Decizia comercială nr. 167/2012, Curtea de Apel Cluj - Litigii cu profesioniștii
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA a II-a CIVILĂ,
DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DOSAR NR. (...)*
DECIZIA CIVILĂ NR. 167/2012
Ședința din data de 26 noiembrie 2012
Instanța constituită din: PREȘEDINTE : C. P. JUDECĂTOR : A. M. C. GREFIER : V. D.
S-a luat în examinare, după casare și trimitere spre rejudecare, pentru pronunțare, apelul declarat de B. C. R. SA B., împotriva sentinței comerciale nr.
6441 din (...) pronunțată în dosarul nr. (...) al Tribunalului Comercial C., cauza privind și pe intimații SC M. O B. SRL C.-N. și B. C. R. - S. C., având ca obiect obligația de a face .
În data de (...) s-au înregistrat la dosar concluzii scrise din partea apelantei
B. C. R. SA, trimise prin fax.
Din partea intimatei SC M. O B. SRL, în data de (...) au fost trimise la dosarul cauzei, prin fax, concluzii scrise.
Mersul dezbaterilor, susținerile și concluziile părților au fost consemnate în încheierea de ședință din data de (...), încheiere ce face parte integrantă din prezenta hotărâre.
C U R T E A
Prin sentința comercială nr.6441 din 22 octombrie 2010 pronunțată în dosarul nr.(...) al Tribunalului Comercial C. s-a admis cererea formulată și precizată de reclamanta S. M. O B. S., în contradictoriu cu pârâta B. C. R. S. - S. C.; a fost obligată pârâta să elibereze reclamantei xerocopie de pe antecontractele de vânzare-cumpărare încheiate de reclamantă în perioada (...) - (...) și a fost obligată pârâta la plata către reclamantă a sumei de 1208,3 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată.
Pentru a hotărî astfel, tribunalul a reținut următoarele:
Reclamanta S. M. O B. S. a formulat o cerere adresată pârâtei B. C. R. S. -
S. C., și înregistrată de pârâtă sub nr. 10905/(...), prin care i-a solicitat acesteia eliberarea unui duplicat de pe antecontractele de vânzare-cumpărare pentru care s-a ridicat numerar, indicând un număr de nouă poziții, dintre care doar ultimele patru au fost menținute de către reclamantă în fața tribunalului, prin precizarea de acțiune formulată, respectiv antecontractele de vânzare-cumpărare cu privire la care reclamanta a indicat datele următoare: (...) - 348.000.000 lei, (...) -
222.000.000 lei, (...) - 171.000.000 lei și (...) - 170.000.000 lei (fila 8).
În cauză a fost administrată proba cu interogatoriul pârâtei, care a recunoscut în cuprinsul interogatoriului că reclamanta este titulara unui contract de cont curent încheiat cu ea, că în intervalul menționat în acțiunea introductivă reclamanta a efectuat mai multe operațiuni de ridicare numerar, operațiuni pentru care trebuiau prezentate documente justificative, suma ce se ridică în numerar trebuind să coincidă cu suma indicată în documentelejustificative, concordanță ce este verificată de către administratorul de cont al fiecărei persoane fizice.
Tribunalul a constatat că pârâta a recunoscut, în cadrul răspunsului nr. 4 la interogatoriul formulat de către reclamantă, că reclamanta i-a prezentat actele corespunzătoare operațiunilor efectuate. Însă, deși a invocat faptul că a depus la dosarul cauzei toate înscrisurile aflate în posesia sa, referitoare la operațiunile de ridicare numerar realizate de către reclamantă, pârâta nu a probat această faptul că ar fi predat reclamantei și copia înscrisurilor depuse de către aceasta în justificarea operațiunilor de ridicare numerar indicate de către reclamantă la pozițiile 6, 7, 8 și 9 din cererea adresată de aceasta pârâtei, și înregistrată de pârâtă sub nr. 10905/(...), la care s-a făcut mai sus referire.
Tribunalul a reținut că sarcina probei sub acest aspect revine pârâtei, în baza art. 1169 Cod civ., raportat la recunoașterea făcută de către aceasta în cuprinsul răspunsului nr. 4 la interogatoriul formulat de către reclamantă, prin care a fost probată situația de fapt invocată de reclamantă în susținerea pretențiilor sale.
Raportat la obligația de confidențialitate a pârâtei, ce îi revine acesteia potrivit art. 111 din O.U.G. nr. 99/2006 privind instituțiile de credit și adecvarea capitalului, tribunalul a constatat că dispozițiile art. 113 alin. 2 lit. a din același act normativ, prevăd ca excepție de la această obligație, posibilitatea pârâtei de a furniza informații de natura secretului bancar, în măsura în care acestea sunt justificate de scopul pentru care sunt cerute ori furnizate, „la solicitarea titularului de cont sau a moștenitorilor acestuia, inclusiv a reprezentanților legali si/sau statutari, ori cu acordul expres al acestora";, condițiile acestui din urmă text de lege fiind întrunite în cauză.
Nu a putut fi primită apărarea pârâtei în sensul că nu i-ar reveni sarcina de arhivare a documentelor prezentate de clienți, în condițiile în care aceasta a depus la dosar o parte din documentele solicitate de către reclamantă, rezultând astfel că în fapt pârâta a arhivat aceste documente. Totodată, raportat la apărarea pârâtei în sensul expirării termenului de păstrare a documentelor, tribunalul a constatat că aceasta nu a depus la dosar proces verbal privind constatarea împlinirii termenului de păstrare a documentelor din perioada în care au avut loc operațiunile invocate de către reclamantă, și nici un proces verbal privind urmarea vreunei proceduri de distrugere a documentelor primite în perioada respectivă.
Pentru considerentele arătate, tribunalul a admis cererea formulată și precizată de reclamanta S. M. O B. S., în contradictoriu cu pârâta B. C. R. S. - S.
C., și a obligat pârâta să elibereze reclamantei xerocopie de pe antecontractele de vânzare-cumpărare încheiate de reclamantă în perioada (...) - (...).
Față de prevederile art. 274 alin.1 Cod proc.civ., potrivit cărora „partea care cade în pretenții va fi obligată, la cerere, să plătească cheltuieli de judecată";, întrucât reclamantul a avut câștig de cauză, tribunalul a obligat pârâta la plata către reclamantă a sumei de 1208,3 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată, din care
8 lei reprezentând taxa judiciară de timbru și 0,3 lei timbrul judiciar, achitate de reclamantă în conformitate cu prevederile Legii nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru și ale O.G. nr. 32/1995 privind timbrul judiciar, iar 1200 lei reprezentând onorariu avocațial, conform chitanței nr. 335876/(...) (fila 81).
Împotriva acestei sentințe a declarat apel B. C. R. SA solicitând admiterea apelului așa cum a fost formulat, schimbarea în tot a sentinței comerciale atacate, în sensul respingerii acțiunii reclamantei M. O B. SRL și a înlăturării obligației de suportare a cheltuielilor de judecată.
În motivele de apel se arată că între B.C.R. SA și SC M. O B. SRL a fost semnată Convenția cadru nr.11942/(...), în scopul derulării prin intermediulbăncii a unor operațiuni de decontare în lei și valută. La data de (...) sub nr.4853 a fost înregistrată la S. J. C. o cerere, emanând de la SCA „. & A. prin care se solicită în numele societății reclamante, eliberarea unor copii de pe documentele justificative de plată (antecontracte de vânzare-cumpărare de teren) care au fost depuse la banca în perioada 2003-2005. Arată că este vorba despre înscrisuri sub semnătură privată care stau la baza unor operațiuni bancare de ridicare de numerar.
Precizează că solicitarea a fost onorată de către apelantă, copiile de pe toate documentele aflate în posesia băncii au fost pregătite însă, niciun reprezentant legal al societății nu s-a prezentat pentru a le ridica și a achita contravaloarea informațiilor furnizate. Mai arată că, în mod similar s-a întâmplat și cu cererea înregistrată sub nr.10905/(...) de această dată semnată de administratorul M. B.
S.
A.anta învederează că tribunalul a reținut în motivarea hotărârii, faptul că prin răspunsul la interogatoriu dat la întrebarea nr.4, banca a recunoscut situația de fapt invocată de societatea reclamantă în susținerea pretențiilor sale, răsturnând astfel sarcina probei stabilită de art.1169 C. Prin răspunsul dat, B.C.R. a învederat că: pentru perioada la care se referă, persoanele juridice puteau ridica numerar peste plafonul de casă doar cu documente justificate; banca verifică respectivele documente, deci, îi erau prezentate.
Mai arată că în cuprinsul răspunsului dat la interogatoriu nu s-a recunoscut și nu s-a susținut că la bancă ar fi fost depuse și cu atât mai mult arhivate respectivele documente. Prin urmare, instanța de fond nu a făcut decât să prezume că actele au fost nu numai prezentate ci și predate băncii și arhivate de către aceasta.
Învederează faptul că în lumina dispozițiilor art.1199 C., prezumțiile sunt consecințele pe care legea sau magistratul le trage dintr-un fapt cunoscut la un fapt necunoscut. Practic, prezumția reprezintă rezultatul a două raționamente: un prim raționament - din cunoașterea probelor directe, existența în trecut a unui fapt vecin și conex cu faptul generator de drepturi; al doilea raționament - din cunoașterea faptului vecin și conex se deduce existența faptului principal, datorită legăturii de conexitate dintre aceste două fapte.
În speța de față, primul raționament ar fi faptul că intimata-reclamantă, prin reprezentant legal, a prezentat documentele justificative operațiunilor pe cont realizate; al doilea ar fi faptul că banca, a și reținut documentele și le-a și arhivat. Precizează că în consolidarea celui de al doilea raționament, instanța a reținut împrejurarea că banca a depus o parte din documentele cerute de clientul-reclamant, arhivate.
A.anta mai arată că solicitarea adresată de către reclamantă a venit exact la limita de 5 ani de păstrare a actelor zilei efectuate de bancă și nu faptul că documentele firmei au fost arhivate.
Mai mult, în temeiul contractului intervenit între părți, banca are obligația de a elibera clientului duplicate și copii de pe extrasele de cont și nu și de pe alte înscrisuri.
Precizează faptul că în conformitate cu prevederile legale, (Normele tehnice privind activitatea de arhivare nr.5 ale B.C.R. SA coroborate cu art.7 și 8 din Legea nr.16/1996 cu modificările și completările ulterioare), banca este ținută să realizeze operațiuni de arhivare destinate propriilor documente, nu pentru documente depuse de clienți. Mai precizează faptul că în obiectul de activitate al băncii, nu este inclusă activitatea de arhivare a actelor clienților (a se vedea întrebarea nr.4 din cuprinsul interogatoriului apreciată ca fiind concludentă de către instanța de fond).
Reclamanta-intimată SC M. O B. SRL prin întâmpinarea depusă la dosar solicită respingerea apelului ca nefondat și obligarea apelantei la plata cheltuielilor de judecată.
C.ea de A. C. prin decizia civilă nr.106/2011 a respins apelul declarat de B. C. R. reținând în esență că acțiunea reclamantei este întemeiată obligația acesteia izvorând din contractul încheiat între părți iar pe de altă parte că apelanta nu a făcut dovada faptului că executarea în natură nu mai este posibilă.
Împotriva acestei decizii a formulat recurs pârâta BCR S.A iar prin decizia nr.1904 din 4 aprilie 2012 a Înaltei Curți de C. și Justiție s-a admis recursul pârâtei și s-a dispus trimiterea cauzei spre rejudecare aceleiași instanțe reținând că s-au încălcat disp. art.129 alin.5 C.pr.civ. întrucât nu a intervenit în stabilirea corectă a cadrului procesual sub aspectul obiectului litigiului și a demonstrării probatoriilor prin care să verifice corespondența documentelor pentru care s-au solicitat copii ,în procesele verbale de distrugere a acestora.
Înalta Curte de Casație și Justiție a reținut în considerente că recurenta a motivat că este obligată a elibera documente pe care nu le mai deține astfel că obligația este imposibilă prin raportare la susținerea instanței de verificare a proceselor verbale de inventariere în raport de împrejurarea că acestea fac referire doar la un indicativ al dosarului, instanța de control a reținut că nu se poate statuat cu privire la obligația imposibilă la care se face referiri de recurentă.
Analiza apelului declarat prin raportare la disp. art.315 C.pr.civ. potrivit cărora în caz de casare hotărârile instanței de recurs asupra problemelor de drept dezlegate și a supra necesității administrării unor probe sunt obligatorii pentru judecătorii fondului relevă următoarele:
Investită cu soluționarea apelului C.ea a solicitat apelantei să indice cu exactitate obiectul litigiului pentru determinarea cadrului procesual respectiv să evidențieze la ce antecontracte de vânzare cumpărare se referă prin cererea introductivă având în vedere decizia de casare în sensul stabilirii documentelor pentru care s-a solicitat eliberarea de duplicate.
Reclamanta a depus înscrisul denumit note de ședință prin care a evidențiat că nu este în posesia unui exemplar a antecontractelor solicitate și că este vorba de aproximativ 40 de antecontracte pe care banca a refuzat și refuză în continuare să le predea arătând că există o perfectă corespondență între extrasul de cont bancar și cele 35 de antecontracte pe care apelanta le-a predat reclamantei.
Scopul determinării obiectului cererii ce a rămas în ființă după executarea parțială a cererii de către reclamantă prin predarea celor 35 de antecontracte existente era acela de a determina limitele în care instanța poate verifica procesele verbale de inventariere pentru a putea fi confirmată sau infirmată apărarea privind obligația imposibilă invocată de bancă.
Nedeterminarea respectiv neindicarea de către reclamantă a antecontractelor de vânzare-cumpărare face imposibilă verificarea îndeplinirii condițiilor de temeinicie a cererii.
Atâta timp cât chiar reclamanta recunoaște că urmare a corelării realizate între extrasul de cont bancar prezentat în fața instanței și documentele predate băncii de către reclamantă la data realizării operațiunilor în justificarea cărora a procedat la predarea documentelor, C.ea reține că în măsura în care obligația ce îi incumba a fost determinată și posibilă reclamanta și-a îndeplinit această obligație de predare a copiilor de pe antecontractele de vânzare-cumpărare încheiate de reclamantă cu terțe persoane și prezentate cu titlu de documente justificative pârâtei.
Înscrisurile prezentate de către apelantă în fața instanței de apel evidențiază că aceasta a îndeplinit numeroase demersuri pentru identificareadocumentelor solicitate atât anterior declanșării demersului judiciar cât și pe durata desfășurării litigiului, banca procedând chiar și la solicitarea acestor documente de la terți respectiv avocatul redactor al documentelor.
Corespondența documentelor care potrivit normelor de arhivare ale băncii au depășit perioada de păstrare și care au fost distruse conform adresei aflată la fila 28 din dosar nu poate fi realizată întrucât așa cum se evidențiază în adresa întocmită de arhivele naționale evidențierea s-a realizat doar pentru documentele trecute în inventarul documentelor permanente ceea ce nu este cazul pentru documentele solicitate în prezentul dosar.
Considerentele evidențiate au relevat că acțiunea reclamantei astfel cum a fost precizată apare ca fiind neîntemeiată întrucât probatoriul administrat în fața instanțelor în prim și în a doua judecată nu au relevat, în raport de obiectul pretențiilor deduse judecății existența în sarcina pârâtei a unei obligații posibil a fi executate în raport de împrejurarea că așa cum s-a recunoscut aceasta a executat în măsura în care a deținut documentele justificative solicitate obligația născută din convenția părților, astfel că în baza disp. art.296 C.pr.civ.în raport de starea de fapt evidențiată și dispozițiile legale determinate ca incidente va admite apelul declarat de pârâta B. C. R. S. B. împotriva sentinței civile nr. 6441 din (...) pronunțată în dosarul nr. (...) al Tribunalului Comercial C. pe care o va schimba în tot în sensul că va respinge acțiunea ca neîntemeiată.
Fiind partea care a căzut în pretenții intimata va fi obligată la plata cheltuielilor de judecată în sumă de 4.15 lei reprezentând taxă de timbru și timbru judiciar.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII DECIDE:
Admite apelul declarat de pârâta B. C. R. S. B. cu sediul în B. B-dul R. E. nr.5, sector 3 împotriva sentinței civile nr. 6441 din (...) pronunțată în dosarul nr. (...) al Tribunalului Comercial C. pe care o schimbă în tot în sensul că respinge acțiunea ca neîntemeiată.
Obligă intimata la plata cheltuielilor de judecată în sumă de 4.15 lei.
Decizia este definitivă și executorie.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică din (...).
PREȘEDINTE JUDECĂTOR GREFIER C. P. A. M. C. V. D.
Red.A.M.C./S.M.D.
4 ex./(...) Jud.fond.V. Oros
| ← Decizia comercială nr. 1829/2012, Curtea de Apel Cluj - Litigii... | Decizia comercială nr. 5342/2012, Curtea de Apel Cluj - Litigii... → |
|---|
