Decizia comercială nr. 45/2012, Curtea de Apel Cluj - Litigii cu profesioniștii
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA A II-A CIVILĂ,
DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr. (...)
DECIZIA CIVILĂ Nr. 45/2012
Ședința din data de 07 M. 2012
Instanța constituită din: PREȘEDINTE F. T.
JUDECĂTOR M. H.
GREFIER D. C.
S-a luat în examinare apelul declarat de pârâta SC M. S. împotriva sentinței comerciale nr. 4069 din data de (...), pronunțată în dosarul nr. (...) al Tribunalului Comercial C., în contradictoriu cu reclamanta SC R. R. S., având ca obiect - obligația de a face.
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă intimata- reclamantă prin avocat M. D. F., care depune la dosar împuternicire avocațială nr. C. din (...), lipsind apelanta-pârâtă.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează instanței următoarele:
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Cauza se află la primul termen de judecată apel.
Prin Serviciul Registratură, la data de (...) apelanta-pârâtă a depus la dosar motivele de apel, în două exemplare.
Se constată că de la dosar lipsește dovada achitării taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar, aferent apelului declarat.
C.ea, din oficiu, în temeiul art. 1591al. 4 C.pr.civ., raportat la art. 21 din Constituție și art. 282 C.pr.civ., constată că este competentă general, material și teritorial să judece pricina. Instanța comunică reprezentantei intimatei un exemplar al motivelor de apel depuse de către apelantă. Față de lipsa dovezii care atestă plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar, datorate pentru promovarea prezentei căi de atac, în temeiul art. 137 C.pr.civ. reprezentanta intimatei-reclamante invocă excepția nelegalei timbrări și solicită admiterea acesteia și anularea apelului ca netimbrat, prin raportare la prevederile art. 20 din L. nr. 146/1997. C.ea reține cauza în pronunțare pe excepția nelegalei timbrări. C.EA Din examinarea actelor dosarului constată următoarele: Prin sentința civilă nr.4069 pronunțată la data de (...) în dosar nr.(...) al Tribunalului Comercial C. a fost admisă în parte cererea precizată formulată de reclamanta S. R. R. S. în contradictoriu cu pârâta S. M. S. și în consecință: a fost obligată pârâta S. M. S. să finalizeze construcția definită de contractul de antrepriză nr. 4. iunie 2006 în termen de maxim 2 luni de la data pronunțării hotărârii, prin executarea lucrărilor enumerate de d-l expert N. G. A. în anexa nr. 3 a raportului de expertiză tehnică judiciară, care faceparte integrantă din prezenta sentință, mai puțin căsuța portarului, cu instalațiile aferente; obligată pârâta-reclamantă SC M. S. să predea reclamantei SC R. R. S. lucrarea la momentul recepției finale a construcției; obligată pârâta-reclamantă SC M. S. să întocmească cartea tehnică a construcției la data recepției finale a construcției; obligată pârâta-reclamantă SC M. S. să plătească reclamantei-pârâte SC R. R. S. următoarele sume : de 18.435,52 lei reprezentând plăți efectuate de reclamanta-pârâtă în beneficiul pârâtei-reclamantei suplimentar valorii contractului de antrepriză nr. 4. iunie 2006; suma de 13.193,84 lei, reprezentând lucrări la construcție a căror contravaloare a suportat-o reclamanta-pârâtă (9086,84 lei c/val facturii fiscale nr. 5124565/7 mai 2007 și 4107 lei din c/val facturii nr. 238/23 mai 2007); suma de 19.123,66 lei reprezentând c/val chiriei achitate de reclamanta-pârâtă pentru folosința unei hale în Germania; suma de 23.580,00 lei reprezentând cheltuieli de depozitare a 10 camioane marfă și 5 uscătoare mobile; suma de 16.785,46 lei reprezentând c/val chiriei achitate de reclamanta-pârâtă pentru folosința unei hale în Iclod în perioada ianuarie - octombrie 2007; suma de 8525,77 lei, reprezentând prejudiciul suportat de reclamanta-pârâtă ca urmare a imposibilității de amortizare lunară a lucrării; suma de 13.406,00 lei, reprezentând penalități de întârziere pentru neexecutarea la termen a lucrărilor arătate la pct. 2; Au fost respinse, ca neîntemeiate, restul pretențiilor reclamantei-pârâte SC R. R. S. A fost obligată pârâta-reclamantă SC M. S. să plătească reclamantei- pârâte SC R. R. S. suma de 11.366,33 lei cu titlu de cheltuieli de judecată, conform cotei de 69,13% în care au fost admise pretențiile pecuniare ale reclamantei-pârâte. În temeiul art. 21 alin. 2 lit. b din L. nr. 146/1997 s-a dispus restituirea de către bugetul local către reclamanta-pârâtă SC R. R. S. a sumei de 1247,2 lei cu titlu de taxă judiciară de timbru achitată și nedatorată. A fost admisă în parte cererea reconvențională formulată de pârâta- reclamantă SC M. S. în contradictoriu cu reclamanta-pârâtă SC R. R. S. și, în consecință : A fost obligată reclamanta-pârâtă SC R. R. S. să plătească pârâtei- reclamante SC M. S. suma de 39.768,80 lei reprezentând contravaloarea lucrărilor executate în plus față de cele stabilite prin contractul de antrepriză nr. 4. iunie 2006. Au fost respinse, ca neîntemeiate, restul pretențiilor pârâtei-reclamante SC M. S. A fost obligată reclamanta-pârâtă SC R. R. S. să plătească pârâtei- reclamante SC M. S. suma de 2040 lei cu titlu de cheltuieli de judecată, conform cotei de 6,28% în care au fost admise pretențiile pecuniare ale reclamantei-pârâte. A fost compensată suma datorată de pârâta-reclamantă SC M. S. reclamantei-pârâte SC R. R. S., 1.,25 lei, cu suma datorată de reclamanta- pârâtă SC R. R. S. pârâtei-reclamante SC M. S., 39.768,80 lei, până la concurența sumei celei mai mici, 39.768,80 lei și, în consecință : A fost obligată pârâta-reclamantă SC M. S. să plătească reclamantei- pârâte SC R. R. S. suma de 73191,45 lei cu titlu de pretenții. A fost compensată suma datorată de pârâta-reclamantă SC M. S. reclamantei-pârâte SC R. R. S. cu titlu de cheltuieli de judecată, 11.366,33 lei, cu suma datorată de reclamanta-pârâtă SC R. R. S. pârâtei-reclamante SC M. S. cu titlu de cheltuieli de judecată, 2040 lei, până la concurența sumei celei mai mici, 2040 lei și, în consecință : A fost obligată pârâta-reclamantă SC M. S. să plătească reclamantei- pârâte SC R. R. S. suma de 9326,33 lei cu titlu de cheltuieli de judecată. Pentru a dispune astfel instanța a reținut următoarele: La data de 14 iunie 2006 s-a încheiat între reclamanta pârâtă SC R. R. S., în calitate de beneficiară, și pârâta reclamantă SC M. S., în calitate de antreprenoare, contractul de antrepriză nr. 45, prin care pârâta reclamantă s-a obligat să execute toate lucrările în vederea predării la cheie, către reclamanta pârâtă a unei construcții constând în: - hală cu izolație termică și bloc de birouri pe structură metalică galvanizată cu dimensiunile de 69,5.,83 m. H. urma a fi executată pe structură metalică galvanizată din europrofile și urma a se acoperi cu panouri termoizolante de 100 mm grosime de tip sandwich, cu poliuretan marca THYSSEN-KRUPP - lucrări și amenajări anexe constând în fundație hală, fundație bloc de birouri, parcare 400 mp, alee camioane total 720 mp, trotuar protecție hală 108 mp, căsuță portar 3 x 4m. Atât aleea cât și parcarea urmau a fi acoperite cu dale, hala și căsuța portarului urmând a avea instalația electrică montată, parcarea și drumurile trebuind să fie rezistente la transportul greu. Interiorul halei, podeaua, urma a se acoperi cu dale - toată construcția, inclusiv parcarea, drumurile urmau a fi ridicate față de cota actuală cu 50 de cm - blocul de birouri urma a se ridica și preda beneficiarei în roșu, fără finisarea interiorului, dar cu ușile, geamurile montate. Prin termenul „roșu"; părțile au înțeles ridicarea blocului de birouri, conform proiectului modificat și finalizat, executarea pereților exteriori, montarea ușilor și ferestrelor termopan exterioare, executarea podelei nivelului unu precum și a planșeelor dintre nivelele superioare prevăzute în proiect, cu scările interioare, acoperirea blocului în mod identic cu cel al halei. În art. 2 din contract, părțile au menționat expres faptul că construcția, precum și lucrările și amenajările anexe, obiect al prezentului contract, astfel prezentate, nu reprezintă o enumerare exhaustivă, acestea fiind precizate prin documentele autorizației de construire, parte integrantă la contract. În art. 4, părțile au precizat că la data încheierii contractului, beneficiara avea finalizat proiectul construcției. Conform contractului de antrepriză, făcea obiectul contractului și obligația executantului de a efectua modificarea proiectului inițial în sensul că blocul de birouri urma a se executa tot din structură metalică galvanizată din europrofile și urma a se acoperi cu panouri termoizolante de 100 mm grosime de tip sandwich, cu poliuretan marca THYSSEN-KRUPP. Contravaloarea modificării proiectului inițial intra în valoarea totală a construcției. În conformitate cu art. 5 și art. 6 din contract, valoarea totală a construcției a fost convenită de părți la 260.000 eur + TVA. Plata urma să se efectueze astfel : a) avans în valoare de 62.500 eur + TVA în termen de maximum 10 zile calendaristice calculate de la data semnării contractului, b) plata 2, în valoare de 72.500 eur + TVA la data de 15 august 2006, data predării structurii metalice, c) plata 3, în valoare de 62.500 eur + TVA la data de 15 octombrie 2006, data predării halei și a blocului de birouri, d) plata 4, în valoare de 62.500 eur + TVA la data de 30 noiembrie 2006 la data recepției finale a întregii construcții, cu excepția blocului de birouri, care la data recepției construcției urma a fi în faza constructivă determinată prin art. 1. În conformitate cu art. 11, pârâta reclamantă executantă era desemnată de părți antreprenor principal al construcției, iar potrivit art. 13din contractul de antrepriză, pârâta reclamantă, în calitate de executant, răspundea direct pentru realizarea întregii construcții. Orice problemă ar fi apărut pe tot parcursul executării diferitelor faze de lucrări, remedierea deficiențelor de orice natură, cădea în sarcina executantei. Potrivit art. 18, liniuțele a 5-a, a 8-a și a 9-a din contractul de antrepriză, pârâta reclamantă executantă avea obligația de întocmire a cărții tehnice a construcției, dotată cu toate elementele prevăzute de L. nr. 1., avea obligația de a suporta toate consecințelor legale sau/și contractuale ale întârzierilor la realizarea diferitelor etape ale programului de faze determinate, respectiv în toate cazurile în care interveneau prin executarea diferitelor faze de construire situații care nu se pot soluționa fără echivoc doar în baza contractului sau / și a proiectului, pârâta reclamantă executantă urma să solicita deîndată intervenția dirigintelui de șantier și a reprezentantului legal al reclamantei pârâte beneficiare în vederea alegerii soluției optime din punctul de vedere al reclamantei pârâte beneficiare. Această clauză făcea referire atât la diferitele metode/modalități de executare a unor probleme tehnico-constructive, cât și la calitatea, proveniența unor elemente constructive, materiale, bunuri, indiferent de denumire, acolo unde acestea nu sunt clar precizate. Potrivit art. 27 din contractul de antrepriză, pentru orice întârziere în executare, pârâta reclamantă executantă urma să achite reclamantei pârâte beneficiare o penalitate de întârziere în cuantum de 0,2 % pentru fiecare zi de întârziere calculată asupra valorii lucrării neefectuate, de la data recepției programate și până la data recepției efective. În conformitate cu art. 36 din contractul de antrepriză, pârâta reclamantă executantă urma să își programeze astfel lucrările încât recepția finală să se efectueze în data de 30 noiembrie 2006, cu o întârziere de cel mult 15 zile calendaristice. Prin art. 37, părțile au convenit ca forța majoră să se notifice celeilalte părți în cel mult 5 zile calendaristice de la data intervenției și să se dovedească printr-un act emis de autoritatea abilitată legal a o constata. Părțile au convenit că nu se considerau forță majoră sau caz fortuit grevele sau orice alte probleme de această natură pe care pârâta reclamantă executantă le-ar avea cu proprii angajați ori pe care le-ar avea cu furnizorii săi de materiale, după caz. Prin acordul din 17 octombrie 2006, părțile au stabilit că pârâta reclamantă nu a reușit respectarea termenului de predare astfel cum este prevăzut la art. 6, pct. b din contract, respectiv nu a predat structura metalică până la data de 15 august 2006, această întârziere depășind termenul de 30 de zile stabilit prin art. 29, respectiv pârâta reclamantă nu a înștiințat autoritatea emitentă a autorizației de construcție, precum și I. T. în Construcții asupra datei la care încep lucrările de construcții respectiv nu a efectuat un program de faze determinate ce trebuia aprobat de către I. T. în C. În consecință, au convenit ca reclamanta pârâtă beneficiară să nu calculeze penalități de întârziere pentru nerespectarea de către E. a termenului de 15 august 2006 pentru predarea structurii metalice, respectiv nu va solicita intervenția art. 29 și 30 din contract cu privire la abandonul de șantier, cu condiția ca pârâta reclamantă executantă să respecte termenul final de predare a lucrării la care s-a angajat astfel cum este determinat la punctul d al art. 6 și art. 36 din contractul de antrepriză. Reclamanta pârâtă beneficiară urma să achite diferența până la suma prevăzută la pct. b. art. 6, de îndată ce pârâta reclamantă executantă urma să predea structura metalică. Prin acordul din 1 martie 2007, părțile au convenit asupra obligației pârâtei reclamante SC M. S. de a finaliza construcția : 1. termen final de predare a halei de producție 30 martie 2007; 2. termen final de predare al corpului de birouri 20 aprilie 2007. Au mai convenit ca, în cazul în care pârâta reclamantă executantă nu respecta aceste termene finale, reclamanta pârâtă beneficiară să aibă libertatea de a încheia lucrările neexecutate cu un alt constructor, pe cheltuiala pârâtei reclamante executante. E. urma să achita contravaloarea lucrărilor preluate de noul constructor în baza devizului de lucrări și a facturii emise de acesta. E. avea obligația de a efectua plata către beneficiar în cel mult 10 zile calendaristice calculate de la data recepției notificării privind contravaloarea executării definitivării construcției. În ceea ce privește situația de fapt datorată întârzierilor cumulate de pârâta reclamantă executantă, acesta urma să o despăgubească reclamanta pârâtă beneficiară pentru prejudiciul cauzat prin întârziere, astfel cum a fost notificat prin somația nr. 667/(...) - 12862,13 eur (contravaloarea chiriei unei hale în Germania pe perioada octombrie 2006-ianuarie 2007, conform facturilor fiscale nr. HW-0002311/(...), HW- 0002368/(...), HW-0002403/(...), HW- 0002596/(...), cheltuieli de depozitare a 10 camioane marfă și 5 uscătoare mobile pe perioada octombrie 2006- ianuarie 2007, conform facturii fiscale nr. 240107/(...), contravaloarea chiriei pentru hala din Iclod pe perioada ianuarie - februarie 2007. Pârâta reclamantă executantă urma să o despăgubească pe reclamanta pârâtă beneficiară și pentru câștigul nerealizat de pe urma valorificării unui număr de 3 uscătoare mobile GTR 1500, comandate de beneficiari astfel cum rezulta din contractele semnate de părți în cazul în care, datorită acestor întârzieri, clienții urmau a decide rezilierea acestor contracte. În final, reclamanta pârâtă beneficiară urma a efectua regularizarea diferenței de plată față de pârâta reclamantă executantă, având în vedere penalitățile contractuale pe care urma să le suporte pârâta reclamantă executantă. Părțile au mai convenit ca acordurile semnate de ele anterior acestui act să își piardă valabilitatea, având în vedere faptul ca au fost semnate cu condiția respectării de către pârâta reclamantă executantă a termenelor acolo stabilite. Cu ocazia concilierii directe efectuate între părți, s-au stabilit următoarele: La data de 25 februarie 2008, reclamanta pârâtă și-a expus pretențiile față de pârâta reclamantă. A., reclamanta pârâtă a apreciat că pârâta reclamantă nu a executat toate fazele de lucrări determinate așa cum au fost prevăzute în art. 1 și art. 18 din contractul de antrepriză generala nr. 45/(...), fiind necesară terminarea lucrării contractate. Totodată, reclamanta pârâtă a avansat următoarele pretenții pecuniare împotriva pârâtei reclamante : 26.298,27 eur (raportat la un curs de 3,6 lei/l eur), din care: 5.120,98 eur - nepurtătoare de TVA - reprezentând plați efectuate de creditoare peste valoarea totală a contractului (260.000 eur + TVA), 4.662,63 eur - nepurtătoare de TVA - (16.785,5 lei) reprezentând contravaloare chirie hala Iclod pe perioada ianuarie - octombrie 2007, 5.312,13 eur - nepurtătoare de TVA - reprezentând contravaloare chirie hala Germania pe perioada octombrie 2006- ianuarie 2007, 8.834,39 EUR (30.008 lei) reprezentând lucrări efectuate la construcție pe cheltuiala creditoarei, 2.368,27 eur reprezentând pierderea suportată de reclamanta pârâtă ca urmare a achitării impozitului pe profit în plus - consecința directa a imposibilității deamortizare lunara. Reclamanta pârâtă a propus și stabilirea prețului final al lucrării și prezentarea cărții tehnice a construcției. Reclamanta pârâtă SC R. R. S. a apreciat că și-a îndeplinit întocmai obligațiile care îi reveneau în baza contractului de antrepriză generală nr. 4. iunie 2006, efectuând toate plățile și achitând peste valoarea contractului suma de 5.120,98 eur. A mai apreciat că pârâta reclamantă SC M. S. nu și-a respectat în mod culpabil obligațiile asumate în baza contractului neexecutând toate fazele de lucrări determinate prevăzute in contract, respectiv neexecutând sau efectuând defectuos următoarele lucrări: căsuța portarului cu instalația electrică aferentă, dalarea, glafurile și izolația construcției la blocul de birouri; aerisitoarele; închiderea halei cu tablă pentru glafuri; instalația electrică la uși; structura portantă pentru poduri rulante. Reclamanta pârâtă a mai arătat că nu poate fi de acord cu suportarea sumei de 99.484 eur + TVA imputată de pârâta reclamantă, deoarece suma achitată în plus de către pârâta reclamantă pentru materiale, față de suma stabilită în baza devizelor de antecalculație este o consecință directă a următoarelor cauze: întocmirea incorectă a devizelor de antecalculație, inexistența unui fond de rulaj propriu, necontractarea la timp cu furnizorii, defectuoasa negociere cu furnizorii în sensul că nu s-au stabilit prețuri fixe, întârzierile în executarea proiectelor și a lucrărilor etc. A arătat că este, totuși, de acord, să suporte suma de 4.950 eur + TVA, reprezentând diferența de preț rezultată din valoarea materialele încorporate în plus în lucrare, față de cea estimată în devizele de antecalculație. A., a estimat că diferența de metal încorporata în plus în structurile zincate este de aproximativ 3.500 kg, rezultând o diferență de preț de 3.150 eur + TVA (calculat la prețul maxim 0,9 eur/kg), respectiv zincarea pentru cele de 3.500 de kg efectuată în plus a estimat-o la valoarea de 1.800 eur + TVA (calculat la prețul maxim de 0,5 eur/kg). A mai arătat că nu este de acord să plătească suma de 24.800 eur + TVA imputată, nejustificată cu facturi de către pârâta reclamantă, iar din suma de 25035 eur solicitată de pârâta reclamantă pentru lucrări executate în plus, a apreciat nejustificată suma de 6288 eur + TVA, acceptând plata sumei de 18647 eur + TVA. În final, reclamanta pârâtă a fost de acord să suporte suma de 23.597 eur + TVA, din care: 4.950 eur + TVA reprezintă diferența de preț rezultată din valoarea materialele încorporate în plus în lucrare, față de cea estimată în devizele de antecalculatie, respectiv 18.647 eur + TVA, reprezentând contravaloarea lucrărilor efectuate în plus față de contract de către pârâta reclamantă, la data și cu condiția finalizării lucrărilor restante de către E. Pârâta reclamantă a solicitat acordarea unui termen în vederea studierii propunerii creditoarei. Cu ocazia concilierii directe din 27 februarie 2008, reclamanta pârâtă și-a menținut poziția exprimată cu ocazia concilierii din data de (...). A recunoscut că la data contractării nu avea un proiect tehnic pentru hală, nefiind solicitat de către pârâta reclamantă executantă. A apreciat că situația expusă de pârâta reclamantă privitoare la materialele încorporate în lucrare este întocmită cu rea-credință, pârâta reclamantă urmărind să își justifice pierderile prin majorarea fictivă a cantităților de materiale încorporate în construcție. În ceea ce privește diferența dintre valoarea totală a investiției efectuate în plus de debitoare și suma specificată mai sus, a apreciat că aceasta nu i se poate imputa și nu poate fi obligată reclamanta pârâtă să osuporte, întrucât pârâta reclamantă nu a solicitat acordul său pentru a aloca și alte sume de bani în vederea finalizării construcției. Pârâta reclamantă a recunoscut că au rămas lucrări restante de efectuat conform celor menționate în convocarea la conciliere directă, respectiv: căsuța portarului cu instalația aferentă; aerisitoarele; închiderea tablei cu glafuri în interior la hală și la corpul de birouri; instalația electrica la uși; structura portantă pentru podul rulant (exista, dar nu era montată). A recunoscut că nu s-au efectuat corespunzător: glafurile si izolația construcției în partea dinspre gară, unde apare o defecțiune de montaj; jgheaburile de colectare a apei pluviale prezintă scurgeri in mai multe locuri. A arătat că datorită investițiilor făcute în plus față de devizul estimativ, care corespund proiectului tehnic final, valoare care potrivit calculelor estimative ale pârâtei reclamante era de 328.304,68 lei, se află în imposibilitatea financiară de a finaliza aceste lucrări, sens în care a propus efectuarea de către reclamanta pârâtă a unei plăți în cuantum de 8.000 eur din totalul lucrărilor efectuate în afara contractului și recunoscute de creditoare, astfel încât, în termenul stabilit de reclamanta pârâtă, să execute și să remedieze lucrările restante. Referitor la exprimarea acordului reclamantei pârâte cu privire la investițiile în plus în lucrare față de devizul estimativ, a recunoscut că nu a solicitat un astfel de acord, dar a invocat faptul că a relatat verbal d-lui T. S. în octombrie 2006 faptul că investiția în materiale va depăși estimările și a considerat că nu este nevoie de un acord expres, întrucât pârâta reclamantă urma să respecte proiectul tehnic care necesita suplimentarea cantităților de materiale față de devizul estimativ. A menționat că a obținut un acord expres și verbal cu privire la surplusul de materiale necesar efectuării lucrărilor efectuate în afara contractului, cât și cu privire la o plată suplimentară de la d-nii K. și T. în data de 11 mai 2007, cu ocazia deschiderii oficiale a Halei, dar cu condiția finalizării lucrărilor intr- un termen cat mai scurt. Pârâta reclamantă a recunoscut că a primit peste valoarea contractului, dar tot în vederea finalizării construcției, suma de 30.000 lei de la SC T. S. 120331981, al cărei asociat unic este d-l T. Ș.. A mai recunoscut că există sume nejustificate cu facturi la momentul concilierii directe, urmând să facă dovada lor în măsura primirii facturilor de la furnizori. A mai recunoscut că au fost menționate din eroare următoarele sume : 20000 lei + TVA (echivalentul a 5500 eur + TVA, pentru care nu există o factură), reprezentând valoarea excavării a 5524,8 mc, 15000 lei + TVA, (echivalentul a 4166 eur + TVA), reprezentând valoarea a 600 mc balast, respectiv 8000 lei + TVA (echivalentul a 2222 eur + TVA), reprezentând valoarea excavării a 80 mc nisip. A mai recunoscut că nu a pus la dispoziția reclamantei pârâte beneficiare proiectul tehnic privind corpul de birouri, si nici necesarul de materiale în plus aferent. A mai recunoscut că este parțial întocmită cartea tehnica a construcției și că aceasta se află în lucru la o persoană angajată în acest sens, motiv pentru care nu o poate prezenta spre vedere reclamantei pârâte beneficiare, urmând a fi predată la finalizarea lucrărilor restante. Referitor la pretențiile pecuniare ale reclamantei pârâte, reprezentând 26.298,27 eur cu titlu de pierderi, a arătat următoarele : că recunoaște faptul că reclamanta-pârâtă a efectuat în favoarea sa plăți în valoare de 5120,98 eur, nepurtătoare de TVA, peste valoarea totală a contractului (260.000 EUR + TVA), sumă pe care a acceptat-o la plată ; că acceptă la plată o porțiune de 1000 eur din suma de 4.662,63 eur - nepurtătoare de TVA (16.785,5 lei), reprezentând contravaloarea chiriei pentru o hală din Iclod peperioada ianuarie - februarie 2007, conform acordului din 1 aprilie 2007, refuzând plata contravalorii chiriei pentru lunile martie - octombrie 2007, apreciind că nu datorează această sumă, în lipsa unui temei contractual ; că acceptă la plată suma de 5312,13 eur - nepurtătoare de TVA - reprezentând contravaloarea chiriei pentru hala din Germania pentru perioada octombrie 2006 - ianuarie 2007 ; că acceptă la plată parțial, în limita sumei de 7901,6 lei, factura nr. 5124565/7 mai 2007, cu mențiunea că din factură nu acceptă refuzul de ciur ; că nu acceptă suma de 14168,33 lei din factura nr. 8548793/3 mai 2007, întrucât excede cadrului contractului ; că acceptă la plată parțial, în limita sumei de 4107 lei, factura nr. 238/23 mai 2007, în valoare totală de 12448 lei, întrucat serviciile de proiectare menționate pe factură cuprind atât hala, cât și birourile, iar pârâta-reclamantă s-a obligat prin contract doar la întocmirea proiectului pentru blocul de birouri, învederând că, cu prilejul convocării, d-l T. Ș. a luat legătura telefonic cu emitentul acestei facturi, care a confirmat că plata facturii menționate este pentru serviciile de proiectare la lucrarea de la B., și că pârâta reclamantă nu a efectuat nicio plată ; că nu acceptă la plată suma de 2368,27 eur reprezentând pierderea suportată de reclamanta pârâtă ca urmare a achitării impozitului pe profit în plus, ca o consecință directă a imposibilității de amortizare lunară, întrucât excede cadrului contractual. Prin concluziile procesului verbal de conciliere directă din 27 februarie 2008, reclamanta pârâtă a arătat că este de acord sa suporte suma de 7000 eur + TVA, pe faze de concrete de predări, în următoarele condiții: obținerea acordului expres din partea asociatului german ; efectuarea unui deviz estimativ și a prevederii unor etape de lucrări, la finalizarea cărora să se efectueze plățile ; terminarea lucrărilor restante, efectuarea recepției finale și predarea cărții tehnice a construcției ; renunțarea de către părțile contractante la orice pretenții viitoare derivând din contractul de antrepriză nr. 4. iunie 2006. Pârâta reclamantă a arătat că va analiza propunerea reclamantei pârâte, iar în cazul acceptării acesteia, urmau să fie stinse orice pretenții reciproce între părțile contractante. Părțile au stabilit o nouă dată pentru conciliere : 4 martie 2008, ora 7,30. Cu ocazia concilierii directe din 4 martie 2008, părțile au convenit următoarele : Pârâta reclamantă și-a arătat disponibilitatea de a finaliza lucrările, cu condiția ca reclamanta pârâtă să efectueze în favoarea sa o plată în cuantum de 8000 eur din totalul lucrărilor efectuate în afara contractului, astfel încât, în termenul stabilit de reclamanta pârâtă, pârâta reclamantă să execute și să remedieze lucrările restante, fără a îi fi restrâns dreptul de a pretinde de reclamantei pârâte contravaloarea investițiilor efectuate în plus pentru executarea întocmai a proiectelor tehnice și care au depășit valoarea stabilită în contractul de antrepriză. În acest sens, a invocat faptul că, cu ocazia efectuării calculelor cantitative cu privire la materialele investite în plus, s-au strecurat unele erori, înlăturate prin scriptul denumit „. greșelilor de calcul în situații";. Având în vedere faptul că, la momentul încheierii contractului, nu au existat proiecte tehnice care să stabilească exact natura și cantitățile materialelor ce urmau a fi investite, iar după întocmirea acestora cantitățile rezultate au fost mult mai mari decât cele estimate la încheierea contractului, pârâta reclamantă a apreciat că și-a dovedit buna credință prin aceea că a făcut tot posibilul să ducă la îndeplinire executarea întocmai a proiectelor tehnice, sens în care a contractat credite și a încheiat contracte cu depozite de materiale, astfel încât, față de valoarea contractului de antrepriza, a investit în plus din fondurile sale materiale în valoare deaproximativ 3. lei. A apreciat întemeiată atât moral, cât și juridic pretenția sa ca reclamanta pârâtă să îi plătească cantitățile de materiale ce au fost investite în plus pentru executarea întocmai a proiectului tehnic. Reclamanta pârâtă a considerat că a dat dovada de bună credință pe tot parcursul derulării contractului, iar în ceea ce privește investiția efectuată în plus de pârâta reclamantă, a considerat că nu poate fi obligată să suporte contravaloarea acesteia, întrucât pârâta reclamantă a achiziționat materiale în plus fără a solicita și a obține acordul său expres cu privire la acestea și fără să fie întocmit vreun act adițional prin care să se modifice valoarea contractului. Din coroborarea rapoartelor de expertiză tehnică în construcții civile întocmite de d-nii experți N. G. și E. G. Ș. cu poziția procesuală exprimată neechivoc de pârâta reclamantă pe parcursul procedurii prealabile a concilierii directe și a prezentului litigiu, instanța reține faptul că pârâta reclamantă nu a executat integral lucrările de construcție asumate prin contractul de antrepriză nr. 4. iunie 2006, nefiind executate lucrările enumerate de d-l expert N. G. în anexa nr. 3 a raportului de expertiză (f.273 vol. II) : montare aerisitoare - 4 buc, montare glafuri interioare - 150 ml, montare cale de rulare pod rulant - 130 ml, montare contravântuiri laterale - 140 ml, căsuța portarului 3 X 4 m - 1 buc, montare panouri de comandă la ușile secționale - 2 buc, etanșeizare geamuri - 110 ml, etanșeizare luminator - 140 ml și stabilizarea trotuarelor cu taluz - 70 ml. Corelativ, din coroborarea înscrisurilor de la f. 192-208 din vol. I, instanța reține faptul că reclamanta pârâtă a efectuat plăți în favoarea pârâtei reclamante în valoare de 1023094 lei, îndeplinindu-și integral obligația de a achita prețul contractului de antrepriză nr. 4. iunie 2006 și achitând în plus 18.435,52 lei, recunoscută de pârâta reclamantă cu ocazia concilierii directe din 27 februarie 2008. Pârâta reclamantă a recunoscut expres că a primit o plată în cuantum de 5120,98 euro, suplimentară față de valoarea contractului. La data sesizării instanței, 24 martie 2008, valoarea în lei a acestei sume conform cursului BNR (3,7220 lei/1 euro) era de 19060,29 lei, însă reclamanta pârâtă, în virtutea principiului disponibilității, a avut în vedere un curs leu/euro inferior celui al BNR, cuantificându-și pretențiile la suma de18.435,52 lei. Potrivit art. 969 alin. 1 C., convențiile legal făcute au putere de lege între părțile contractante, obligațiile trebuind executate de către părțile contractului astfel cum au fost asumate. În conformitate cu dispozițiile art. 1073 C., creditorul are dreptul de a dobândi îndeplinirea exactă a obligației, și în caz contrar, are dreptul la dezdăunare. Î. exactă a obligației presupunea atât executarea integrală, cât și la timp a lucrărilor asumate de pârâta reclamantă prin contractul de antrepriză nr. 4. iunie 2006. Or, pârâta reclamantă și-a încălcat atât obligația de executa integral lucrările asumate, cât și obligația de a respecta termenul asumat prin contractul mai sus arătat, modificat prin actele adiționale. De asemenea, instanța reține și faptul că pârâta reclamantă a fost pusă în întârziere conform art. 1079 C., de către reclamanta pârâtă la datele de 28 noiembrie 2006 (reclamanta pârâtă apreciind imposibilă respectarea termenului inițial - 30 noiembrie 2006), 7 decembrie 2006 și 16 februarie 2007, astfel cum rezultă din înscrisurile de la f. 212-216 din vol. I. În conformitate cu dispozițiile art. 1082 C. debitorul este osândit, de se cuvine, la plata de daune-interese sau pentru neexecutarea obligației, sau pentru întârzierea executării, cu toate că nu este rea-credință din parte-i, afară numai dacă nu va justifica că neexecutarea provine din o cauzăstrăină, care nu-i poate fi imputată. De asemenea, potrivit art. 1484 C., întreprinzătorul sau arhitectul care s-a însărcinat a da gata un edificiu, după un plan statornicit și dezbătut cu comitentul, nu poate cere nici o sporire de plată, nici sub pretext de scumpire a muncii manuale ori a materialelor, nici sub pretext că s-au făcut la planul zis schimbări și adăugiri, dacă aceste adăugiri și schimbări n-au fost în scris aprobate și prețul lor defipt cu comitentul. Din aplicarea acestor dispoziții legale coroborate la situația de fapt mai sus descrisă, instanța reține incidența în speță a prezumției legale instituite de art. 1082 C. cu privire la culpa pârâtei reclamante în ceea ce privește neexecutarea obligațiilor asumate prin contractul de antrepriză nr. 4. iunie 2006. Instanța nu poate reține ca temeinică apărarea pârâtei reclamante în sensul că neexecutarea obligațiilor sale s-ar datora unei cauze străine, care nu îi poate fi imputată, constând în nepunerea la dispoziție de către reclamanta pârâtă a proiectelor tehnice aferente celor două construcții, decât în ceea ce privește căsuța portarului, pentru care nu a existat niciun fel de proiect, aspect verificat de experții tehnici în construcții, d-nii N. și E., edificarea acestei din urmă construcții nefiind permisă de art. 1 alin. 1 din L. nr. 50/1991. A. cum rezultă din art. 4 al contractului de antrepriză, părțile au convenit expres asupra faptului că la data încheierii contractului, beneficiara reclamantă pârâtă avea finalizat proiectul construcției. Conform contractului de antrepriză, făcea obiectul contractului și obligația executantei pârâte reclamante de a efectua modificarea proiectului inițial în sensul că blocul de birouri urma a se executa tot din structură metalică galvanizată din europrofile și urma a se acoperi cu panouri termoizolante de 100 mm grosime de tip sandwich, cu poliuretan marca THYSSEN-KRUPP. Contravaloarea modificării proiectului inițial intra în valoarea totală a construcției. În consecință, proiectul halei și proiectul clădirii de birouri care urma a fi modificat de către pârâta reclamantă reprezintă „planul statornicit și dezbătut cu comitentul"; la care se referă art. 1484 C., pârâta reclamantă nefiind îndreptățită să invoce creșterea volumului de materiale utilizate în urma elaborării proiectelor tehnice pentru a pretinde creșterea prețului cuvenit pentru executarea obligațiilor sale. Mai mult, din declarația martorului P. L. (f.33 vol. III) rezultă faptul că proiectele tehnice întocmite de SC CON PAC A. S. au fost optimizate de martorul P. L., în calitatea sa de verificator de proiecte, acesta reducând cantitățile de materiale ce urmau a fi încorporate la minimul impus de normativele în vigoare în materia construcțiilor. În consecință, instanța reține îndeplinirea tuturor condițiilor pentru atragerea răspunderii contractuale a pârâtei reclamante pentru neexecutarea integrală și la timp a obligațiilor sale asumate în calitate de antreprenoare prin contractul de antrepriză nr. 4. iunie 2006, reclamanta pârâtă fiind îndreptățită, în conformitate cu art. 1073 C., în primul rând, la obținerea prestației urmărite prin încheierea contractului, constând în finalizarea de către pârâta reclamantă a construcției definite de contractul de antrepriză nr. 4. iunie 2006 în termen de maxim 2 luni (termenul solicitat de reclamanta pârâtă, conform principiului disponibilității) de la data pronunțării hotărârii, prin executarea lucrărilor enumerate de d-l expert N. G. A. în anexa nr. 3 a raportului de expertiză tehnică judiciară, care va face parte integrantă din prezenta sentință, mai puțin căsuța portarului, cu instalațiile aferente. În mod similar, în conformitate cu dispozițiile art. 21 lit. g din L. nr. 1.,reclamanta pârâtă este îndreptățită să obțină predarea de către pârâta reclamantă a cărții tehnice a construcției. Cât privește întinderea prejudiciului pecuniar care se impune a fi acoperit de către pârâta reclamantă, instanța are în vedere faptul că potrivit art. 1084-1086 C. daunele interese ce sunt datorate creditorului cuprind, în genere, pierderea ce a suferit și beneficiul de care a fost lipsit … Debitorul nu răspunde decât de daunele-interese care au fost prevăzute sau care au putut fi prevăzute la facerea contractului, când neîndeplinirea obligației nu provine din dolul său. Chiar în cazul când neexecutarea obligației rezulta din dolul debitorului, daunele-interese nu trebuie să cuprindă decât aceea ce este o consecință directă și necesară a neexecutării obligației. Pârâta reclamantă a recunoscut cu ocazia concilierii directe faptul că neexecutarea de către ea la timp a obligațiilor asumate a cauzat reclamantei pârâte un prejudiciu. Cuantificând acest prejudiciu, instanța reține faptul că reclamanta pârâtă este îndreptățită să primească de la pârâta reclamantă următoarele sume : - suma de 13.193,84 lei, reprezentând lucrări la construcție a căror contravaloare a suportat-o reclamanta pârâtă (9086,84 lei contravaloarea facturii fiscale nr. 5124565/7 mai 2007 și 4107 lei din contravaloarea facturii nr. 238/23 mai 2007). Instanța nu poate primi apărarea pârâtei reclamante în sensul neacceptării plății refuzului de ciur, deoarece acesta este un material de construcții care a fost folosit cu ocazia efectuării lucrărilor contractate de reclamanta pârâtă cu SC M. 2002 S., care a realizat o parte dintre lucrările nerealizate de pârâta reclamantă. În schimb, reclamanta pârâtă nu este îndreptățită să obțină din valoarea serviciilor de proiectare achitate SC CON PAC A. S. decât valoarea recunoscută de pârâta reclamantă, 4107 lei, deoarece pârâta reclamantă și-a asumat doar obligația de a modifica proiectul clădirii de birouri în prețul contractului de antrepriză, celelalte servicii de proiectare nefiind necesare și utile în contextul art. 4 din contractul de antrepriză prin care părțile au convenit că la data încheierii contractului, beneficiara reclamantă pârâtă avea finalizat proiectul halei. Reclamanta pârâtă nu a dovedit că diferența până la suma de 12448,35 lei ar reprezenta o cheltuială pe care pârâta reclamantă ar fi avut obligația de o efectua în temeiul contractului de antrepriză, astfel încât instanța nu poate acorda reclamantei pârâte vreo sumă suplimentară celei recunoscute de pârâta reclamantă în acest context. - suma de 19.123,66 lei reprezentând contravaloarea chiriei achitate de reclamanta-pârâtă pentru folosința unei hale în Germania (f.217-220 vol. I), suma de 23.580,00 lei (f.221 vol. I) reprezentând cheltuieli de depozitare a 10 camioane marfă și 5 uscătoare mobile și suma de 16.785,46 lei reprezentând contravaloarea chiriei achitate de reclamanta-pârâtă pentru folosința unei hale în Iclod în perioada ianuarie - octombrie 2007 (f 222-225 vol. I). Această porțiune a prejudiciului reprezintă o consecință directă și necesară a neexecutării de către pârâta reclamantă a obligației sale de edificare a construcției, reclamanta pârâtă fiind lipsită de folosința halei a cărei utilizare a preconizat-o începând cu luna decembrie 2006. Instanța nu poate primi apărarea pârâtei reclamante în sensul că nu ar exista un temei contractual pentru plata acestei obligații, temeiul aplicabil fiind cel legal mai sus arătat, art. 1084 C. - suma de 8525,77 lei, reprezentând prejudiciul suportat de reclamanta-pârâtă ca urmare a imposibilității de amortizare lunară a lucrării. Prin înregistrarea construcției în contabilitatea sa ca activ imobilizat,reclamanta pârâtă a datorat și achitat obligațiile fiscale aferente, fără a putea, însă, să deducă din valoarea construcției amortizarea aferentă, fapt care i-a cauzat un prejudiciu care reprezintă o consecință directă și necesară a neexecutării de către pârâta reclamantă a obligației sale de edificare la timp a construcției. Instanța nu poate primi apărarea pârâtei reclamante în sensul că nu ar exista un temei contractual pentru plata acestei obligații, temeiul aplicabil fiind cel legal mai sus arătat, art. 1084 C. - suma de 13.406,00 lei, reprezentând penalități de întârziere pentru neexecutarea la termen a lucrărilor mai sus arătate, conform art. 1069 C., art. 969 alin. 1 C. și art. 27 din contractul de antrepriză. Cât privește suma de 18.435,52 lei reprezentând plăți efectuate de reclamanta-pârâtă în beneficiul pârâtei-reclamantei suplimentar valorii contractului de antrepriză nr. 4. iunie 2006, temeiul obligației pârâtei reclamante de restituire către reclamanta pârâtă este, într-adevăr, extracontractual, fiind reprezentat de dispozițiile art. 992 C. referitor la plata nedatorată. Pârâta reclamantă a acceptat, oricum, restituirea acestei sume cu ocazia concilierii directe din 27 februarie 2008. În consecință, pentru toate motivele de fapt și de drept mai sus expuse, instanța va admite în parte cererea precizată și, în consecință, o va obliga pe pârâta-reclamantă SC M. S. să finalizeze construcția definită de contractul de antrepriză nr. 4. iunie 2006 în termen de maxim 2 luni de la data pronunțării hotărârii, prin executarea lucrărilor enumerate de d-l expert N. G. A. în anexa nr. 3 a raportului de expertiză tehnică judiciară, care va face parte integrantă din prezenta sentință, mai puțin căsuța portarului, cu instalațiile aferente. O va obliga pe pârâta-reclamantă SC M. S. să predea reclamantei SC R. R. S. lucrarea la momentul recepției finale a construcției și o va obliga pe pârâta-reclamantă SC M. S. să întocmească cartea tehnică a construcției la data recepției finale a construcției. O va obliga pe pârâta-reclamantă SC M. S. să plătească reclamantei- pârâte SC R. R. S. următoarele sume : suma de 18.435,52 lei reprezentând plăți efectuate de reclamanta-pârâtă în beneficiul pârâtei-reclamantei suplimentar valorii contractului de antrepriză nr. 4. iunie 2006 ; suma de 13.193,84 lei, reprezentând lucrări la construcție a căror contravaloare a suportat-o reclamanta-pârâtă (9086,84 lei c/val facturii fiscale nr. 5124565/7 mai 2007 și 4107 lei din c/val facturii nr. 238/23 mai 2007) ; suma de 19.123,66 lei reprezentând c/val chiriei achitate de reclamanta- pârâtă pentru folosința unei hale în Germania ; suma de 23.580,00 lei reprezentând cheltuieli de depozitare a 10 camioane marfă și 5 uscătoare mobile ; suma de 16.785,46 lei reprezentând c/val chiriei achitate de reclamanta-pârâtă pentru folosința unei hale în Iclod în perioada ianuarie - octombrie 2007 ; suma de 8525,77 lei, reprezentând prejudiciul suportat de reclamanta-pârâtă ca urmare a imposibilității de amortizare lunară a lucrării ; suma de 13.406,00 lei, reprezentând penalități de întârziere pentru neexecutarea la termen a lucrărilor arătate mai sus. În temeiul art. 1169 C.civ și art. 129 alin. 1 C.proc.civ., instanța va respinge pretențiile suplimentare ale reclamantei pârâte ca neîntemeiate, acestea nefiind probate prin nici un mijloc de probă administrat în cauză. În temeiul art. 274 alin. 1 și art. 276 C.proc.civ. o va obliga pe pârâta- reclamantă SC M. S. să plătească reclamantei-pârâte SC R. R. S. suma de 11.366,33 lei cu titlu de cheltuieli de judecată, conform cotei de 69,13% în care au fost admise pretențiile pecuniare ale reclamantei-pârâte. În temeiul art. 21 alin. 2 lit. b din L. nr. 146/1997 va dispune restituirea de către bugetul local către reclamanta-pârâtă SC R. R. S. a sumei de 1247,2 lei cu titlu de taxă judiciară de timbru achitată în plus față de taxa judiciară de timbru datorată conform dispozițiilor legale. Cât privește cererea reconvențională, instanța are în vedere faptul că, astfel cum rezultă din coroborarea concluziilor raportului de expertiză tehnică întocmit de d-l exp. E. G. (f.60 vol. III) cu răspunsul său la obiecțiunile formulate de pârâta reclamantă (f.112 vol. III), lucrările real executate în plus de către pârâta reclamantă față de cele contractate se rezumă la amenajarea terenului, așezarea pișcoturilor cu bordură pe un strat de balast / nisip, realizarea unui cămin de vizitare pe latura de est a halei și realizarea unui puț de captare, respectiv realizarea fundației bordurii, lucrări a căror valoare este de 18.066 lei + 6.048 lei, la care se adaugă 8% cheltuieli indirecte + 15% manopera + 5% impozite + 5% beneficiu și, respectiv, la total, 24% TVA, rezultând astfel un total de 39768,80 lei. Instanța nu poate primi susținerile pârâtei reclamante referitoare la executarea altor lucrări suplimentare, deoarece aceste pretinse lucrări suplimentare se regăsesc între cele expres enumerate în contractul de antrepriză: lucrări și amenajări anexe constând în fundație hală, fundație bloc de birouri, parcare 400 mp, alee camioane total 720 mp, trotuar protecție hală 108 mp ... aleea și parcarea urmau a fi acoperite cu dale, parcarea și drumurile trebuind să fie rezistente la transportul greu ; interiorul halei, podeaua, urma a se acoperi cu dale ; toată construcția, inclusiv parcarea, drumurile urmau a fi ridicate față de cota actuală cu 50 de cm, conform art. 1 din contractul de antrepriză nr. 4. iunie 2006. Temeiul obligației reclamantei pârâte de a o despăgubi pe pârâta reclamantă cu suma mai sus arătată se regăsește în dispozițiile art. 991 C. referitoare la gestiunea de afaceri, toate aceste lucrări fiind utile și necesare construcției contractate de reclamanta pârâtă. De altfel, reclamanta pârâtă a și recunoscut existența și utilitatea acestor lucrări, rămânând în suspensie doar problema contravalorii lor. În consecință, instanța va admite în parte cererea reconvențională formulată de pârâta-reclamantă SC M. S. în contradictoriu cu reclamanta- pârâtă SC R. R. S. și, în consecință, o va obliga pe reclamanta-pârâtă SC R. R. S. să plătească pârâtei-reclamante SC M. S. suma de 39.768,80 lei reprezentând contravaloarea lucrărilor executate în plus față de cele stabilite prin contractul de antrepriză nr. 4. iunie 2006. În temeiul art. 1169 C.civ și art. 129 alin. 1 C.proc.civ., instanța va respinge, ca neîntemeiate, restul pretențiilor pârâtei-reclamante SC M. S., acestea nefiind probate prin nici un mijloc de probă administrat în cauză. În temeiul art. 274 alin. 1 și art. 276 C.proc.civ. o va obliga pe reclamanta-pârâtă SC R. R. S. să plătească pârâtei-reclamante SC M. S. suma de 2040 lei cu titlu de cheltuieli de judecată, conform cotei de 6,28% în care au fost admise pretențiile pecuniare ale reclamantei-pârâte. Având în vedere faptul că, la momentul formulării celor două cereri, creanțele pretinse de părți erau, cel puțin în parte, nelichide, nefiind astfel îndeplinite condițiile compensării de drept prevăzute de art. 1144-1145 C., instanța va dispune, pe cale judiciară, compensarea sumei datorate de pârâta-reclamantă SC M. S. reclamantei-pârâte SC R. R. S., 1.,25 lei, cu suma datorată de reclamanta-pârâtă SC R. R. S. pârâtei-reclamante SC M. S., 39.768,80 lei, până la concurența sumei celei mai mici, 39.768,80 lei și, în consecință, o va obliga pe pârâta-reclamantă SC M. S. să plătească reclamantei-pârâte SC R. R. S. suma de 73191,45 lei cu titlu de pretenții. Pentru aceleași motive, instanța va compensa suma datorată de pârâta-reclamantă SC M. S. reclamantei-pârâte SC R. R. S. cu titlu de cheltuieli de judecată, 11.366,33 lei, cu suma datorată de reclamanta-pârâtă SC R. R. S. pârâtei-reclamante SC M. S. cu titlu de cheltuieli de judecată, 2040 lei, până la concurența sumei celei mai mici, 2040 lei și, în consecință, o va obliga pe pârâta-reclamantă SC M. S. să plătească reclamantei-pârâte SC R. R. S. suma de 9326,33 lei cu titlu de cheltuieli de judecată. Împotriva soluției arătate a declarat apel S. M. S. solicitând în principal admiterea apelului casarea în parte a sentinței și trimiterea cauzei spre rejudecare în vederea realizării probatoriului în sensul obligării intimatei reclamante la plata sumei de 328.303,58 lei reprezentând contravaloarea materialelor investite în plus față de prevederile contractuale pentru realizarea lucrărilor hale și clădire iar în subsidiar admiterea apelului modificarea în parte a sentinței în sensul obligării intimatei reclamante la plata sumei de 328.303,58 lei contravaloarea materiale investite în plus față de prevederile contractuale pentru realizare hală și clădire administrativă, exonerarea de la obligațiile de plată a sumelor de 18.435,52 lei reprezentând plăți suplimentare efectuate de reclamanta în baza contractului de antrepriză generală nr.45/2006; 13.193,84 lei contravaloare lucrări de construcție suportate de reclamantă; 19.123,84 lei contravaloare chirie folosință hală în Germania; 23.580 lei contravaloare cheltuieli de depozitare; 16.785,46 lei contravaloare chirie achitată de reclamantă pentru hala din Iclod în perioada ianuarie - octombrie 2007; 8.525,77 lei cu titlu de prejudiciu ca urmare a imposibilității de amortizare lunară a lucrării; 13.406 lei reprezentând penalități de întârziere pentru neexecutarea la termen a lucrărilor. În susținerea celor solicitate se arată că lipsa unui proiect a permis a permis o cuantificare eronata a valorilor de executie, rolul proiectului tehnic fiind acela de a detalia la nivel de faze de lucrari, toate materialele ce urmeaza a fi incorporate. Este absurd sa se sustina ca apelanta si-a asumat obligatia de a intocmi acest proiect, din moment ce la semnarea contractului de antrepriza, asa cum recunoaste si reclamanta intimata si cum retine si instanta fondului nu exista proiectul modificator al corpului administrativ, ca atare, nu avea cum sa existe un proiect tehnic de detaliu pentru acesta. De altfel, expertul tehnic N. A. recunoaste, conform celor sustinute de parti ca lucrarile s-au facut doar in baza unui deviz estimativ si nu in baza unui proiect Din aceasta perspectiva, a intinderii obligatiilor partilor, consideră ca instanta de fond nu a analizat in concret vointa reala a partilor mai ales ca, dupa modificarea proiectului de catre reclamanta, valoarea pretului de executie nu avea cum sa fie identica cu cea stabilita initial de catre pa rti. Chiar daca s-a stabilit o suma fixa pentru realizarea constructiei insa la aceasta suma fixa partile nu au avut in vedere proiectul de detaliu, era mai mult decat evident ca pentru realizarea unei constructii la cheie, valoarea de executie se poate modifica, mai ales ca, tehnic, pot aparea atat probleme noi, cum au si aparut pe parcurs, dar si posibilitatea de a folosi materiale de calitate diferita dar de acelasi aspect. Obligatiile antreprenorului sunt de executare a lucrarii dupa niste proiecte puse la dispozitie de beneficiar, iar in contractul nr.45/2006 nu se stabileste in sarcina apelantei obligatia de a redacta proiecte. Redactarea unui proiect presupune o expertiza calificata in domeniul de proiectare, or, atata timp cat reclamanta intimata si-a dorit un model deconstructie conform celor realizate in cadrul grupului, era firesc sa puna la dispozitia antreprenorului proiectul integral si integrat. Ceea ce este mai mult decat curios este faptul ca in contract nu se prevede in sarcina apelantei obligatia de a realiza proiectul, nu se prevede nici in sarcina reclamantei intimate obligatia de a preda proiectul constructiei, doar la art.4 se face referire ca la data semnarii contractului beenficiarul - reclamanta - are proiectul constructiei fara insa ca acesta sa fie defalcat pe componente. In raspunsul la intrebarea nr.B de la interogatoriu, reclamanta intimata recunoaste ca si pentru obtinerea autorizatiei de construire s-a depus doar o documentatie fara insa a indica faptul ca la baza obtinerii autorizatiei trebuia sa stea nu doar o simpla autorizatie ci un proiect. Prin proiect al constructiei se inteleg in fapt mai multe proiecte integrate ca se raportate la - PUZ, PUD si CU pentru acest obiectiv, sunt necesare verificarile legale ale proiectului general verificari care trebuie executate de catre verificatori independenti autorizati; ridicarea topografica inregistrata la A. studiul geotehnic; studiu de impact; proiectele pentru racordurile de alimentare si evacuare (apa, canal, gaz, curent, internet); proiectul pentru partea de constuctii (concept, hala, cladire administrativa, amenajare exterioara, etc.) cat si partea de amenajare interioara (concept, amplasament instalatii pana la punctele de racordare a utilajelor, puncte de racordare care vor fi indicate de beneficiarul halei, fundatii etc. Simplu fapt de a descrie modul in care se realizeaza lucrarea nu poate reprezenta o intelegere suficienta a modului efectiv in care se edifica constructia, mai ales ca pentru predarea cartii tehnice a constructiilor se impune si predarea integrala a proiectelor care au stat la baza edificarii lor, or, atata timp cat contractul nu cuprinde care sunt proiectele predate nu se poate pretinde ca lucrarea nu a generat costuri suplimentare. Costurile suplimentare de executie interioara indicate in cuprinsul cererii reconventionale au fost dovedite atat cu inscrisuri, cat si cu expertiza, faptul ca instanta de fond le-a asimilat ca obligatie de suportare de catre apelanta motivat de existenta unui pret ferm stabilit de parti pentru realizarea constructiei nu inseamna ca nu exista o imbogatire fara justa cauza a reclamantei, fapt pe care instanta de fond se impunea sa-I analizeze si sa-I respinga motivat si nu intr-o fraza generica de genul - celelalte pretentii ale paratei se resping -. In masura in care s-ar trimite cauza spre rejudecare in ceea ce priveste stabilirea valorii lucrarilor efectuate in plus la constructii (exceptand lucrarile exterioare) s-ar putea analiza in mod real, implicatiile lipsei unui proiect de detaliu care sa specifice valorile reale de executie. Este de neconceput ca in baza unui deviz estimativ sa se stabileasca un pret fix de executie si raportat la acesta sa se solicite de catre reclamanta despagubiri pentru nerealizarea la timpa lucrarilor sau pentru inchirierea de hala in tara si in Germania. Toate solicitarile de plata ale reclamantei intimate, incuviintate de instanta de judecata in fond, sunt in stransa legatura cu modul in care, total nespecific, s- a solicitat sa fie facuta o lucrare fara sa existe proiectele de detaliu a fazelor de lucrari, fara sa existe astfel o estimare cat mai exacta a valorilor reale necesare executarii lucrarilor. Si apelanta are o vina prin faptul ca a semnat un contract de antrepriza fara a-i fi puse la dispozitie proiectele necesare, insa de aici si pana la interpretarea contractului in defavoarea acesteia motivat de faptul ca a acceptat un pret este mai mult decat incorect. Nu a spus nimeni caapelanta trebuie sa-si recupereze integral toate costurile suplimentare, dar nici nu poate suporta obligatii pe care partile nu le-au transat corect la momentul semnarii contractului doar motivat de faptul ca este executant. Pentru o buna administrare a actului de justitie se impune a stabili fara indoiala care a fost vointa reala a partilor la semnarea contractului, care au fost actele ce au stat la baza exprimarii acestei vointe si daca din actele respective rezulta, o valoare corecta a lucrarilor ce trebuiau executate. Verificând regularitatea apelului C.ea, întemeiat pe dispozițiile art. 137 C. proc. civ. și ale art. 11 și ale art. 20 din L. nr. 146/1997, a pus în discuție excepția anulării ca netimbrat a apelului. A. se reține că dat fiind exercitarea căii de atac, în conformitate cu art. 11 din L. nr. 146/1997, cu modificările ulterioare, O.G. nr. 35/2002, s-a stabilit în sarcina apelantului obligația de a achita taxa judiciară de timbru în sumă de 5136,86 lei și timbru judiciar în sumă de 10 lei. În temeiul dispozițiilor art. 20 alin. 2 din L. nr. 146/1997, apelantul a fost înștiințat să achite sumele datorate cu titlu de taxe de timbru, sub sancțiunea prevăzută de art. 20 alin. 3 din L. nr. 146/1997. Prin art. 1 din L. nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru a fost statuat principiul potrivit căruia acțiunea și cererile introduse la instanța judecătorească sunt supuse taxelor judiciare de timbru prevăzute de acest act normativ. Aceste taxe sunt datorate atât de persoanele fizice cât și de persoanele juridice și ele se plătesc anticipat. Constatând că apelul nu a fost timbrat anticipat, că apelantul nu s-a conformat obligațiilor de timbrare potrivit înștiințării transmise pentru termenul de judecată din (...), (...) -f. 5,6, -instanța de judecată urmează să dea eficiență dispozițiilor art. 20 alin. 1 și 3 din L. nr. 146/1997, respectiv ale art. 35 alin. 5 din Normele metodologice de aplicare a acestui act normativ, și să dispună anularea apelului ca netimbrat. PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII DECIDE: Anulează ca netimbrat apelul declarat de SC M. S. C.-N. împotriva sentinței civile nr. 4069 din (...), pronunțată în dosarul nr. (...) al Tribunalului Comercial C. pe care o menține în întregime. Decizia este definitivă și executorie. Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare. Pronunțată în ședința publică din 7 martie 2012. PREȘEDINTE JUDECĂTORI GREFIER F. T. M. H. D. C. Red.F.T./S.M.D. 2 ex./(...)
| ← Decizia comercială nr. 2074/2012, Curtea de Apel Cluj - Litigii... | Decizia comercială nr. 2218/2012, Curtea de Apel Cluj - Litigii... → |
|---|
