamantă a vreunei penalități sau despăgubiri și nici nu poate fi obligată să restructureze într-un anumită modalitate creditul acordat, respectiv după voința exclusivă a clientului băncii. Având în vedere modul de soluționare a primelor două capete de cerere, al treilea petit referitor la compensarea reciprocă a datoriilor părților a rămas fără obiect. Pentru considerentele expuse și văzând că în cauză nu au fost întrunite cerințele prevăzute în textele de lege invocate de reclamantă în acțiunea introductivă din vechiul și din Noul Cod Civil, instanța a respins acțiunea ca neîntemeiată. Pârâta nu a solicitat cheltuieli de judecată. Împotriva acestei hotărâri a declarat apel reclamanta SC EUR(...)M S. B., solicitând obligarea BCC. S. la plata sumei de 433.851 lei echivalent 105.560 €, cu titlu de daune = prejudiciu material, ca urmare a necontractarii creditului aprobat ( pentru care s-au efectuat cheltuieli si s-au dat garantii acoperitoare conform normelor de creditare din acea vreme); obligarea BC C. S. la plata sumei de 391.567 €, reprezentand pierderea finantării nerambursabile aferente contractului incheiat cu A. nr.C121c 1061300009/2010; compensarea sumelor inscrise ca debite cu cele inscrise in credit conf. art.1143 C.civ. actualizarea sumelor conform normelor legale (OG 9/2000 si OG 13/2011); cheltuieli de judecata ( avocatiale si daca instanta va dispune expertiza ). În motivare menționează si cu acesta ocazie ca, scopul acesteia nu este castigarea nemeritata a unor sume, ci inchiderea dosarului de insolventa (...) (in care am solicitat reorganizarea judiciara ), modernizarea activului si demararea productiei de carne de porc, prin implementarea proiectului pe masura 121 A., asa cum a fost el gandit si contractat . Pe fond : actiunea priveste recuperarea prejudiciilor inregistrate de catre societate, ca urmare a nerespectarii conventiei de lucru semnata cu banca, dupa ce aceasta din urma a aprobat trei credite in valoare de cea 473.000 € si nu a mai promovat contractul de credit. Dupa o buna colaborare de cea 5 ani, negocierea si inaintarea unei cereri de finantare in vara anului 2009 ce cuprindea trei credite (unul de investitii de 273.000 € si doua de productie de câte 100.000 €), societatea comerciala E. 99 exim S. B., a autentificat contractul de vânzare - cumpărare a unui activ de productie, situat in com I. jud. C., proprietatea S.Fenna P. A. I.. Conform obligatiilor asumate fata de banca prin planul de afaceri, dreptul de proprietate a fost transferat cumparatorului, pentru a putea aplica in conditiile prevazute de ghidul solicitantului, la o finantare nerambursabila prin F. S. a satisfacut toate cerintele bancii pentru acordarea creditului, inclusiv pe acelea de a mari valoarea imprumutului ( prin achizitionarea filtrului sanitar de cea 151.000 lei si a terenului de sub ferma ), desi normele sanitare si ale F. permiteau popularea si contractarea si fara aceasta cheltuiala inutila. Documentatia aprobata de banca a fost inaintata FRGCIMM Bucuresti, care urma sa acopere o parte din garantii. F. a eliberat scrisorile de garantie 83325-83327/(...), dar nu a acoperit procentul solicitat de catre banca ( excedentar in opinia acesteia de atunci S1 cu atat mai mult de acum, cand am avut acces la documentele interne ale bancii ), motiv pentru care banca nu a promovat spre semnare si autentificare contractul de credit. La dosar au fost depuse normele de creditare in vigoare la finele anului 2. si desi a solicitat si depunerea celor actuale pentru a se putea realiza comparatia, T. B. nu a facut fost ferm in dispozitie si nici nu a facut vreo referire in sentinta recurata la aceste norme. Normele aprobate de BNR din 2009 existente in dosar, demonstrează ca societatea s-a incadrat in exigentele de creditare, dar ca din motive necunoscute noua, dar imputabile bancii, nu s-a mai dat curs contractului, ceea ce a dus ia incapacitate de plata si pierderea susținerii nerambursabile contractata ( pentru care s-au efectuat alte mari cheltuieli evidențiate in balanța ). Aspectul sesizat de subsemnata si in scris si personal conducerii BCC inca din 2. ( care a fost modificat ulterior), se afla la pag 62 a dosarului, din care citam aproximativ: - valoarea ponderata a garanțiilor: o cel putin 100 % din valoarea creditului plus dobanzile aferente, o cel putin J 20 % din valoarea plafonului angajamentelor; etc ..... La data respectiva, aceste reglementari coroborate cu protocolul semnat cu FRGCIMM, se pot sintetiza astfel la aplicare: plafonul de angajamente trebuia garantat 120 % ( cum se poate vedea si din adnotarile olografe ale lucrătorului băncii din copia corespondentei înaintata in (...), in procentul menționat intrând si valoarea scrisorii de garanție), iar partea negarantata de scrisoarea de garanție trebuia acoperim cu ] 50 % garanții imobiliare. Astăzi, scrisorile de garanție nu mai fac parte din valoarea plafonului angajamentelor. deoarece si atunci ca si acum, scrisorile de garanție constituie lichiditate imediata si nu trebuiesc garantate nicaieri in lume. Nu am înțeles nici atunci si nici astăzi, de ce nu si-au asumat răspunderea aplicării primului aliniat. in care se încadrează dupa cum se poate constata; si I-au aplicat pe al doilea care a dat natere litigiului si reorganizarii judiciare. Dupa o audienta la care au participat trei din directorii cu puteri decizionale din componenta comitetului de credit si risc; si sesizarea verbala ce a urmat celei scrise facuta de subsemnata in 2. gradul de acoperire a angajamentelor garantate cu scrisori de garantie (care au lichidltate imediata) a fost modificat, in sensul ca acum acoperirea trebuie sa fie de 1." iar partea negarantata cu scrisori, trebuie acoperita in proportie de 120 % cu garantii imobiliare ( motiv pentru care a solicitat si depunerea normelor actuale de creditare, solicitare pe care instanta a omis a o urmari). Sentința mai conține o inadvertenta in sensul ca, cererea de finantare a fost înaintata si negociata in aug. 2009 ( materializându-se chiar cu o deplasare a reprezentanților sucursalei la I. spre a viziona activul ce urma sa constituie obiectul creditului de investitii si o deplasare a reprezentantilor centralei din S., in octaombrie inainte de comitetul de credit si risc); fapt mentionat si in sentinta pe prima pagina la ultimul aliniat, adica inainte de semnarea contractului de vânzare-cumpărare din (...)9, si nu citam „anterior cererii de credit"; ( primul aliniat din pag 5 a sentintei recurate). De altfel in întâmpinare banca mentioneaza contractele de plafon angajament din mai 2009 ( care ar fi fost absorbite de noile credite prin rostogolire) si nu prima cerere de credit semnata ca urmare a schimbărilor solicitare de catre centrala, ceea ce creaza oarecare confuzie. B. a avut cunostinta de clauzele negociate, dovada ca a si aprobat creditul in comitet. Desi banca invoca art. 117 din OUG 9912006 si art. 1019-1021 din Codul civil, subliniază încă odata ca ne-am incadrat in prevederile menționare; dar nici o lege in nici un stat nu da dreptul la aplicarea arbitrariului si dimpotrivă, sancționează abuzul si pozitia dominanta in general, bancile avand aceasta tendinta in special (a se vedea dupa cat timp au dat un raspuns transant la cerere). Afirmația este susținuta de corespondenta purtata cu organismele UE si adusa la cunoștința bancii imediat dupa primire, depusa in copie la actiunea introductiva. Conform motivării din dispozitivul sentintei recurate, T. B. nu realizeaza legatura intre prejudiciul suferit de firma, ca urmare a penalitatilor pe care le-a inregistrat datorita neachitarii diferentei de valoare a activului cumparat pe de o parte; si prejudiciul suferit ca urmare a pierderii contractului de finantare, pe de alta parte; ambele pierderi datorandu-se refuzului nejustificat de a eontracta creditul pentru care s-au facut mari eforturi materiale, eu atat mai mult cu cat constructia financiara ar fi permis si o expunere treptata ( fiind vorba de trei credite, de valori, destinatii si termene diferite de rambursare ). Mai arată ca firma este solvabila, deoarece tva-ul de plata la bugetul de stat a aparut ca urmare a stornarii facturii de vanzare cumparare a fermei ( in (...), dupa un an de asteptare a unei poztli scrise din partea bancii, care a venit in (...) ), tva care se compenseaza prin restabilirea dreptului de proprietate in favoarea E., pentru a se continua contractul de finantare F. ( ceea ce presupune un alt contract de vânzare, cu alte cheltuieli ). Fata de argumentele detaliate in acțiunea introductiva, in notele de ședința si in recurs, susținute de documentele existente in dosar, solicită instanței sa subscrie punctului de vedere, să admită recursul si să dispună rejudecarea fondului la Curtea de A. Prin întâmpinarea înregistrată la data de 24 iulie 2012 (f.6-8) pârâta B. C. C. S. S. a invocat excepția anularea ca netimbrată a cererii de recurs. Potrivit art. 20 din Legea nr. 146/1997, privind taxele judiciare de timbru, taxele judiciare de timbru se plătesc anticipat, iar dacă acestea nu au fost platite În momentul înregistrării cererii instanța va pune în vedere petentului să achite suma datorată până la primul termen de judecată. Taxa judiciară de timbru se datorează pentru fiecare capăt de cerere, conform prevederilor alin. 14 al Legii nr. 146/1997. De asemenea pentru calea de atac se datorează 50% din taxa datorată la fond. Potrivit art. 9 alin. 2 al O.G. nr. 32/1995 privind timbrul judiciar în cazul nerespectării dispozițiilor cu privire la plata timbrului judiciar se va proceda conform prevederilor legale în vigoare referitoare la taxa de timbru. Susținerile reclamantei în sensul că acțiunea formulată ar fi scutită de plata taxelor judiciare sunt nefondate având În vedere dispozițiile art. 77 alin. (1) al Legii nr. 85/2006, privind procedura insolenței: "Toate acțiunile introduse de administratorul judiciar sau de lichidator in aplicarea dispozițiilor prezentei legi, inclusiv pentru recuperarea creanțelor, sunt scutite de taxe de timbru. " Acțiunea din prezentul dosar nu este formulată sau introdusă de administratorul judiciar al S. EUR(...)M S. înscrisul invocat în acest sens fiind în fapt doar o confirmare a faptului că debitoarei nu i-a fost ridicat dreptul de administrare. Solicită a dispune și plata taxei judiciare de timbru datorată pentru soluționarea în fond a cauzei la T. B.-N., conform disp. art. 20 alin. 5 al Legii nr. 146/1997, privind taxele judiciare de timbru. Dacă recurenta-reclamantă, citată fiind cu mențiunea de a achita taxa judiciară de timbru, nu se conformează dispozițiilor instanței de judecată vă rugăm să anulați recursul ca netimbrat. III. În ceea ce privește susținerile pe fond, apelul este nefondat având în vedere următoarele aspecte: 1. S. comercială EUR(...)M S. nu aduce critici hotărârii atacate ci reiterează motivele avute în vedere la susținerea acțiunii introductive de instanță. 2. Cu referire la primul capăt de cerere prin care reci amanta solicita obligarea noastră la plata sumei de 105.560 euro reprezentând penalități de întârziere datorate de apelantă societății comerciale F. P. S. din A. I. în mod corect a reținut prima instanță că acestea nu ne pot fi imputate nouă, banca noastră nefiind parte a contractului de vânzare-cumpărare încheiat de Se E. 99 E. S. cu se F. P. S. 3. Referitor la al doilea petit, prin care reclamanta solicită obligarea pârâtei la plata de despăgubiri în valoare de 391.567 euro ca urmare a unui presupus refuz de restructurare a creditelor contractate de la banca noastră, în mod Întemeiat instanța de fond l-a respins. Se susține în argumentarea acestei cereri că banca noastră a declarat exigibil creditul de 400.000 lei, că a refuzat să restructurăm un credit și a început executarea silită a societății reclamante, iar ca urmare a acestor împrejurări societatea a fost nevoită să solicite reorganizarea judiciară. Neachitarea datoriilor pe care contestatoarea le are față de bancă nu se datorează neacordarea de către bancă a unui nou credit de investiții, obligația acordării unui credit nou nefiind stipulată niciunde în contractele de credit acordate reclamantei. De altfel, în sistemul său în dreptul bancar nu există o asemenea instituție. În fapt, ca urmare a deschiderii procedurii insolvenței față de reclamantă, măsurile de executare silită pentru realizarea creanțelor asupra acesteia sunt suspendate, de drept, în temeiul prevederilor art.36 al Legii nr. 85/2006 privind procedura insolvenței. La data de 12 septembrie 2012 S. EUR(...)M S. a înregistrat motive însusținerea apelului formulat, prin care solicită să fie obligată banca la plata: - A. c/val.f.f.l 008/(...) in suma de 105.560 euro ( 433.851,06 lei la acea data) in lei la cursul zilei, cu titlu de penalitati = daune facturate de catre F. P. A. I., notificate si facturate Bancii C. S. ( ca urmare a neacordarii unui credit de investitii, dupa ce acesta a fost negociat si aprobat ); B. despagubiri in valoare 391.567 €, la cursul zilei, ca urmare a refuzului de restructurare a creditului in sold si a inceperii executarii silite, fapt ce ne-a obligat sa cerem protectie prin solicitarea reorganizarii judiciare in dos. 28201112/2011; insolventa care duce implicit la pierderea finantarii nerambursabile de valoarea solicitata, din contractul cu A. nr. C 121cll061300009/2010; C. in concordanta cu prevederile Codului civil art. 1143, solicită lichidarea judiciara a datoriilor reciproce; D. actualizarea sumelor conform normelor legale (OG 9/2000 si 13/2011); E. cheltuieli de judecata ( pt.o eventuala expertiza si chelt avocatiale ); D. sistarea executarii silite, inceputa impotriva garantilor si a averii firmei. Pentru angajarea raspunderii civile delictuale pentru fapta proprie, se cer a fi intrunite cumulative patru conditii: - existenta prejudiciului, - existenta unei fapte ilicite, - existenta unui raport de cauzalitate intre fapta ilicita si prejudiciu, - existenta vinovatiei celui ce a cauzat prejudiciul, constand in intentia, neglijenta sau imprudenta cu care a actionat. 1. Existenta prejudiciului, rezulta din pag.2, pct.3 a1.2 din contractul de vanzare cumparare a activului nr. 55/2009( anexa 1 la act. introd.); din notificarea si factura primita de la vanzatorul F. P. I. (in conformitate cu prevederile contractului); din inregistrarea in balanta contabila a anului 2010, a pierderilor de valoarea acestei facturi. In fapt, dupa inaintarea unei cereri de finantare in aug. 2009 si discutarea ei de principiu cu angajatii bancii ( inclusiv o vizita prealabila impreuna cu delegatii sucursalei la activul ce urma a fi achizitionat); suscrisa societate comerciala a încheiat un contract de vanzare - cumparare a unui grajd pentru cresterea porcilor, cu S.F. P. A. I.. Conditiile de cumparare, s-au negociat si inscris in contract, astfel incat desi a fost dat numai un avans, dreptul de proprietate a fost transferat integral cumparatorului S.E. 99 exim S. ( pentru ca acesta sa poata aplica pentru modernizare prin fonduri nerambursabile F., masura 121). Contractul de vanzare - cumpararea (anexa lla actiunea introductiva), a facut parte din documentatia de creditare inaintata centralei BCC si a si mai apoi FRGCIMM ( pentru obtinerea scrisorilor de garantare complementare ipotecilor). B. C C., a pus mai multe conditii, inainte de a fi avizata documentația, care au marit valoarea de creditat, printre care si aceea a cumpararii a unui activsuplimentar, cu terenul aferent( filtru sanitar ), aflat sub ipoteca Bancii Transilvania A..( anexa 21a act. introductiva). S. a onorat toate pretentiile centralei bancii, inclusiv pe aceea de a schimba si inainta mai multe cereri, functie de opinia diversilor angajati ai centralei Bancii Comerciale C. S., ultima in luna nov. 2009 ( inainte de aprobarea comitetului de credit si risc - cer ). In final ultima cerere a primit aprobarea cer din 18-19 nov. 2009 (aprobare care nu este in posesia acesteia si pe care solicită sa se dispuna bancii a o depune la dosar). Documentația a fost inaintata impreuna cu toate anexele catre FRGCIMM. Acesta, a eliberat scrisorile de garantie nr.83325-8..dec.2009, in valoare totala de cea 473.000 € ( cea 273.000 € pentru investitii si 200.000 € capital de lucru - anexele 3 - 4 - 5 la act. introductiva). 2. Fapta ilicita care este izvor de obligatii, ( si consta in actiunea sau în acțiunea unei persoane, prin care se incalca o norma ), o dovedim cu anexa 6 la act. introductiva, care contine refuzul bancii ( dupa cea 8 luni) de a semna contractul de credit ( datorita unor neintelegeri cu FRGCIMM in ce priveste procentul de acoperire al scrisorilor de garantie), cu atat mai mult cu cat societatea era consumator captiv (prin contractele de credit, banca interzice deschiderea altor conturi la banci). Menționează si faptul ca, date fiind cele trei scrissori de garantie, banca ar fi avut posibilitatea sa initieze partial, sau in transe creditul solicitat, pentru a nu pine in dificultatea financiara firma si in pericol afacerea. Dupa doua deplasari la centrala din S., audiente si insistente de tot felul, a primit adresa din anexa 6 , din care rezulta ca citam" solicitarea nu se încadrează in reglementarile bancii din punct de vedere a capitalizarii si profiiabilitatii firmei, precum si al acoperirii cu garantii ", care nu se sustine in opinia acesteia, deoarece in comitetul de credit si risc din (...), solicitarea se incadra in normele bancii, a fost dat acordul pentru creditare si documentatia inaintata la fond. A solicita prin intermediul instantei, depunerea normelor de creditare in forma aprobata de BNR, in baza carora s-a aprobat creditul in 2009 si normele actuale de creditare( obligatie pe care banca a respectat-o partial, depunandu-le numai pe primele ), tocmai pentru a demonstra ca societatea se incadra in norme si ca nesemnarea contractului ii este imputabila in totalitate (fapta ilicita). 3. Raportul de cauzalitate, rezulta din solutionarea problemei acoperirii cu garantii in baza unor norme de creditare, dupa ce BCC a obligat societatea sa mai achiztioneze, in plus fata de contractul de vanzare - cumparare, terenul si un activ in de 151.300 lei ( anexa 2 ), ceea ce implica majorarea garantiilor ipotecare; precum si ca urmare a strecurarii unor erori in norme, cum vom demonstra mai jos. S. a remarcat si semnalat existenta unor dezacorduri ( ca sa nu le numim greseli ), intre normele de creditare ale BCC si normele altor banci din Romania ( detaliile tehnice le pot explica in instanta ), care au fost remediate in trim. 1/2010, asa incat se putea reanaliza solicitarea de creditare pentru reluarea activitatii de productie, dupa ce au fost corectate normele. Dovada multiplelor demersuri argumentate financiar, cum ca se putea gasi o solutie atunci sau mai tarziu, sta si in adresa inaintata BCC in (...), ( anexa 7 la act. introductiva) . Aspectul sesizat bancii de catre subsemnata in dec.2009, atat in scris cat si verbal in audiente, se afla la pag. 62 a dosarului de norme depus, din care se poate vedea ca, valoarea ponderata a garantiilor trebuia sa fie de cel putin 100% din valoarea creditului plus dobanzile aferente sau cel putin 120 % din valoarea plafonului angajamentelor ( scrisorile de garantie ulterior nu au mai fost incluse in valoarea plafonului, acestea fiind apreciate peste tot, ca lichiditate imediata si nu angajament). Argumentele de mai sus, sunt sustinute de intrega corespondenta purtata cu angajatii centralei bancii in cursul anului 2010 cu atat mai mult cu cat au confirmat clauzele contractului de vanzare - cumparare a fermei de porci; au cunoscut si au subscris la planul de afaceri, care prevedea ca firma urmeaza sa aplice pentru credite nerambursabile; au fost informati asupra corespondentei purtate cu DG Agricultura si Dezvoltare Rurala a Comisiei Europene ( anexa 8 la act. introductiva), privind noile ajutoare de stat = subventii pentru cresterea porcilor; au cunoscut stadiul dos. (...) ( in care CA C. a admis si dispus efectuarea expertizei pentru determinarea exacta a sumei datorate de catre D. BN, cea 550.000 lei, conform expertizei contabile existe astazi) ; au avut cunostinta de faptul ca a fost aprobat si apoi contractat cu A. creditul nerambursabil ( pentru care s-au achitat deja cea 200.000 lei c/val proiecte, avize si cadastru); precum si de faptul ca probabil nu voi putea apela la o alta banca deoarece societatea nu avea cont si rulaje la alte banci, ( desi am incercat la bancile cu capital de stat, care ar fi trebuit sa sustina politica agricola a Guvernului, afirmatie ce o putem dovedi cu scripte, provenind de la E. si CEC B.). Suma de 105.560 €, este contabilizata in 2010 de catre E. 99 exim S. in contul de cheltuieli financiare ( a se citi daune, care au dus firma pe pierdere ), ca urmare a neachitarii diferentei contra valorii contractului de vanzare cumparare a fermei de porci nr. 55/(...) ( nu am mai solicitat si chelt. de proiectare). Vanzatorul ne-a asteptat un an, dupa care ne-a notificat si trimis factura de penalitati, conform intelegerii contractuale. 4. Existenta vinovatiei. Daunele vin din cauza ca banca a aprobat creditul, s-au obtinut garantiile suplimentare de la F. de garantare a creditelor pentru IMM-uri, s-au facut cheltuieli cu evaluarea garantiilor, inscrierea la cadastru, proiectarea si contractarea modernizarii activului, dupa care ( speriati probabil de criza financiara ), nu au mai acordat nici macar creditul de investitii pentru care erau suficiente garantii, nu au aprobat restructurarea creditului in sold ci au solicitat rambursarea lui, creindu-ne prejudicii incalculabile, ( pierderea finantarii nerambursabile, blocarea activitatii de productie si apoi solicitarea reorganizarii judiciare. Desi nu exista un contract de finantare semnat cu banca in forma clasica, obligațiile bancii curg implicit, ca urmare a celor 2 - 3 cereri de finantare pe care le-a semnat din aug. pana in nov. 2009 ( efectuand schimbari de sume si garantii dupa cum veneau indicatiile de la S. ); ca urmare a aprobarii data intr-un final in ccr-ul din (...) atunci cand a fost inaintata si solicitarea de garantare catre fond, ca urmare a intocmirii de catre banca si semnarea de catre firma a graficului de rambursare a creditului de investitii in 60 rate ( 5 ani = 60 luni ); ca urmare a conditiilor financiare eronate impuse pentru aprobare ( marirea nejustificata a valorii investitiei si a necesarului de garantat, incadrarea in norme de creditare gresite ), ca urmare interdictiei exprese mentionate in fiecare contract de creditare de a nu rula prin alte banci si nu in ultimul rand, ca urmare a obtinerii garantiilor. Precizează ca societatea a onorat toate exigentele BC C. pentru semnarea contractului ( care nu au fost putine) si nu si-a permis in timpul colaborarii, încălcarea prevederilor pe care si le-a asumat prin semnatura. B. Ca urmare a declararii exigibilitatii creditului de 400.000 lei existent in sold societatea a fost nevoita sa solicite reorganizarea judiciara, ceea ce a dus la nerespectarea prevederilor contractului de finantare nerambursabila cu A. Satu Mare (nu se finanteaza prin F. societati in reorganizare sau faliment). Potrivit art. 1084 din C.civ, notiunea de daune, pe care le poate pretinde o firma prejudiciata, cuprinde atat pierderea propriu zisa cat si beneficiul nerealizat. Prin al doilea petit al apelului, solicitam daune la nivelul finantarii nerambursabile pierdute si nu la nivelul profitului nerealizat, care conform bugetului proiectului putea ajunge la 600.000 lei/an ( de unde se poate trage concluzia ca, prin punerea in functiune si productie a investitiei, valoarea ar fi fost rambursata cu tot cu creditul din sold, in maxim trei ani - cu precizarea ca propunerea de finantare la investitii, materializata prin graficul de rambursare era pe 5 ani ). Codul civil prevede ca orice prejudiciu da dreptul la reparatie, drept pentru care, invocam art. 943, 947, 970, 977, (...),1021 Cod civ. S.E. 99 exim S. B., are si astazi disponibilitatea materiala si financiara, pentru a relua activitatea in conditiile art.1213 din noul C. civ.. C. Solicită ca prin sentința ce o va pronunța, instanța sa dispună lichidarea judiciara a datoriilor reciproce ( art. 1143 C.civ. ). Sumele solicitate fiind certe si lichide, in baza unor contracte si facturi (anexa 9-10 la acțiunea introductiva ), consideră ca nu se impune expertiza judiciara. Fata de argumentele prezentate, solicită admiterea acțiunii așa cum a fost înaintata si documentata cu actele anexate la acțiune si in instanțe. Analizând sentința atacată prin prisma motivelor de apel și a apărărilorformulate, Curtea reține următoarele: 1. Preliminar, față de aspectele învederate în întâmpinare de intimată, Curtea reține că s-a dispus recalificarea căii de atac din recurs în apel în concordanță cu obiectul litigiului dedus judecății de apelanta reclamantă în fața primei instanțe și ținând seama de dispozițiile aplicabile în materie. Cu referire la regularitatea învestirii instanței de apel din perspectiva taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar, Curtea a confirmat teza primei instanțe conform căreia acțiunea în despăgubiri formulată de reclamantă este pornită în procedura insolvenței deschisă față de aceasta (f. 79-80 dos. fond) și deci sunt aplicabile dispozițiile art. 77 din Legea nr. 85/2006 mai cu seamă că apelanta ba prezentat spre vedere un script prin care administratorul judiciar U. S. își însușește demersul judiciar al reprezentantului/administratorului statutar al societății comerciale apelante. 2. Sub aspectul observației intimatei conform căreia apelanta nu formulează critici pertinente hotărârii atacate ci reiterează motivele avute în vedere la susținerea acțiunii în fața primei instanțe, Curtea observă că textul art. 287 alin. 1 pct.3 C.pr.civ. impune ca cererea de apel să cuprindă, între altele, și motivele de fapt și de drept pe care se întemeiază apelul, legea procesual civilă prevede că neobservarea acestei cerințe se sancționează cu decăderea conform art. 287 alin. 2 teza a II-a cerința însă putând fi împlinită până la primul termen de judecată acordat în cauză. Cu toate acestea absența motivelor de apel deși conduce la decăderea apelantului din dreptul de a mai formula motive de apel în termen, instanța de apel nu poate sancționa însăși calea de atac, declarând-o nulă așa cum se impune prin ipoteză în materia recursului , căci spre deosebire de această din urmă materie, normele procedurale referitoare la apel nu conțin dispoziții exprese de sancționare cu nulitatea. Așa fiind, Curtea urmează a judeca apelul prin analizarea legalității și temeiniciei sentinței atacate în limitele judecății de la prima instanță. Din această perspectivă, Curtea reține că sentința primei instanțe este legală și temeinică. Astfel în ceea ce privește primul capăt al cererii introductive de instanță corect s-a decis că suma de bani cu titlu de penalități de întârziere nu poate fi imputată pârâtei. Altfel spus, pârâta nu poate răspunde delictual, în lipsa unei convenții cu reclamanta, și a stabilirii clar a unei legături de cauzalitate între pretinsul prejudiciu și neexecutarea vreunei obligații legale sau asumate printr-o convenție pentru imposibilitatea reclamantei de a-și executa o obligație de plată care ar determina sancțiunea de penalități ce rezidă dintr-un raport juridic contractual cu un terț. Și aceasta cu atât mai mult cu cât, pârâta intimată, așa cum corect a reținut și prima instanță, nu a fost parte și deci nu-i este opozabil contractul încheiat de reclamantă cu terțul SC F. P. S. A. I.. De altfel în speță nu s-a demonstrat nici că întârzierea plății prețului ar fi fost cauzată de pretinsul refuz nejustificat al pârâtei de a acorda credit reclamantei. În ceea ce privește cel de-al doilea capăt al cererii introductive, Curtea reține că prima instanță l-a respins în mod justificat. Refuzul pârâtei, bancă comercială, de a aproba cererea de restructurare a creditelor restante chiar dacă a generat sau poate genera dificultăți pe plan financiar în patrimoniul reclamantei, nu poate fi evaluat ca fiind ilegal, și nici că pârâta ar avea vreo obligație de natură legală ori contractuală să procedeze în sensul urmărit de reclamantă. Trebuie notat că procedura de insolvență a fost deschisă la cererea reclamantei ca debitor și nu la cererea pârâtei, mai mult în fundamentarea cererii nu s-a evidenția vreo culpă a pârâtei. Prin urmare, pârâtei nu i se poate imputa că a săvârșit o faptă ilicită și culpabilă care să genereze prejudiciul pretind de reclamantă și care să fie apoi reparat. De altfel, în cauză nu s-a dovedit că reclamanta ar fi obținut consimțământul băncii ori că aceasta ar fi încheiat un contract prin care banca se angajează să admită cererea de restructurare și eventual acordare de noi credite în beneficiul reclamantei apelante. Chiar dacă o anumită structură administrativă din interiorul băncii propune ori avizează favorabil o anumită cerere formulată de către un client nu înseamnă că banca ca parte a contractului de credit s-a angajat față de client să procedeze în sensul urmărit de acesta. Așa fiind, teza conform căreia un acord sau aviz dat de o structură administrativă a băncii ar fi opozabil băncii ca persoană juridică nu este fondată iar împrejurarea că aceasta nu este de acord ori înțelege să nu încheie un anumit contract nu conduce neapărat la o conduită culpabilă, care să nască un raport juridic obligațional pe baza căruia clientul să devină creditor al unei despăgubiri. Față de cele ce precedă, Curtea urmează ca în temeiul art. 296 C.pr.civ. să respingă apelul cu consecința păstrării în întregime a sentinței pronunțate de prima instanță. Cheltuieli de judecată nu s-au solicitat. PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII, D E C I D E: Respinge apelul declarat de reclamanta SC EUR(...)M S. B. împotriva sentinței civile nr. 317 din (...), pronunțată în dosarul nr. (...) al T.ui B.-N., pe care o menține în întregime. Decizia este definitivă și executorie. Cu drept de recurs, în termen de 15 zile de la comunicare. Pronunțată în ședința publică din 13 septembrie 2012. { F. | PREȘEDINTE, L. U. JUDECĂTOR, M. D. GREFIER, M. T. } Red.L.U./Dact.S.M 2 ex./(...) Jud.fond. . C
| ← Decizia comercială nr. 588/2012, Curtea de Apel Cluj - Litigii... | Decizia comercială nr. 119/2012, Curtea de Apel Cluj - Litigii... → |
|---|
