Decizia comercială nr. 6586/2012, Curtea de Apel Cluj - Litigii cu profesioniștii
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA A II-A CIVILĂ,
DE C. A. ȘI F.
Dosar nr. (...)
DECIZIA CIVILĂ NR. 6586/2012
Ședința din data de 12 S. 2012
Instanța constituită din: PREȘEDINTE F. T. JUDECĂTOR M. H. JUDECĂTOR D. M. G.IER D. C.
S-a luat în examinare recursul declarat de către reclamantul M. V. A. împotriva deciziei civile nr. 2 din data de (...), pronunțată de T. B.-N. în dosarul nr. (...), în contradictoriu cu pârâta SC. E. S., având ca obiect - opoziție la executare bilet la ordin.
La apelul nominal făcut în ședință publică, la cea de a doua strigare a cauzei, se constată lipsa părților litigante de la dezbateri.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează instanței următoarele:
Cauza se află la primul termen de judecată, recurs. Procedura de citare este legal îndeplinită.
Recursul promovat este legal timbrat, cu taxă judiciară de timbru în valoare de 97 lei, conform chitanței aflată la fila 11 din dosar și timbru judiciar de
5 lei.
Se constată că recurentul a solicitat judecarea cauzei în lipsă în temeiul art. 242 pct.2 C.pr.civ.
Curtea, din oficiu, în temeiul art. 1591al. 4 C.pr.civ., raportat la art.21 din Constituție, art. 20 din L. nr.554/2004 și art. 3 pct. 3 C.pr.civ., constată că este competentă general, material și teritorial să judece pricina. După deliberare, apreciind că la dosar există suficiente probe pentru justa soluționare a cauzei, în temeiul dispozițiilor art. 150 C.pr.civ., Curtea declară închise dezbaterile și reține cauza în pronunțare pe baza actelor existente la dosar. CURTEA Prin decizia civilă nr. 2 din (...) pronunțată de T. B.-N. în dosar nr. (...) s-a respins ca nefondat apelul declarat de apelantul M. V. A. împotriva sentinței civile nr. 3. pronunțată de Judecătoria Bistrița în dosar nr. (...), în contradictoriu cu intimata SC E. S. Fără cheltuieli de judecată. Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de apel a reținut următoarele: Prin sentința civilă nr. 3. pronunțată de Judecătoria Bistrița în dosarul nr. (...) a fost respinsă ca fiind nefondată opoziția la executare formulată de oponentul M. V. A. în contradictoriu cu intimata SC E. S. Pentru a pronunța această hotărâre instanța de fond a reținut că la data de (...) a fost emis de către SC V. S. biletul la ordin B. 0112462, scadent la data de (...), pentru suma de 69.885,30 lei, locul plății B.. B. la ordin a fost avalizat de către oponentul M. V.. Potrivit art. 63 al. 1 din L. nr. 58/1934 „În procesele cambiale pornite, fie pe cale de acțiune, fie pe cale de opoziție la somația de executare, debitorul nu va putea opune posesorului decât excepțiunile de nulitatea titlului, potrivit dispozițiunilor art. 2, precum și cele care nu sunt oprite de art. 19";. De asemenea, art. 2 al. 1 din legea precizată stipulează textual că „ T.l căruia îi lipsește vreuna din condițiunile arătate la articolul precedent nu are valoarea unei cambii, afară de cazurile arătate în alineatele ce urmează";. Art. 1 enunță exhaustiv toate elementele prevăzute sub sancțiunea nulității care trebuie în mod imperativ a intra în conținutul unui bilet la ordin, respectiv: 1. Denumirea de cambie trecută în însuși textul titlului și exprimată în limba întrebuințată pentru redactarea acestui titlu; 2. O.ul necondiționat de a plăti o sumă determinată; 3. Numele aceluia care trebuie să plătească (tras), respectiv numele și prenumele, în clar, ale persoanei fizice, respectiv denumirea persoanei juridice ori a entității care se obligă. În cazul în care numele trasului depășește spațiul alocat pe titlu, se vor înscrie pe cambie primele caractere din numele și prenumele, respectiv din denumirea trasului, în limita spațiului special alocat, fără ca prin aceasta să se atragă nulitatea cambiei; 3^1. Codul trasului, respectiv un număr unic de identificare prevăzut în documentele de identificare sau de înregistrare ale trasului; 4. Arătarea scadenței; 5. Arătarea locului unde plata trebuie făcută; 6. Numele acelui căruia sau la ordinul căruia plata trebuie făcută; 7. Arătarea datei și a locului emiterii; 8. Semnătura celui care emite cambia (trăgător). În procedura analizării cazurilor de nulitate absolută prevăzute în mod imperativ, instanța a constatat că titlul executor bilet la ordin întrunește toate elementele necesare, neexistând elemente care să nu fi fost inserate în acest titlu de către emitent. Pe de altă parte, art. 19 din L. nr. 58/1934 stipulează că „Persoanele împotriva cărora s-a pornit acțiune cambială nu pot opune posesorului excepțiunile întemeiate pe raporturile lor personale, cu trăgătorul sau cu posesorii anteriori, afară numai dacă posesorul dobândind cambia a lucrat cu știință în paguba debitorului";. Primul motiv invocat de către oponent în susținerea opoziției la executare se referă la neinvestirea cu formulă executorie a biletului la ordin, critică ce nu poate fi primită de către instanță în raport de aspectul că în dosarul de executare nr. 6. se regăsește biletul la ordin obiect al opoziției pendinte în original, acesta fiind învestit cu formulă executorie. În ceea ce privește invocarea nulității absolute în raport de emiterea somației de către executorul judecătoresc în temeiul textelor din Codul de procedură civilă, instanța reține că nici acest motiv nu subzistă în pronunțarea unei soluții de admitere a opoziției la executare. A. deoarece, din lecturarea somației în discuție, se desprinde fără echivoc concluzia că executorul judecătoresc a emis acest act de executare în temeiul art. 106 raportat la art. 61 din L. nr. 58/1934, precum și în raport de pct. 320 lit. g din Normele cadru nr. 6/1994 ale BNR. Nici sub aspectul criticilor aduse competenței executorilor judecătorești instanța nu poate achiesa tezei oponentului tocmai în raport de susținerile proprii din motivarea opoziției la executare. A., evident este aspectul că executarea silită a fost demarată atât în contra debitorului, cât și în contra avalistului, oponent în cauză. Ori, în raport de această situație, este evident că devine aplicabilă teza a doua din art. 9 al. 1 din L. nr. 188/2000, fiind competent oricare dintre executorii judecătorești din raza judecătoriilor unde debitorul sau coplătitorul dețin bunuri. În fine, critica vizând inexistența datoriei emitentului biletului la ordin nu poate fi primită de către instanță, o atare critică fiind prohibită avalistului în mod expres prin prevederile art. 63 raportat la art. 19 din L. nr. 58/1934, o atare critică putând fi ridicată în mod exclusiv de către emitentul biletului la ordin. În situația în care oponentul ar fi învestit instanța de judecată cu analizarea modalităților efective de întocmire a avalului în raport de dispozițiile speciale pct. 320 lit. g din Normele cadru nr. 6/1994 ale BNR, s-ar fi putut analiza în mod efectiv posibilele cazuri care puteau conduce la pronunțarea unei soluții de anulare a titlului executor bilet la ordin. Împotriva acestei hotărâri a formulat apel, în termen legal,apelantul M. V. A. solicitând admiterea apelului, modificarea sentinței apelate,în sensul de a admite opoziția la executare și pe cale de consecință a se dispune anularea biletului la ordin seria BRDE3AE nr 0121216 și anularea ca nelegale a formelor de executare silită inițiate de creditoarea SC E. S. în dosarul de executare silită nr. 61/ex/2010 al executorului judecătoresc B. Dumitru Mirel și anularea executării însăși. Fără cheltuieli de judecată. Examinând sentința atacată în limitele cererii de apel, prin prismaprevederilor art. 295 C.pr.civ, tribunalul a constatat că apelul declarat de oponentul M. V. este nefondat, pentru considerentele ce vor fi expuse: A., din probatoriul cu înscrisuri administrat în cauză, rezultă că, la data de (...), a fost emis de către SC V. S. biletul la ordin B. 0112462, scadent la data de (...), pentru suma de 69.885,30 lei, locul plății B.. B. la ordin a fost avalizat de către oponentul M. V.. În dosarul nr.61/ex/2010 al Executorului judecătoresc B. Dumitru Mirel a fost începută procedura de executare silită pentru suma de 69.885,30 lei în baza titlului executoriu reprezentat de biletul la ordin menționat anterior, la data de (...) comunicându-se oponentului, prin poștă, somația de executare emisă de executorul judecătoresc. Excepțiunile invocate de apelantul-oponent nu pot fi primite pentru următoarele argumente: Conform dispozițiilor art. 63 din L. nr.58/1934, în procesele cambiale pornite fie pe cale de acțiune, fie pe cale de opoziție la somația de executare, debitorul nu va putea opune posesorului decât excepțiunile de nulitatea titlului, potrivit dispozițiunilor art. 2, precum și cele care nu sunt oprite de art. 19. Analizând cazurile de nulitate absolută prevăzute în mod imperativ, corect a constatat prima instanță că titlul executor bilet la ordin conține toate elementele prevăzute sub sancțiunea nulității care trebuie în mod imperativ a intra în conținutul unui bilet la ordin, enumerate de art. 1 din L. nr.58/1934. Pe de altă parte, art. 19 din același act normativ dispune în sensul că persoanele împotriva cărora s-a pornit acțiune cambială nu pot opune posesorului excepțiunile întemeiate pe raporturile lor personale, cu trăgătorul sau cu posesorii anteriori, afară numai dacă posesorul dobândind cambia a lucrat cu știință în paguba debitorului, aspect ce nu s-a probat. Așadar, în privința excepțiunilor personale, avalistul nu le poate invoca decât pe acelea care rezultă din raportul dintre avalist și posesorul cambiei, acesta neputându-se prevala de excepțiile personale ale avalizatului, careau ca temei raportul dintre avalizat și posesorul cambiei. Desigur, împotriva pretențiilor posesorului cambiei, avalistul se poate apăra și prin invocarea plății cambiei de către avalizat, însă susținerile oponentului apelant nu vizează aceastăipoteză, ci aspecte care aduc în discuție raportul juridic fundamental născut între avalizat (debitoarea SC V. S.) și posesorul titlului de valoare (bilet la ordin supus executării silite), SC Estruplast S., respectiv inexistența raportului juridic obligațional datorată neevidențierii acestuia în evidențele contabile ale debitoarei și emiterii biletului la ordin după data dizolvării societății debitoare; emiterea acestuia cu titlu de garanție și nu ca instrument de plată. Corespunde realității că prin sentința comercială nr. 4. pronunțată de T. B.-N. - Secția C., De C. A. Și F. în dosar nr. (...) s-a dispus dizolvarea societății debitoare SC V. S., însă prin S. civilă nr.556/2012 pronunțată de același tribunal în dosar nr. (...) s-a respins, ca neîntemeiată, cererea formulată de lichidatorul V. C. I. pentru deschiderea procedurii simplificate a insolvenței privind pe aceeași debitoare. Însă, dispozițiile legale ce reglementează procedura dizolvării și respectiv a lichidării desfășurate în baza legii nr. 31/1990, nu sunt aplicabile avalistului persoană fizică, în privința acestuia nefiind incidente nici prevederile din L. nr. 85/2006. Potrivit art. 35 din L. nr.58/1934, avalistul este ținut în același mod ca acela pentru care a garantat. Alin. 2 al art. 35 din același act normativ prevede însă că obligațiunea sa este valabilă chiar dacă obligațiunea pe care a garantat-o ar fi nulă din orice altăcauză decât un viciu de formă, nefiind evidențiate în speță astfel de vicii. Se impune, prin urmare, a se sublinia în cauză natura juridică a avalului - garanție autonomă și independentă, compatibilă cu principiile dreptului cambial. A., câtă vreme cel avalizat este un obligat cambial, avalul la rândul său reprezintă o obligație cambială, având un caracter literal, abstract și autonom. În atare condiții, în mod corect prima instanță a statuat asupra respingerii opoziției la executare formulată de oponentul avalist. Raportat la considerentele reținute mai sus, având în vedere prevederile legale anterior menționate privitoare la cambie și aplicabile, potrivit art. 106 din L. nr. 58/1934, și biletului la ordin, tribunalul în temeiul prevederilor art. 296 C.pr.civ., a respins, ca nefondat, apelul declarat de apelantul oponent M. V. A. împotriva sentinței civile nr. 3. pronunțată de Judecătoria Bistrița în dosar nr. (...). Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs reclamantul M. V. A. solicitând conform art. 312 raportat la art.304 pct.9 și art.304 ind. 1 C.pr.civ. admiterea recursului declarat, modificarea deciziei civile nr. 2. a T. B-N in totalitate in sensul admiterii A.ului declarat si pe cale de consecinta modificarea sentintei primei instante in sensul de a admite opozitia la executare si a se dispune: anularea biletului la ordin seria BRDE3AE nr.0121216, anularea ca nelegale a formelor de executare silită inițiate de creditoarea S. E. S. în dosarul de executare silită nr.61/ex/20 10 al Executorului judecătoresc B. Dumitru Mirel si anularea executarii insasi, fara chelt de judecata. 1. In dosarul nr.61/ex/2010 al Executorului judecătoresc B. Dumitru Mirel a fost începută procedura de executare silită împotriva subscrisei si reclamantului pentru suma de 69.885,30 lei în baza titlului executoriu - Bilet la O. emis la data de (...) scadent la data de (...) refuzat la plata. La data de (...) s-a comunicat reclamantului prin posta somatia de infiintare a popririi. 2. S. V. a avut raporturi juridice cu creditoarea, biletul la ordin fiind dat ca si garantie si avalizat .B. la ordin a fost dat ca si garantie si nu continea: suma, denumirea beneficiarului si scadenta .Cambia are valoare de instrument de plata iar in conditiile in care isi pierde caracteristicile -devenind garantie (a unei plati ) nu mai valoreaza cambie si nu poate constitui titlu executoriu .Livrarea produselor se facea pe baza de comanda ferma scrisa si stampilata de catre cumparator prin preluare directa de la cumparator sau la solicitarea acestuia in scris asa cum era stipulat in contract la art 18 .( contract nr 50 din (...)) In primul rand mentiunile facute pe biletul la ordin (spre deosebire de cambie) privitoare la suma, scadenta, data emiterii, beneficiar, emitent, stampila,semnatura se fac doar de catre emitent, intrucat biletul la ordin este un inscris care naste un raport obligational, in care emitentul este debitorul care trebuie sa plateasca. B. la ordin se naste la initiativa emitentului/debitorului, el fiind cel care urmeaza sa plateasca o suma in contul unei datorii. Daca el mentioneaza o suma prea mica, beneficiarul ii va cere sa-si plateasca si restul datoriei, iar daca mentioneaza o suma prea mare va face o plata nedatorata. Ar fi aberant ca beneficiarul sa mentioneze chiar el suma, intrucat ar putea sa stabileasca o suma de platit mai mare decat datoria, lucru care ar putea produce prejudicii emitentului/debitorului si ar genera in mod logic o imbogatire fara justa cauza in favoarea beneficiarului/creditorului . In ceea ce priveste data se impun aceleasi observatii: emitentul/debitorul trebuie sa fie cel care trebuie sa precizeze datele emiterii si scadentei, intrucat precizarea lor de catre beneficiar ar putea duce la crearea de prejudicii si abuzuri. În cazul decontării biletului la ordin ,V. ar trebui să înregistreze în evidențele contabile plata unei datorii care în realitate este inexistentă . Consideră ca in contextul celor aratate ca B. la ordin este nul si ca atare nu exista raportul juridic obligational pt care s-a dat ca si garantie instrumentul de plata ,nefiind emis pt un fapt de comert . Deci obligatia corelativ a este lipsita de cauza B. LA O. F. NUL .P. judiciara a statuat ca " dat fiind caracterul sinalagmatic al vanzarii - cumpararii lipsa contraprestatiei are drept consecinta nulitatea absoluta a contractului intrucat nu este indeplinita conditia existentei cauzei" ( decizia nr. 1811/(...) a Curtii de A. C., B. J., C. de P. J. 2003, E. L. Lex, pag. 103). B. la ordin a fost emis de debitoare asa cum rezulta după data dizolvarii iar respectivul biletul la ordin nu poartă semnătura administratorului judiciar, fiind încălcate astfel și dispoz. art. 104 si 105 din L. 58/1934, completată prin L. 8.. Intrucât biletul la ordin a fost completat după ce față de societatea V. s-a deschis procedura dizolvarii si fără autorizarea judecătorului sindic sunt nule toate actele, operațiunile și plățile efectuate de debitor ulterior deschiderii procedurii, "inclusiv înscrierile și intabulările prevăzute de art. 49 din lege" . Nulitatea biletului la ordin se îndreaptă si "împotriva efectelor actului juridic, deoarece efectele lui contravin legii, de unde și concluzia că nulitatea este determinată de cauzele existente în momentul încheierii actului juridic" când, în cauza de față, debitoarea deja era în procedura insolvenței. Avalul este actul juridic prin care o persoana, numita avalist, garantează obligația asumata de către debitor, numit avalizat. Consideră obligația de garanție este subsidiara celei principale, avalul este afectat de lipsa de valabilitate a obligației avalizatului, biletul la ordin fiind nul. 3. Mentionează ca societatea la data de (...) era dizolvata asa cum rezulta din dosarul nr (...) T. B- N societatea fiind in lichidare B. la ordin nu mai are calitatea de titlu executor creditoarea urmand sa se inscrie la masa credala potrivit Legii 31/1990 Dizolvarea nu are consecinte asupra personalitatii juridice a societatii .Prin lichidare societatea nu se desfiinteaza ci isi continua existenta juridica pt operatiunile de lichidare .A. spus semnatarul B. la O. nu mai avea calitatea de a angaja obligatii pt societate -ac fiind in lichidare era deja numit administrator sau lichidator .B. la O. are calitatea de proba pierzandu-si calitatea de T. executor . Mentionează ca biletul la ordin nu poarta semnatura administratorului judiciar sau lichidatorului ,nulitatea biletului la ordin se îndreaptă si împotriva efectelor actului juridic, deoarece efectele lui contravin legii, de unde și concluzia că nulitatea este determinată de cauzele existente în momentul încheierii actului juridic" când, în cauza de față, debitoarea deja era dizolvata .De asemenea este dovedită aparența nevalabilității titlului prin posibilitatea de a invoca excepțiipersonale, întemeiate pe inexistența raportului juridic obligațional dintre părți conform L. nr.58/1934, creditoarea folosind biletul la ordin cu rea-credință. In drept s-au invocat disp.art.37, 62, 104, 105, 106, 107 din L 58/1934, modificata prin OUG 1. 242 alin 2 C.pr.civ., 299 si urm C.pr.civ. Analizând recursul prin prisma motivelor invocate, Curtea reține că,invocând nelegalitatea deciziei civile nr. 2 din (...) pronunțată de T. B.-N., recurentul M. V. A. reiterează ad literam motivele de apel împotriva sentinței civile nr. 3787 din (...) a Judecătoriei B.. Sub acest aspect s-ar putea aprecia că, necriticând efectiv considerentele deciziei nr. 2. a T. B.-N. și neinvocând motive de nelegalitate a acesteia, recursul este nemotivat dar o astfel de reținere ar fi excesivă cu atât mai mult cu cât, raportat la dispozițiile art. 306 C.pr.civ., motivele de ordine publică pot fi invocate și din oficiu de către instanță. Criticile formulate de către recurent împotriva deciziei arătate sunt neîntemeiate în condițiile în care instanța de apel a făcut o judicioasă analiză a stării de fapt și a temeiurilor de drept aplicabile în speță. Lipsa unor mențiuni de pe biletul la ordin (suma, denumirea beneficiarului și scadența) este permisă chiar de reglementarea cuprinsă în L. nr. 58/1934 care face referire la biletul la ordin în alb. A., coroborând prevederile art. 106 cu cele ale art. 12 din L.58/1934, Curtea reține că posesorul cambiei și nu emitentul acesteia poate proceda la completarea ei. D. în măsura în care titlul de credit ar fi lipsit de unul din elementele prevăzute la art. 1 din același act normativ s-ar putea pune în discuție motive de nulitate absolută ale acestuia. Incapacitatea debitorilor cambiali de a invoca excepțiile întemeiate pe raporturile lor personale cu trăgătorul sau posesorii anteriori este reglementată în mod expres în art. 19 din L. nr. 58/1934 singura excepție expres prevăzută fiind aceea în care posesorul dobânditor al cambiei a intenționat să-l păgubească pe debitor, aspect pe care recurentul nu l-a probat așa cum de altfel a reținut și instanța de apel. Contrar susținerilor recurentului, împotriva SC V. S. nu a fost deschisă procedura insolvenței pentru a putea fi invocate dispozițiile art. 49 din L. nr. 85/2006. Este real faptul că dizolvarea dispusă prin sentința civilă nr. 4. a T. B.-N. trebuie urmată de etapa lichidării dar aceasta nu este neapărat judiciară putându-se realiza fie o lichidare voluntară, fie o lichidare realizată de către un lichidator inclus pe listele comunicate O. R. C. În mod corect a reținut tribunalul că dispozițiile legale care reglementează procedura dizolvării, respectiv a lichidării în baza Legii nr. 31/1990 nu sunt aplicabile avalistului persoană fizică, în privința acestuia nefiind incidente nici prevederile Legii nr. 85/2006. Natura juridică a avalului, de garanție autonomă și independentă, consacrată în art. 35 din L. nr. 58/1934 conduce la concluzia că independent de obligația principală garantată, avalistul în speță recurentul este ținut în același mod ca acela pentru care a garantat - SC V. S. Față de aceste considerente, în baza art. 312 C.pr.civ., Curtea va respinge recursul declarat de reclamantul M. V. A. împotriva deciziei civile nr. 2 din (...) pronunțată în dosarul nr. (...) al T. B.-N. pe care o va menține în întregime. PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII DECIDE Respinge recursul declarat de reclamantul M. V. A. împotriva deciziei civile nr. 2 din (...) pronunțată în dosarul nr. (...) al T. B.-N. pe care o menține în întregime. Decizia este irevocabilă. Pronunțată în ședința publică din (...). Red.M.H./dact.L.C.C. 2 ex./(...) Jud.apel: B. L. T., M. A. P. Jud.fond: Abrudan O. D.
| ← Decizia comercială nr. 119/2012, Curtea de Apel Cluj - Litigii... | Încheierea comercială nr. 731/2012, Curtea de Apel Cluj -... → |
|---|
