Decizia comercială nr. 145/2012, Curtea de Apel Cluj - Litigii cu profesioniștii
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA A II-A CIVILĂ,
DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr. (...)
DECIZIA CIVILĂ Nr. 145/2012
Ședința de la 30 O. 2012
Completul compus din: PREȘEDINTE D. P. Judecător A.-I. A. Grefier M. N. Țâr
Pe rol judecarea apelului declarat de reclamanții C. Local al M. C.-N. - Prin P. și M. C. N. - prin P. împotriva sentinței civile nr. 2878 d în (...) pronunțată în dosarul nr. (...) al T.ui S. C. în contradictoriu cu intimata S. C. M. D. N., având ca obiect pretenții.
La apelul nominal, făcut în cauză se prezintă av. Rauca-Damian A. N., în substituire și în reprezentarea intereselor intimatei.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Apelul promovat este scutit de plata taxelor de timbru.
S-a făcut referatul cauzei ocazie cu care se învederează instanței că pricina se află la al doilea termen de judecată pentru care procedura de citare este legal îndeplinită. Se mai menționează că se înregistrează d în partea intimatei-întâmpinare.
C.ea, declară închise dezbaterile și acordă cuvântul pentru susținerea apelului.
Reprezentantul intimatei solicită respingerea apelului și menținerea sentinței apelate ca fiind temeinică și legală. În susținere se arată că între apelanți și societate a fost încheiat un contract de închiriere spații cu altă destinație decât locuință, nu au fost încheiate acte adiționale la contract în sensul dea obliga societatea la achitarea de penalități. Se mai relevă că în ceea ce privește taxa de ocupare abuzivă nu a fost întocmit proces verbal de constatare a ocupării fără forme legale așa cum prevede HCL nr.48/2002, mai mult de atât în urma solicitării de prelungire a contractului, societatea a fost lăsată să funcționeze în spațiu. Solicită acordarea de cheltuieli de judecată.
C.ea reține cauza în pronunțare.
C U R T E A :
Prin sentința civilă nr. 2878 în data (...), pronunțată în dosarul nr. (...) al T.ui Comercial C. s-a respins excepția lipsei calității procesuale active a reclamantului M. C.-N., excepție invocată de către pârâtă. S-a admis excepția lipsei capacității procesuale active a reclamantului C. LOCAL C.-N. și s-a respins acțiunea formulată și precizată de reclamantul M. C.-N., în contradictoriu cu pârâta S. C. M. D. N., iar reclamantul M. C.-N. a fost obligat să plătească pârâtei suma de 1.500 lei cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut că pretențiile deduse judecații, așa cum au fost precizate (f. 53 dosar fond), constau doar în majorările de întârziere pentru perioada (...)-(...), în baza contractului de asociere, taxa de ocupare abuziva (...)-(...), majorări de întârziere pana la (...) generate de ocuparea afirmat abuziva a spațiului si în continuare până la plata efectivă.
Contractul de asociere nr. 1. care a avut ca obiect asocierea în participatiune în vederea exploatării spațiului situat în C.-N. str. Bolyai nr. 4 s-a încheiat pana la vânzarea spațiului sau 2 ani de la adoptarea HCL 66/(...), deci pana la (...) (conform actului adițional). În opinia instanței de fond acest contract este unul de închirierespatii cu alta destinație decât locuința, sens în care au fost considerate întemeiate apărările paratei, deoarece interpretarea contractelor se face după intenția comuna a părților (art. 977 c.civ.). În speță lipsește scopul comun asocierii care trebuie sa fie reflectat de cota parte de participare la pierderi si beneficii, fiind vorba doar despre cedarea folosinței imobilului contra cost (chirie), ceea ce juridic este o închiriere. Eliberarea spațiului s-a făcut la (...).
În opinia instanței, prevederile H. 284/(...) privind majorările de întârziere de
0,5% aplicabile veniturilor de natura nefiscala, nu pot avea incidență, deoarece sunt ulterioare încheierii contractului si ulterioare restituirii spațiului, neavând o baza contractuală. În ceea ce privește majorările de întârziere de 0,1% pe zi, în opinia instanței nici acestea nu sunt datorate, chiria nefiind o creanță fiscală .
În ceea ce privește despăgubirea solicitata cu titlu de taxa de ocupare abuziva, instanța de fond a apreciat că aceasta pretenție nu este întemeiată deoarece pârâtă nu a ocupat abuziv spațiul, concluzie care se întemeiază pe considerentele care vor fi expuse în continuare.
Prin în HCL 48/(...) (f. 23 dosar fond) s-a stabilit tariful de 8 lei/mp/zi ca despăgubiri pentru ocuparea abuziva a spatiilor de felul celui în discuție, menționându-se expres ca aceste despăgubiri se stabilesc de la data constatării ocupării fără forme legale prin proces-verbal de constatare întocmit în baza unei fise de calcul. În speță, fisa de calcul exista insă doar în 6 mai 2010 comunicata în 7 mai
2010 si nu s-a întocmit proces-verbal de constatare a ocupării fără forme legale, așa după cum cere HCL arătat. Din înscrisurile existente rezulta ca anterior expirării termenului contractual, pârâtă a solicitat prelungirea contractului, dorind să achite restantele (f. 26-27 dosar fond) si a fost lăsată în spațiu pana la data de 7 mai când i s-a comunicat fisa de daune si deci implicit i s-a comunicat concediul. Pârâtă a plătit chiria pe luna mai si a eliberat spațiul în (...), cu plata chiriei la zi.
Reclamantul nici nu a dovedit care ar fi eventual valoarea acestor despăgubiri pentru perioada de aproximativ o luna de la comunicarea fisei de daune, (plus un termen rezonabil câteva zile pt. eliberare) si nu a făcut dovada comunicării concediului, prin notificările din (...) si din aprilie 2010 a căror primire este contestată (f.71 dosar fond). în baza acestor considerente, instanța de fond a respins acțiunea precizata, ca nefondată, iar în baza art. 274 c.pr.civ. l-a obligat pe reclamantul M. C.-N. să plătească pârâtei suma de 1.500 lei cheltuieli de judecată, reprezentând onorariul avocațial.
Împotriva acestei sentințe, reclamanții C. LOCAL AL M. C.-N. - prin P. și M. C.- N. - prin P. au declarat apel, solicitând instanței admiterea acestuia, modificarea hotărârii apelate în sensul admiterii cererii de chemare în judecată, așa cum a fost precizată, cu obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată.
În motivarea apelului, reclamanții au arătat că față de reclamantul C. Local al M. C.-N., instanța de fond în mod eronat a admis excepția lipsei capacității procesuale de folosință, motivat de faptul că legea administrației publice locale face o distincție clară între conceptul de administrare publică locală și cel de autoritate a administrației publice locale prin care se realizează autonomia locală în comune și orașe. C. procesuala a autorităților publice este fundamentata pe recunoașterea capacitații de drept administrativ, autoritățile publice putând sta în proces, în nume propriu, chiar în lipsa personalității juridice. A., C. Local al municipiului C.-N. fiind persoana juridica de drept public, regula capacității de a încheia acte juridice civile este subordonata de principiul specialității. în aceste condiții, titularul raportului de drept material trebuie sa fie si titularul raportului de drept procesual. Or, atâta timp cât C. local al municipiului C.-N. este titularul contractului de asociere nr.1.(...) încheiat cu intimata-pârâtă, are si capacitate deplina de a sta în justiție. Mai mult decât atât, prin semnarea si însușirea contractului de asociere nr.1.(...) în baza căruia intimata-pârâtă datorează majorări deîntârziere generate de întârzierea la plata cotei de asociere, aceasta din urma a recunoscut atât calitatea cât si capacitatea C. local de a fi parte contractantă.
În ceea ce privește contractul de asociere nr. 1.(...), încheiat între părțile litigante, reclamanții consideră că instanța de judecata a apreciat în mod greșit ca acest act este unul de închiriere. A., prin contractul de asociere nr. 1.(...), astfel cum a fost modificat prin act adițional si prin HCL nr. 66/(...), C. local al municipiului C.-N. s-a obligat sa pună la dispoziția intimatei-pârâte spațiul situat în C.-N., str. Bolyai, nr. 4, în suprafață de 59,49 mp, în vederea amenajării unui magazin nealimentar, casa de schimb valutar, atelier de producție si florărie. Reclamanții apreciază că acest contract este unul în participațiune în sensul definit de prevederile art. 251 și art. 252 Cod comercial. A., din contractul încheiat, rezultă ca intimata-pârâtă si-a asumat obligația de a desfășura o activitate comercială în spațiul pus la dispoziție de către apelanți- reclamanți, precum si obligația de a plăti o cota parte din beneficiile obținute, respectiv o cotă lunară de asociere. C. local s-a obligat sa aducă aport la constituirea asocierii spațiul în litigiu, iar în considerarea acestui aport trebuia sa beneficieze de operațiunea comercială pe care intimata-pârâtă urma să o desfășoare, sub forma cotei lunare de asociere pe care trebuia sa o plătească intimata-pârâtă.
În contractul de asociere nr.1.(...) nu a fost prevăzută o cotă procentuală de participare a părților la beneficii sau pierderi, însă s-a prevăzut care este contribuția la beneficii a apelantului-intimat C. local al municipiului C.-N., respectiv 3.200 lei/lună, indexabilă cu rata inflației. Însă în condițiile în care în contract nu este prevăzută o clauză expresă cu privire la participarea părților la beneficii si la pierderi, prin raportare la dispozițiile art .l alin. 2 Cod comercial, se vor aplica prevederile art. 1511 Cod civil. Cu privire la pierderi, reclamanții învederează că nu s-a prevăzut în contract modalitatea în care părtile le vor suporta, însă în lipsa unei clauze exprese în acest sens nu înseamnă ca natura juridică a contractului încheiat nu este cea a unei asocieri în participațiune. În ceea ce privesc majorările de întârziere calculate în baza prevederilor HCL nr. 2., reclamanții au apreciat că instanța de judecata a reținut în mod greșit că acestea nu pot avea incidență, deoarece sunt ulterioare încheierii contractului de asociere si ulterioare restituirii spațiului, neavând o bază contractuală.
Totodată, instanța de fond în mod greșit a apreciat că nici majorările de întârziere de 0, 1 % zi nu sunt datorate, debitul principal nefiind o creanță fiscală. Raportat la cele reținute de către instanța de fond, reclamanții au învederat faptul că la art. 13 din contractul de asociere nr.1.(...), părțile contractante au prevăzut că neîndeplinirea obligațiilor pecuniare de către părti atrage plata unei cote de dobânzi/penalități pe zi de întârziere, conform prevederilor legale în vigoare. Cuantumul penalităților de întârziere sunt determinabile prin prisma prevederilor art. 115 alin. 5 din O.G. nr. 20/2005, modificata prin L. nr. 2., procentul penalităților de întârziere fiind de 0,1% / zi de întârziere, putând fi modificat prin legile bugetare anuale, precum si prin HCL nr. 2. care modifica si stabilește procentul penalităților la
0,5. de întârziere. A. penalități de întârziere sunt stabilite contractual de către părțile litigante si se aplica în mod unitar în cazul tuturor contractelor încheiate cu apelanți- reclamanți.
In ceea ce privește obligarea intimatei-parate la plata taxei de ocupare abuziva a spațiului în litigiu, reclamanții arată că actul de asociere nr. 1. (...), astfel cum a fost modificat, a încetat la data de (...) si nu a mai fost prelungit după aceasta dată, având în vedere debitele restante pe care intimata-pârâtă le datora.
În opinia reclamanților, instanța de fond nu s-a pronunțat asupra majorărilor de întârziere generate de taxa de ocupare abuziva a spațiului în litigiu, calculate în baza prevederilor art. 115 alin. 5 din L. nr. 2., precum si în baza HCL nr.2.. Creanța principală reprezentând despăgubiri pentru folosirea fără nici un titlu a unui imobil proprietatea apelanților-reclamanți, are natura unui venit la bugetul local si implicit la bugetul general consolidat, fiind creanță bugetară, iar prin art. 26 alin. 10 din L. nr.273/2006 privind finanțele publice locale, se arată ca veniturile la bugetul local almunicipiilor, orașelor si comunelor se stabilesc prin anexa nr.I din aceasta lege. A., creanța pretinsa în speță reprezintă o despăgubire pentru folosința fără drept a unui bun proprietatea M. C.-Napoxa, dar poate fi încadrat si ca un venit din proprietate sau o taxa pentru utilizarea bunurilor, câtă vreme in cauza s-a pretins o sumă constând în taxa stabilita în acest sens prin HCL nr. 4.. Din interpretarea coroborată a art. 1 alin.2 si alin. 3 si art. 2 din C. de procedura fiscala, rezulta ca acest cod se aplica pentru administrarea creanțelor provenind din contribuții, amenzi si alte sume ce constituie venituri ale bugetului general consolidat, potrivit legii, în măsura în care prin lege nu se prevede altfel, în măsura în care prin lege nu se dispune altfel, astfel ca si sumelor din speță li se aplica majorările de întârziere prev. de C. de procedura fiscala si pretinse pentru perioada (...) -1.(...).
În concluzie, au precizat reclamanții, toate veniturile încasate din folosința cu titlul sau fără titlu a imobilelor proprietatea M. C.-N. sunt tratate în același mod, prin aplicarea majorărilor de întârziere în conformitate cu prev. art. 115 din L. nr. 2. privind aprobarea O.G. nr. 20/2005, iar începând cu data de (...) se percep majorări de întârziere conform HCL nr. 2..
Intimata S. C. M. D. N. a depus întâmpinare în cauză prin care a solicitat respingerea excepția lipsei capacității procesuale active a reclamantului C. Local al M. C.-N., respingerea apelului ca nefondat, cu cheltuieli de judecată.
Referitor la excepția invocată, admisă de către instanța de fond, intimata solicită respingerea acesteia, deoarece reclamantul mun. C.-N., chiar dacă nu este parte în contractul de asociere nr. 1. încheiat cu C. Local al M. C.-N., are legitimitate procesuală în astfel de litigii, în virtutea legii. Apoi, reclamanții critică admiterea excepția lipsei capacității procesuale active a C. Local al M. C.-N., solicită admiterea apelului cu consecința modificării hotărârii instanței de fond, în sensul admiterii cererii de chemare în judecată astfel cum a fost precizată, deși, în această situație, considerându-se prejudiciați, ar fi trebuit să solicite trimiterea cauzei spre rejudecare pentru stabilirea cadrului procesual corect.
Pe fondul cauzei, intimata susține că instanța de fond în mod corect a reținut că a încheiat cu C. Local al M. C.-N. un contract de închiriere spații cu altă destinație, că nu a ocupat abuziv spațiul și pe cale de consecință, având în vedere atât prevederile legale cât și cele contractuale, nu se pot cere majorări la o taxă care nu este datorată.
Analizând sentința criticată prin prisma motivelor de recurs invocate și a apărărilor formulate, C.ea reține următoarele:
Având în vedere faptul că prima instanță de fond a soluționat cauza dedusă judecății prin admiterea unor excepții peremptorii, instanța de apel are obligația procesuală de a analiza cu prioritate maniera de soluționare a acestor excepții. În concret, prima instanță a admis excepția lipsei capacității procesuale de folosință a C. Local al M. C.-N. În consecință, a analizat cererea de chemare în judecată pe fond doar în contradictoriu cu M. C.-N., deși unitatea administrativ teritorială nu era parte în contractul pe care reclamantele își întemeiază pretențiile (f. 14 din dosarul înregistrat inițial pe rolul J. C.-N.). Părți în acest contract de asociere nr. 1.(...) sunt C. Local C.- N. și C. ,,D. N.,,.
Admiterea excepției lipsei capacității procesuale de folosință a C. Local al M. C.-N. este neîntemeiată prin raportare la actele și lucrările dosarului precum și la normele legale incidente. A., capacitatea procesuala a autorităților publice este fundamentata pe recunoașterea capacitații de drept administrativ. C. Local al municipiului C.-N. fiind persoana juridica de drept public, regula capacității de a încheia acte juridice civile este subordonata de principiul specialității. În aceste condiții, titularul raportului de drept material trebuie sa fie si titularul raportului de drept procesual. Or, atâta timp cât C. local al municipiului C.-N. este titularul contractului de asociere nr.1.(...) încheiat cu intimata-pârâtă, are si capacitate deplina de a sta în justiție. Prin semnarea si însușirea contractului de asociere nr.1.(...) în baza căruia intimata - pârâtă datorează majorări de întârziere generate de întârzierea la plata coteide asociere, aceasta din urma a recunoscut atât calitatea cât si capacitatea C. local de a fi parte contractantă.
Consiliile locale sunt autorități ale administrației publice prin care se realizează autonomia locală și care în exercitarea atribuțiilor conferite expres de L. 2. administrează domeniul public și privat al comunei, orașului sau municipiului (art. 36 alin. 2 lit. c din actul normativ menționat) și hotărăște darea în administrare, concesiune sau închiriere a bunurilor proprietate publică sau privată a unității administrativ teritoriale. C. Local este autoritate deliberativă și în această calitate a încheiat ,,Contractul de A.,, nr. 1. încheiat la data de (...), iar P.ul sprijinit de aparatul său tehnic, Primăria, au autoritate executivă, potrivit art. 61 și 77 din L. nr. 2.. Raportat la principiul autonomiei locale și având în vedere dispozițiile art. 66 - 69 din L. 2., primarul are trei categorii de atribuții: de reprezentare, de execuție al C. Local și de șef al administrației locale și a aparatului.
Contractul de asociere în participațiune a fost încheiat de către C. Local al M. având la bază H. 735/(...) și de către P. care reprezintă unitatea administrativ teritorială conform art. 67 din L. 2. și este ordonator principal de credite conform art. 68 lit. f din L. 2.. În concluzie, de fiecare dată când acțiunea în justiție vizează hotărâri ale C. Local, acte administrative sau contracte încheiate în baza unor astfel de hotărâri, existând și capete de cerere de ordin patrimonial, în litigiu, alături de C. Local trebuie să stea și primarul, având în vedere dispozițiile art. 67 și 68 din L. 2..
C. local are personalitate juridică și implicit capacitate procesuală de folosință în calitate de organ al administrației publice locale, conform art. 23 din L. administrației publice locale: ,,Autoritățile administrației publice prin care se realizează autonomia locală în comune, orașe și municipii sunt consiliile locale, comunale, orășenești și municipale, ca autorități deliberative, și primarii, ca autorități executive,,.
C. local este titular al dreptului de administrare privind fondul locativ de stat și în calitatea sa de locator hotărăște asupra administrării, concesionării sau închirierii bunurilor aflate în domeniul public sau privat al municipiului, ceea ce face ca acesta, ca persoană juridică de drept public, deținătoare a imobilului să aibă și calitate procesuală și capacitate procesuală de folosință.
Pentru analizarea pe fond a pretențiilor deduse judecății, în contradictoriu cu C. Local C.-N., instanța de apel în baza dispozițiilor art. 297 alin. 1 C.p.c. va admite apelul declarat de reclamanții C. LOCAL AL M. C.-N. - prin P. și M. C.-N. - prin P. împotriva sentinței civile nr. 2878 din data de (...), pronunțată în dosarul nr. (...) al T.ui Comercial C., pe care o anulează și trimite cauza spre rejudecare la T. S. C.
PENTRU A. MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E:
Admite apelul declarat de reclamanții C. LOCAL AL M. C.-N. - prin P. și M. C.- N. - prin P. împotriva sentinței civile nr. 2878 d în data (...), pronunțată în dosarul nr. (...) al T.ui Comercial C., pe care o anulează și trimite cauza spre rejudecare la T. S. C.
Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică d în 30 octombrie 2012.
PREȘEDINTE,
JUDECĂTOR,
GREFIER,
D. P. A. A. I.
M. N. ȚAR
Red.A.A.I./ (...). Dact.H.C./4 ex. Jud.fond: D.M.D.
| ← Decizia comercială nr. 116/2012, Curtea de Apel Cluj - Litigii... | Decizia comercială nr. 6583/2012, Curtea de Apel Cluj - Litigii... → |
|---|
