Decizia comercială nr. 1211/2012, Curtea de Apel Cluj - Litigii cu profesioniștii
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA A II-A CIVILĂ,
DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr. (...)
DECIZIA CIVILĂ NR. 1211/2012
Ședința publică din data de 15 februarie 2012
Instanța constituită din: PREȘEDINTE F. T. JUDECĂTOR M. H. JUDECĂTOR M. B. GREFIER D. C.
S-au luat în examinare recursurile declarate de reclamanta C. L. PRIN P. și pârâta SC C. P. S. PRIN ADMINISTRATOR J. V. C. I. împotriva sentinței comerciale nr. 1088 din data de (...), pronunțată în dosarul nr. (...) al T. B.- N., având ca obiect - termen de grație/eșalonare plată obligație.
La apelul nominal făcut în ședință publică, se prezintă recurenta- pârâtă SC C. P. S. prin consilier juridic T. Ion care depune la dosar delegație de reprezentare și împuternicire emisă de către administratorul judiciar, lipsind recurenta-reclamantă.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează instanței următoarele:
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Cauza se află la primul termen de judecată, recurs.
Recursurile declarate sunt scutite de plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar.
Prin serviciul registratură, la data de (...) recurenta C. L. a depus la dosarul cauzei întâmpinare la recursul promovat de pârâta SC C. P. S., în trei exemplare.
Instanța comunică reprezentantului recurentei-pârâte un exemplar al întâmpinării depusă de partea adversă.
Reprezentantul recurentei arată că nu solicită acordarea unui nou termen de judecată în vederea studierii întâmpinării și depune la dosar copiile facturilor neîncasate de la reclamanta C. L., istoric al dosarelor aflate pe rol și copia tabelului preliminar al creanțelor împotriva debitoarei SC C. P. S. aflată în procedura insolvenței, dat fiind faptul că în spețe similare s-a solicitat depunerea tabelului preliminar al creanțelor împotriva debitoarei.
Curtea, din oficiu, în temeiul art. 1591al. 4 C.pr.civ., raportat la art.21 din Constituție și art. 300 C.pr.civ., constată că este competentă general, material și teritorial să judece pricina. Nemaifiind excepții de invocat și cereri de formulat, instanța acordă cuvântul în susținerea recursului. Reprezentantul recurentei solicită admiterea recursului formulat de către pârâta SC C. P. S. împotriva sentinței comerciale nr. 1088 din data de (...), pronunțată de T. B.-N. așa cum acesta a fost formulat în scris, pentru considerentele expuse detaliat în motivele de recurs și cu precizarea ca aceste motive să fie completate cu susținerile din cuprinsul întâmpinării depusă la dosarul de fond la data de (...), fără acordarea cheltuielilor judiciare. A. că solicitările de acordare a termenului de grație nu au temei legal, iar dintre legile succesive care sunt invocate dosar două sunt determinante,respectiv L. nr. 110/(...) care vizează modificarea OUG nr. 22/2002 privind executarea obligațiilor de plată a instituțiilor publice stabilite prin titlul executoriu și OUG 119/(...) referitoare la măsurile pentru combaterea întârzierii executării obligațiilor de plată rezultate din contractele comerciale. În opinia reprezentantului recurentei-pârâte termenele de grație aplicabile sunt cele prevăzute de OUG 1., potrivit căreia ordonanța de plată constituie titlu executoriu. În privința consecințelor, acestea au fost grave și față de pârâtă, aceasta fiind pusă în situația de a fi declarați în stare de insolvență. În privința recursului promovat de către C. L. solicită respingerea acestuia ca nefondat. Cu privire la motivul de recurs invocat de către reclamantă conform căruia instanța de fond a acordat mai mult decât s-a cerut, prin raportare la dobânda legală acordată de instanță, susține apărătorul recurentei-pârâte că această dobândă este prevăzută de OUG nr. 1., reactualizarea cu indicele de inflație fiind dispusă de instanță în considerarea prevederilor contractuale, astfel încât nu se poate aprecia că instanța a dat mai mult decât s-a cerut. Curtea, având în vedere actele existente la dosar precum și poziția procesuală exprimată de părți, reține cauza în pronunțare. CURTEA Prin sentința comercială nr. 1088 din (...) pronunțată de T. B.-N. în dosarul nr. (...) s-a admis cererea de suspendare formulată de reclamanta C. L. în contradictoriu cu pârâta SC C. P. S. și în consecință: - s-a dispus suspendarea executării silite declanșată în dosar execuțional nr.299/ex/20ll al executorului judecătoresc Manchevici M. până la soluționarea definitivă și irevocabilă a prezentului dosar. S-a admis în parte cererea reclamantei și în consecință: - s-a acordat termen de grație pentru plata debitului până la sfârșitulanului 2011 și s-au stabilit termene de plată astfel: - 50 % din valoarea titlului executoriu până la 3l decembrie 20ll; - 50 % din valoarea titlului până la 30 iunie 2., plus cheltuielile deexecutare ocazionate. Sumele de plată se vor actualiza cu dobânda legală anuală comunicată de B. P. a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut următoarele: Conform art.6 alin. l, 2 și 5 din OG nr.22/2002, „În cazurile în care, din motive temeinice privind realizarea atribuțiilor prevăzute de lege, instituția debitoare nu își poate îndeplini obligația de plată în condițiile prevăzute la art. 1, 2 sau 4, aceasta va putea solicita instanței judecătorești care soluționează cauza acordarea, în condițiile legii, a unui termen de grație sau/și stabilirea unor termene de plată eșalonată a obligației respective. În cazurile în care obligația de plată este stabilită prin hotărâre judecătorească definitivă și irevocabilă, instituția debitoare poate solicita instanței care a dat această hotărâre luarea măsurilor prevăzute la alin. (1), care se aplică în mod corespunzător. Din înscrisurile depuse la dosar de reclamantă, rezultă că reclamanta în calitatea sa de instituție debitoare nu își poate îndeplini obligația de plata în condițiile prevăzute de art.1, 2 sau 4 din OG nr.22/2002, deoarece aceasta, nu are cuprins în bugetul de venituri și cheltuielile sumele necesare plății contravalorii lucrărilor de construcții edificate de către pârâtă, plata acestor sume urmând a fi făcută cu sumele ce provin de la bugetul de stat. Având în vedere considerentele de fapt și de drept reținute mai sus, instanța a admis cererea formulată de reclamantă și în consecință a dispus suspendarea executării silite declanșată în dosar execuțional nr.299/20ll al executorului. judec. Manchevici M. până la soluționarea definitivă și irevocabilă a prezentului dosar. Efectele acestei suspendări coroborată cu stabilirea termenul de grație si eșalonarea plăților duc la deblocarea conturilor reclamantei deoarece sumele de plată nu mai sunt scadente decât la termenele stabilite de instanță, dispozițiile privind suspendarea executării fiind executorii potrivit art.6 alin.4 din O. nr.22/2002 modificata. Situația financiară a reclamantei este gravă ajungând practic la imposibilitatea funcționarii instituției. De asemenea, imposibilitatea achitării facturilor curente creează premisa imposibilității funcționării instituției. Coroborarea acestor elemente de fapt poate avea consecințe negative directe asupra administrării comunei cu implicații directe pentru toți locuitorii comunei, fapt dovedit prin oprirea unor proiecte de importanță vitală pentru localitate, cum sunt, introducerea apei potabile și extinderea rețelei de canalizare, dar și prin eminenta oprire a activității curente a instituției. Instanța se află în fața analizării interesului creditoarei care în mod cert are dreptul să-și recupereze sumele cu care reclamanta îi este datoare și interesul social general al tuturor locuitorilor comunei si al angajaților Primăriei, situație în care interesul general este prioritar. In aceasta situație, văzând și practica C. E. a Drepturilor Omului care în cauzele soluționate a dat întotdeauna întâietate ocrotirii interesului general, influența negativă pe care o are executarea în condițiile dreptului comun asupra bugetului comunei și intereselor sociale, instanța reținând că există motive întemeiate în baza art.6 din OG.22/2002 a admis în parte acțiunea reclamantei cu respectarea unui termen rezonabil și cu actualizarea sumelor datorate și, în consecință a acordat termen de grație pentru plata debitului până la sfârșitul anului 2011, stabilind termene de plată astfel: în anul 50 % din valoarea titlului executoriu la expirarea termenului de grație, respectiv 3..20ll, și 50 % din valoarea titlului până la 3. 2., sumele de plată vor fi actualizate cu dobânda legală anuală comunicată de B. Acțiunea a fost admisă în parte având în vedere că reclamanta a solicitat prin acțiunea sa termene mai lungi, pe care instanța nu le-a considerat rezonabile și a stabilit termene mai scurte, dar care sa fie rezonabile atât pentru apărarea interesul general al locuitorilor comunei cât și pentru creditoare, pornindu-se de la posibilitățile reale de plată ale reclamantei rezultate din analiza bugetului aprobat comunei pentru anul 2011 și avându-se în vedere prognoza economică națională pentru anii următori. Fără cheltuieli de judecată. Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs reclamanta C. L. PRIN P. solicitând admiterea recursului, modificarea in parte a sentintei atacate, in sensul admiterii in totalitate a actiunii formulate, In principal acordarea unui termen de gratie privind plata sumelor de bani inscrise in Ordonanta nr.4s8/2010 pronuntata de T. B.-N. in dosarul nr.(...), termen de 7 zile de la data virarii in contul Trezoreriei B. a sumelor alocate de la bugetul de stat, pentru obiectivul "Reabilitare Gradinita L. iar în subsidiar, acordarea unui termen de gratie privind plata sumelor de bani înscrise in Ordonanta nr.458/2010 pronuntata de T. B.-N. in dosarul nr.(...), termen de gratie de 12 luni de la data pronuntarii sentintei. Precizează ca abia dupa virarea de la bugetul de stat al fondurilor necesare si includerea acestora in bugetul local se pot face plati catrecreditoare (conform prevederilor contractuale dintre parti) In aceste conditii, s-a ajuns la situatia in care creditoarea detine un titlu executor impotriva Comunei L. privind achitarea unor sume de bani (sume de bani care nu exista si nu sunt cuprinse in bugetul local, acestea nu vor fi cuprinse decat in momentul aprobarii lor de catre G. R.). Prin inceperea executarii silite s-ar ajunge astfel in situatia in care, alte sume de bani (aprobati prin bugetul comunei pentru alte destinatii, decat investitii) sa fie acordati creditoarei in dauna altor beneficiari legali. Pe de alta parte, potrivit prevederilor art.1 din OG 22/2002 (astfel cum a fost modificata prin L. 1., OUG 4. si L. 9.) "creantele stabilite prin titluri executorii in sarcina institutiilor si autoritatilor publice se achita din sumele aprobate cu aceasta destinatie prin bugetele acestora, sau dupa caz, de la titlurile de cheltuieli la care se incadreaza obligatia de plata respectiva de la titlurile de cheltuieli la care se incadreaza obligatia de plata respectiva" iar art.2 din aceeasi OG. 22/2.002 arata ca "daca executarea creantei stabilite prin titluri executarii nu incepe sau continua din cauza lipsei de fonduri, institutia debitoare este obligata ca, in termen de 6 luni, sa faca demersurile necesare pentru a-si indeplini obligatia de plata. A. termen curge de la data la care debitorul a primit somatia de plata comunicata de organul competent de executare, la cererea creditorului". La data de 4 februarie 2011, G. R. a modificat prevederile acestei OG 22/2002 prin adoptarea OUG 4/(...), retinand ca si argumentatie in preambulul acestui act normativ urmatoarele: - luând în considerare dificultățile întâmpinate până în prezent în ceea ce privește executarea obligațiilor de plată ale instituțiilor publice, stabilite prin titluri executarii, având în atenție necesitatea instituirii unor reglementări speciale - de generală aplicabilitate în materia executării obligațiilor de plată stabilire prin titluri executorii în sarcina instituțiilor publice - privind posibilitatea obținerii, pe cale judecătorească, a unor termene de grație sau/ și a unor termene de plată eșalonată a acestor obligații, - având în vedere necesitatea adoptării unor măsuri care să asigure, pe de o parte, evitarea blocării activității instituțiilor publice debitoare, realizarea adecvată și eficientă a atribuțiilor acestora și buna funcționare a administrației publice, iar, pe de altă parte, respectarea dreptului creditorului la executarea în termen rezonabil a hotărârii judecătorești, - luând în considerare că, în lumina interpretării C. Constituționale și a C. E. a Drepturilor Omului, autoritățile dispun de o marjă de apreciere și un termen rezonabil în identificarea celor mai adecvate mijloace de punere în executare a hotărârilor judecătorești ce stabilesc obligații de plată în sarcina statului sau a autorităților instituțiilor publice. In acest sens au fost adaugate noi articole ( art.6-7), care prevad situatia in care obligatiile de plata stabilite printr-o hotarare judecatoreasca definitiva si irevocabila, nu pot fi indeplinite de catre institutia debitoare dat fiind existenta unor motive temeinice, aceasta institutie ( sau autoritate administrativ autonoma), poate solicita instantei care a dat hotararea, acordarea unui termen de gratie sau/si stabilirea unor termene de plata esalonata a obligatiei respective. A.e termene pot depasi termenul aratat in art.2 din OG 22/2002 (respectiv 6 luni), in caz contrar legiuitorul ar fi modificat (sau inlaturat) odata cu adoptarea OUG 4., in mod expres si acest articol. Considera ca, termenul aratat la art.2 isi are aplicabilitate la inceputul executarii silite in sensul ca in temeiul acestui articol de lege executorul judecatoresc poatedispune el insusi suspendarea executarii silite pentru aceasta perioada de 6 luni. In conformitate cu bugetul local aprobat pentru anul 2011, comuna L. nu are posibilitate a achitarii la acest moment a acestor sume catre creditoare, in lipsa virarii acestor bani de la bugetul de stat. T. aceste sume necesare achitarii creditorilor care au efectuat investitii in beneficiul comunei aferente unor modernizari, reparari si extinderi ale unor cladiri cu destinatie publica ( scoli, graninite etc.) sunt intr-un cuantum foarte ridicat , reclamanta nu poate suporta din bugetul propriu aceste investitii. Tocmai de aceea la incheierea contractului cu societatea in cauza, s-a avut in vedere faptul ca platile urmau sa fie efectuate doar dupa virarea acestora de la hugetul de stat. SC C. P. S. stia inca de la momentul incheierii contractului acest lucru, dovedit de altfel si prin modul in care au fost efectuat in trecut platile partiale pentru lucrari. Fiecare plata a fost facuta doar in baza aprobarii sumelor de bani prin emiterea hotararii de guvern corespunzatoare. E. silita inceputa impotriva reclamantei (inclusiv prin infiintarea unor popriri asupra conturilor institutiei aflate la T. B.) poate bloca comuna L. si intreaga administratie locala in ceea ce priveste desfasurarea activitatilor serviciilor publice precum si realizarea adecvata si eficienta a atributiilor acestor servicii, cu consecinte grave asupra bunului mers al acestor institutii precum si a vietii locuitorilor comunei. E. silita si poprirea unor sume de bani necesari acordarii indemnizatiilor privind persoanele cu handicap, plata salariilor functionarilor publici si ai personalului contractual precum si al celorlalte persoane platite de catre P. ( de ex. cadrele didactice din scoli si gradinite) sau neplata furnizorilor de utilitati, poate afecta bunul mers al tuturor acestor servicii publice. In considerentele sentintei atacate, instanta de fond a retinut ca executarea silita a acestor sume, ar conduce la blocarea activitatii unitatii administrativ teritoriale. Analizand interesul creditoarei si interesul social al tuturor locuitorilor comunei si angajatilor primariei, apreciind ca interesul general fiind prioritar instanta a admis in parte actiunea. Astfel, instanta a acordat un termen de gratie pentru plata debitului pana la sfarsitul anului 2011, stabilind termene de plata dupa cum urmeaza: 50% din valoarea titlului executoriu pana la (...), si 50% pana la (...). Instanta a mai dispus ca sumele de plata vor fi actualizate cu dobanda legala anuala comunicata de B. A. ca in cauza sunt incidente prevederile art.304 pct.6 din Codul de proc.civ., instanta acordand ceea ce nu s-a cerut de catre niciuna din parti. Instanta din oficiu a modificat termenele de plata, in sensul aratat mai sus, modificari care in concret inlatura caracterul de termen de gratie. In concret, desi a retinut ca in cauza sunt aplicabile prevederile OG 22/2002, respectiv faptul ca in lipsa fondurilor de la bugetul de stat executarea silita ar bloca intreaga activitate a Comunei L., instanta a apreciat ca termenele solicitate de reclamantă nu sunt rezonabile, fiind termene lungi, pe cale de consecinta a stabilit termene mai scurte, si intr-o alta varianta., decat cele solicitate. Subliniază faptul ca sumele datorate creditoarei nu sunt prevazute in bugetul local, pentru ca nu se suporta din bugetul local al comunei, ci din sumele virate de la bugetul de stat, fiind vorba despre sume ce exced cu mult posibilitatile financiare ale comunei, In mod gresit a dispus instanta actualizarea sumei cu dobanda legala anuala comunicata de BNR, fara ca vreuna dintre parti sa solicite acest lucru (or procesul civil este guvernat de principiul disponibilitatii). Tocmai de aceea in principal, a solicitat acordarea unui termen de gratie de 7 zile de la data aprobarii sumelor de la bugetul de stat, reclamanta urmând ca in aceste conditii sa putem inscrie in bugetul local aceste sume ctre urmeaza a fi achitate SC C. P. S., in sensul completarii acestuia . Reclamanta a solicitat in subsidiar acordarea unui termen de gratie de 12 luni de la data pronuntarii sentintei, in speranta ca , in aceasta perioada, va reusi sa facă toate demersurile pe langa autoritatile statului de a aloca aceste sume de bani pentru a le putea plati creditoarei. A avut in vedere inclusiv faptul ca, in cursul anului viitor sunt organizate alegeri locale si parlamentare or, este de notorietate deja faptul ca in R., partidul aflat la guvernare este mult mai "darnic" cu comunitatile locale in anul alegerilor in ceea ce priveste alocarea fondurilor guvernamentale pentru investitiile locale. Avand in vedere cele aratate mai sus, solicita instantei in baza art.312 alin.2, art.304 pct.6 si 9 Cod proc.civila admiterea recursului, modificarea in parte a sentintei atacate, in sensul admiterii in totalitate a actiunii formulate. In drept s-au invocat prevederile art.312 alin.2, art.304 pct.6 si 9 Cod proc.civila. Împotriva aceleiași hotărâri a declarat recurs și pârâta S. C. P. S. solicitând a se dispune admiterea recursului și, rejudecând cauza pe fond, modificarea sentinței atacate în sensul respingerii cererii de suspendare a executării silite și de acordare a termenului de grație formulată de intimata reclamantă. Solicită obligarea intimatei reclamante la plata cheltuielilor de judecată în recurs. H.a atacată contravine art.6 alin.l CEDO și art.l din Protocolul nr.l la C. 1. În ce privește Încălcarea art.6 alin.1 CEDO În hotărâre a nr.5/2005 în cauza Șandor împotriva R. Curtea Europeană a Drepturilor Omului a arătat următoarele: " 23. Curtea amintește că executarea unei sentințe sau a unei decizii, indiferent de instanța care o pronunță, trebuie considerată ca făcând parte integrantă din ""proces ", în sensul arte 6 alin. 1 din C. Dreptul de acces la justiție ar fi iluzoriu dacă ordinea juridică internă a unui stat contractant ar permite ca o hotărâre definitivă și obligatorie să rămână fără efect în detrimentul unei părți [. S. împotriva Italiei (MC), Cererea nr. 22.774/93, paragraful 63, CEDa 1999- VI 24. În cauza de față, cu toate că reclamanta a obținut o hotărâre judecătorească definitivă prin care autoritățile administrative au fost obligate la o acțiune specifică, aceasta nu este nici acum executată din cauza refuzului debitorului de a respecta această hotărâre. Or, administrația constituie un element al statului de drept, interesul său fiind identic cu cel al unei bune administrări a justiției. Pe cale de consecință, dacă administrația refuză sau omite să execute o hotărâre judecătorească ori intârzie în executarea acesteia, garanțiile art. 6 de care a beneficiat justițiabilul în fața instanțelor judecătorești își pierd orice rațiune de a fi (Hornsby împotriva Greciei, H.a din 19 martie 1997, Culegere de hotărâri și decizii 1997-11, pag. 510-511, paragraful 41). 25. În plus, Curtea nu subscrie la teza G. conform căreia reclamanta ar fi trebuit să recurgă la executarea silită a S. din 3 martie 1999. Eaamintește că nu este oportun să-i ceri unei persoane, care în urma unei proceduri judiciare a obținut o creanță împotriva statului, să recurgă la procedura de executare silită pentru a obține satisfacție (Cauza Metaxas împotriva Greciei, Cererea nr. 8.415/02, paragraful 19, 27 mai 2004). " Mai mult, titlul executoriu în temeiul căruia a solicitat executarea silită este - reprezentat tot de o hotărâre judecătorească irevocabilă, care la rândul ei conține un termen în care intimata reclamantă ar fi trebuit să facă plata creanței. Această hotărâre irevocabilă este modificată printr-o altă hotărâre, ulterioară, care permite administrației să se sustragă, cel puțin temporar, de la îndeplinirea obligațiilor stabilite prin prima hotărâre. Și aceasta reprezintă o încălcare a art.6 al.l al C.i, după cum a statuat Curtea Europeană în hotărâre a Teodorescu împotriva R.: "74. Curtea reamintește că dreptul la un proces echitabil în fața unei instanțe, garantat de art. 6 § 1 din C., trebuie interpretat în lumina preambulului C.i, care enunță supremația dreptului ca element al patrimoniului comun al statelor contractante. 75. Unul dintre elementele fundamentale ale supremației dreptului este principiul securității raporturilor juridice, care prevede, printre altele, ca soluția dată în mod definitiv oricărui litigiu de către instanțele judecătorești să nu mai poată fi repusă în discuție (Brumărescu, menționată mai sus, § 61; S.C Mașinexportimport Industrial Group S.A. împotriva R., nr. 22.687/03, § 32, 1 decembrie 2005), deoarece securitatea juridică presupune respectarea principiului autorității de lucru judecat, adică a caracterului definitiv al hotărârilor judecătorești (Riabykh împotriva R.iei, nr. 52.854/99, § 52, CEDO 2003-IX)." 2. În ce privește încălcarea art.l din Protocolul nr.l la C. La acest punct invocă, de asemenea, H. a C. E. nr.5/2005 pronunțată în cauza Șandor împotriva R., în care se arată: "34. Pe fond, Curtea observă mai întâi că nu este contestat faptul că reclamanta are o creanță suficient de bine stabilită pentru a fi exigibilă (conform cauzelor Rafinăriile grecești Stran și Stratis Adreadis împotriva Greciei, H.a din 9 decembrie 1994, seria A nr. 301-B, pag. 84, paragraful 59, și Jasiuniene împotriva Lituaniei, Cererea nr. 41.510/98, paragraful 44, 6 martie 2003). 36. În plus, reclamanta nu a primit încă suma dispusă de către instantele interne. 37. În consecință, refuzul autorităților de a plăti despăgubirile constituie o atingere adusă drepturilor reclamantei ce decurg din art. 1 din Primul Protocol adițional la C. G. nu a oferit nici o justificare valabilă pentru ingerința cauzată prin neexecutarea S. din 3 martie 1999. Această ingerință a fost, deci, ,-- arbitrară și constituie o încălcare a principiului legalității. O astfel de concluzie face inutilă verificarea de către Curte a aspectului dacă a fost menținut un just echilibru între exigențele interesului general al comunității și imperativele apărării drepturilor individuale (Cauza Metaxas împotriva Greciei, precitată, paragraful 31). " Mai adăugă faptul că nici în speța de față nu a existat o preocupare efectivă a instanței de fond pentru a stabili dacă interesul general este așa de grav afectat prin plata acestei creanțe încât să justifice ingerința în dreptul meu de proprietate ocrotit de art. 1 din Primul Protocol adițional la C. și garantat de art.44 din Constitutie. Prevalența interesului general este reținută de instanța de fond pe baza simplului fapt că reclamanta este o comunitate locală și, în consecință,autoritatea administrativă reprezintă interesul general comparativ cu interesul individual al subscrisei recurente pârâte. A. că această împrejurare nu este suficientă pentru a stabili că suntem în prezența unui interese general care să justifice încălcarea drepturilor individuale ocrotite de C. P. a justifica ingerința în dreptul de proprietate este absolut necesar să se dovedească existența unei atingeri efective și grave a interesului general. Altfel, pârâta este pusă în situația de a se afla într-o poziție de inferioritate pur și simplu pentru că în proces are interese contrare față de o autoritate administrativă. 3. În al treilea rând, apreciază că hotărârea recurată este nelegală și pentru încălcarea acestui act normativ rușinos reprezentat de O. nr.22/2002 a apărut ca urmare a numeroaselor hotărâri judecătorești date în litigii de muncă, prin care statul a fost obligat la plata unor drepturi salariale restante. Dacă neplata acestor drepturi salariale la momentul la care s-au născut, anterior obținerii hotărâri lor judecătorești, a avut o aparență de legalitate, cel puțin din prisma instituțiilor publice implicate, astfel că neprevederea în buget a sumelor necesare plății drepturilor salariale este oarecum justificată, nu aceasta este situația și în speța de fată. În speță, dreptul de creanță al pârâtei s-a născut dintr-un contract de antrepriză, în baza căruia am efectuat lucrări de construcții în beneficiul intimatei pârâte. În consecință, la data semnării contractului intimata ar fi trebuit deja să aibă bugetată suma necesară plății prețului. Nu ne aflăm în fața unei împrejurări imprevizibile, care a surprins-o nepregătită, pentru ca acum pârâta să fie nevoită să aștepte parcurgerea întregii proceduri de bugetare a sumei necesare plății creanței. De la data semnării contractul ui și până în prezent au trecut și alte momente importante din punct de vedere al raporturilor juridice existente între părți, cum ar fi momentul recepției lucrării sau momentul comunicării ordonanței de plată, care ar fi trebuit să determine intimata reclamantă să facă demersurile necesare plății prețului. În speța de față, admiterea ca temeinică a cererii reclamantei motivată pe lipsa din buget a sumei necesare plății reprezintă acceptarea invocării în favoarea sa a propriei culpe a autorității administrative, care de mai bine de trei ani nu a întreprins demersurile pentru ca suma necesară plății să fie prevăzută în buget. Consideră că suntem în prezența următoarelor încălcări ale dispozițiilor O. nr. 22/2002, care atrag nelegalitatea hotărârii recurate: 3.1 În ipoteza reglementată de O. nr.22/2002, lipsa sumelor din buget se datorează apariției unor datorii neprevăzute în momentul întocmirii bugetului de venituri și cheltuieli. De aceea art.2 din O. nr.22/2002 acordă autorității publice un termen de 6 luni pentru a-i da posibilitatea de a bugeta suma, fie la începutul anului, când se întocmește bugetul, fie la mijlocul anului, când, de obicei, are loc rectificarea bugetară. În cazul nostru nu ne aflăm deloc în această situație deoarece, așa cum am arătat, necesitatea plății prețului era previzibilă cel puțin de la data încheierii contractului, iar de la acea dată au trecut mai mult de 6 luni, astfel că acordarea termenului de grație nu este justificat nici măcar prin prisma dispozițiilor O. nr.22/2002. 3.2 Conform disp.at.6 alin.4 din O. nr.22/2002 asupra cererii de suspendare a executării instanța se pronunță separat, prin încheiere executorie. În speță, instanța nu s-a pronunțat prin încheiere executorie, ci prin sentința asupra fondului. 3.3 Prin hotărâre nu se motivează acordarea termenului mai mare de 6 luni. Disp. art.6 din O. nr.22/2002 prevăd posibilitatea acordării termenului de grație mai mare decât cel de 6 luni prev.de art.2 doar în situația în care instituția debitoare nu-și poate îndeplini obligația în termen de 6 luni "din motive temeinice privind realizarea atribuțiilor prevăzute de lege". În hotărâre nu se arată care sunt motivele temeinice pentru care realizarea atribuțiilor prevăzute de lege nu este posibilă în termenul de 6 luni. Având în vedere motivele invocate în temeiul art.20 din al.2 din Constituție solicită admiterea recursului și modificarea hotărârii atacate în sensul respingerii cererii reclamantei privind acordarea termenului de grație și suspendarea executării până la împlinirea acestui termen. În drept s-au invocat prevederile art.304 ind. 1, art.312 Cod proc.civilă. Analizând recursurile prin prisma motivelor invocate, Curtea reține următoarele: Prin Ordonanța de plată nr.458/(...), pronunțată de T. B.-N. pârâta C. L. a fost obligată la plata sumei de 249.912 lei în favoarea SC C. PARTNER S., hotărârea devenind irevocabilă. La pronunțarea acestei hotărâri a fost avut în vedere contractul de execuție de lucrări nr. 7945/(...) și factura nr. 413/(...). În mod constant, debitoarea s-a opus acordării acestor sume, susținând fie că ele nu sunt certe, lichide și exigibile fie că nu există fonduri pentru plata lor. Demersurile efectuate pe lângă T. mun. B., la care se face trimitere în considerentele hotărârii recurate, se opresc la (...) - f.26 dosar fond, din acel moment nemaiexistând la dosar vreun document care să ateste o preocupare din partea Comunei pentru obținerea fondurilor necesare plății. A.e elemente sunt menite să circumstanțieze atitudinea instituției publice care, în virtutea unor obligații contractuale asumate în 2007, omite să depună vreo diligență pentru plata lor până la acest moment. Este real faptul că , potrivit art. 1 din OG 22/2002: ,, Creanțele stabilite prin titluri executorii în sarcina instituțiilor și autorităților publice se achită din sumele aprobate cu această destinație prin bugetele acestora sau, după caz, de la titlurile de cheltuieli la care se încadrează obligația de plată respectivă. În același timp însă, potrivit alin 2 : ,, Dacă executarea creanței stabilite prin titluri executorii nu începe sau continuă din cauza lipsei de fonduri, instituția debitoare este obligată ca, în termen de 6 luni, să facă demersurile necesare pentru a-și îndeplini obligația de plată. A. termen curge de la data la care debitorul a primit somația de plată comunicată de organul competent de executare, la cererea creditorului,, Lipsa de fonduri poate fi opusă creditorului doar pentru un interval de 6 luni de la primirea somației de plată, neputându-se accepta ideea că, fiind vorba despre instituții publice, mult vehiculata criză economică reprezintă o justificare pe termen nedeterminat pentru neplată. Respectarea unor obligații legale, contractuale sau stabilite prin hotărâri judecătorești are menirea de a asigura stabilitatea raporturilor juridice, indiferent de participanți și fără a impune un statut privilegiat statului sau instituțiilor publice. Există, într-adevăr, unele dificultăți economice generate de criză dar același dificultăți sunt resimțite și de către întreprinzătorii economici iarlipsa disponibilităților financiare a condus în numeroase situații, cum este de altfel și cel din prezenta cauză, la intrarea lor în insolvență. Chiar dacă, potrivit jurisprudenței C. Constituționale, autoritățile dispun de o marjă de apreciere și un termen rezonabil în identificarea celor mai adecvate mijloace de punere în executare a hotărârilor judecătorești ce stabilesc obligații de plată în sarcina statului, a autorităților și instituțiilor publice, o astfel de marjă nu poate fi discreționară iar termenul nu poate fi amânat, sine diae, fără nici o perspectivă de realizare efectivă a drepturilor creditorilor. Trebuie subliniat faptul că au fost emise o seride de hoitărâri de govern, , ncepând din august 2007, pentru achitarea facturilor pentru lucrări de investiții la Ș. generală L., obiectiv realizat de către creditoarea recurentă. Cu toate acestea, nici măcar acești bani nu au fost virați în contul facturii 413/(...), C. neputând să se prevaleze de lipsa unor alocări bugetare efective. Față de aceste considerente, raportat la art. 6 din OG 22/2002, Curtea apreciază că stabilirea unui termen de grație până la (...) este suficientă și menită atât a surmonta problemele de natură financiară ale Comunei cât și a satisface interesele creditoarei, aflată deja în insolvență. În baza art. 312 cod proced. civilă, . va admite recursurile declarate de C. L. PRIN P. și SC C. P. S. împotriva sentinței civile nr. 1088 din (...), pronunțată în dosarul nr. (...) al T. B.-N. pe care o va modifica în parte, în sensul că va admite în parte acțiunea și acordă debitoarei C. L. termen de grație până la (...). Vor fi înlăturate dispozițiile referitoare la eșalonarea plăților și la actualizarea cu dobânda legală, această din urmă obligație fiind impusă de către instanță în condițiile art. 304 pct. 6 Cod proced. civilă, extra petita. Vor fi menținute restul dispozițiilor. P. A.E MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII DECIDE Admite recursurile declarate de C. L. PRIN P. și SC C. P. S. împotriva sentinței civile nr. 1088 din (...), pronunțată în dosarul nr. (...) al T. B.-N. pe care o modifică în parte, în sensul că admite în parte acțiunea și acordă debitoarei C. L. termen de grație până la (...). Înlătură dispozițiile referitoare la eșalonarea plăților și la actualizarea cu dobânda legală. Menține restul dispozițiilor. Decizia este irevocabilă. Pronunțată în ședința publică din 15 februarie 2012. Președinte, F. T. Judecător, M. H. Judecător, M. B. Grefier, D. C. Red.M.H./dact.L.C.C. 3 ex./(...) Jud.fond: P. I.
| ← Sentința comercială nr. 690/2012, Curtea de Apel Cluj -... | Decizia comercială nr. 3249/2012, Curtea de Apel Cluj - Litigii... → |
|---|
