Decizia comercială nr. 54/2012, Curtea de Apel Cluj - Litigii cu profesioniștii
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA A II-A C.Ă,
DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr. (...)
DECIZIA CIVILĂ Nr. 54/2012
Ședința 27 M. 2012
Completul compus din:
PREȘEDINTE A.-I. A.
Judecător A. A. M.
Grefier M. N. Țâr
Pe rol judecarea apelului declarat de apelantul M. M. V. împotriva sentinței civile nr. 5098 din 12 octombrie 2011 pronunțată în dosarul nr. (...) al Tribunalului Comercial C. în contradictoriu cu intimata T. D. D., având ca obiect rezoluțiune contract (...).
La data de (...) se înregistrează din partea intimatei - notă de cheltuieli și la data de (...) se înregistrează din partea apelantului - concluzii scrise.
Se constată că mersul dezbaterilor și susținerile orale ale părților au fost consemnate în încheierea de ședință din data de 20 martie 2012, încheiere care face parte integrantă din prezenta hotărâre, iar pronunțarea s-a amânat pentru data de astăzi.
C U R T E A
Prin sentința civilă nr.5098 din (...) pronunțată înd osarul nr.(...) al Tribunalului Comercial C. s-a admis în parte cererea principală formulată de reclamanta-pârâtă Ț. D. D., în contradictoriu cu pârâtul-reclamant M. M. V., și în consecință:
S-a dispus rezoluțiunea convenției denumite de părți „. de antrepriză
și vânzare-cumpărare";, încheiată la 21 august 2007, referitoare la apartamentul nr. 22, în suprafață de 63 mp, situat la et. III al imobilului ce urma a fi edificat în com. F., sat F., str. Gh. Doja, nr. 2A, în baza autorizației de construire nr. 4. martie 2007 din culpa exclusivă a pârâtului-reclamant M. M. V.
S-a dispus repunerea părților în situația anterioară încheierii acestei convenții, după cum urmează:
A fost obligat pârâtul-reclamant M. M. V. să restituie reclamantei- pârâte Ț. D. D. suma de 40.000,00 euro, în echivalent, în lei, la cursul leu/euro al BNR din ziua plății.
A fost obligat pârâtul-reclamant M. M. V. să plătească reclamantei- pârâte Ț. D. D. dobânda legală în materie comercială aferentă sumei de
40.000,00 euro, arătată în aliniatul anterior, pentru perioada 28 iulie 2009 -
31 august 2011, conform OG nr. 9/2000, actualizată, precum și dobânda legală remuneratorie, aferentă sumei de 40.000,00 euro, arătată în aliniatul anterior pentru perioada 1 septembrie 2011 - data plății, conform art. 3 alin.
1 din OG nr. 13/2011.
S-a respins, ca neîntemeiate pretențiile suplimentare ale reclamantei- pârâte Ț. D. D. reprezentând dobânda legală în materie comercială aferentă sumei de 40.000,00 euro pentru perioada 1 ianuarie 2008 - 27 iulie 2009.
S-a respins, ca neîntemeiată, cererea reconvențională formulată de pârâtul-reclamant M. M. V. în contradictoriu cu reclamanta-pârâtă Ț. D. D., având ca obiect constatarea stingerii obligațiilor pârâtului-reclamant M. M. V. față de reclamanta-pârâtă Ț. D. D. asumate prin convenției denumite de părți „. de antrepriză și vânzare-cumpărare";, încheiată la 21 august 2007, referitoare la apartamentul nr. 22, în suprafață de 63 mp, situat la et. III al imobilului ce urma a fi edificat în com. F., sat F., str. Gh. Doja, nr. 2A, în baza autorizației de construire nr. 4. martie 2007 ca urmare a novației prin schimbare de obiect prin antecontractul din 18 ianuarie 2008, cu cheltuieli de judecată.
A fost obligat pârâtul-reclamant M. M. V. să plătească reclamantei- pârâte Ț. D. D. suma de 4932,40 lei cu titlu de cheltuieli de judecată reprezentând taxă judiciară de timbru și timbru judiciar.
Pentru a hotărî astfel, tribunalul a reținut următoarele:
Din coroborarea antecontractelor de antrepriză și vânzare-cumpărare încheiate de pârâtul-reclamant, în calitate de anteprenor promitent vânzător
și, respectiv, reclamanta-pârâtă, în calitate de beneficiară promitentă cumpărătoare, la 21 august 2007 (f.8-9 dosar judecătorie), respectiv de pârâtul-reclamant, în calitate de anteprenor promitent vânzător și, respectiv, d-l B. S., în calitate de beneficiar promitent cumpărător, la 21 august 2007 (f.10-11 dosar judecătorie), ambele încheiate pentru apartamentul nr. 22, situat în localitatea F., str. Gh. Doja, nr. 2A, cu declarația martorului P. A. (f.36-38 dosar tribunal), cu antecontractele de antrepriză și vânzare- cumpărare încheiate de pârâtul-reclamant, în calitate de anteprenor promitent vânzător și, respectiv, reclamanta-pârâtă, în calitate de beneficiară promitentă cumpărătoare, la 21 august 2007, pentru apartamentele nr. 21, nr. 23, nr. 26, nr. 27 și nr. 28 situate în localitatea F., str. Gh. Doja, nr. 2A (f.56-60), tribunalul a reținut că între reclamanta-pârâtă Ț. D. D. și pârâtul reclamant M. M. V. a intervenit o convenție de natură comercială prin care, ulterior obținerii de către pârâtul-reclamant a autorizației de construire pentru imobilul de locuințe colective edificat în F., str. Gh. Doja, nr. 2A, reclamanta-pârâtă a pus la dispoziția pârâtului reclamant o sumă de bani în vederea finalizării construcției respective și a obținerii unei cote de profit din vânzarea locuințelor astfel edificate.
Pentru a garanta plata de către pârâtul-reclamant către reclamanta- pârâtă a unei cote minime de profit, între pârâtul-reclamant, în calitate de anteprenor promitent vânzător și, respectiv, reclamanta-pârâtă, în calitate de beneficiară promitentă cumpărătoare au intervenit la data de 21 august
2007 șase antecontracte de vânzare-cumpărare având ca obiect apartamentele nr. 21, nr. 22 nr. 23, nr. 26, nr. 27 și nr. 28 situate în localitatea F., str. Gh. Doja, nr. 2A. Astfel cum rezultă din coroborarea acestor convenții, părțile au evaluat apartamentele la suma de câte 40.000 euro fiecare, rezultând astfel o cotă de participare a reclamantei-pârâte la profit de 240.000 euro.
Pozițiile părților și ale martorilor asupra sumei cu care reclamanta- pârâtă a participat la asocierea în participațiune intervenită între ea și pârâtul reclamant sunt divergente, însă cuantumul acestei sume nu prezintă relevanță, deoarece obiectul prezentei cauze nu constă în restituirea sumei respective de către pârâtul-reclamant către reclamanta-pârâtă, ci în rezoluțiunea convenției accesorii încheiate între părți pentru garantareaplății de către pârâtul-reclamant către reclamanta pârâtă a unei cote de profit minime de profit, evaluată de părți pentru apartamentul nr. 22, afectat de pârâtul-reclamant acestei destinații, la valoarea de 40.000 euro. Această estimare cu privire la profit este confirmată expres de declarația martorului P. A. (f.37 verso), care a și arătat că părțile se aflau, inițial, în relații de prietenie, fapt care, coroborat cu intenția probabilă a părților de a nu încheia acte scrise susceptibile să atragă obligații fiscale, a condus la neîncheierea vreunei înscris constatator al contractului de asociere în participațiune, fiind astfel incident art. 1191, coroborat cu art. 1198 C.
Natura juridică a convenției principale dintre părți este aceea de asociere în participațiune, definită de art. 251-252 C. drept operațiunea prin care un comerciant sau o societate comercială acordă uneia sau mai multor persoane ori societăți o participațiune în beneficiile și pierderile uneia sau mai multor operațiuni, sau chiar asupra întregului comerț. Asociațiunea în participațiune poate să aibă loc asemenea și pentru operațiunile comerciale făcute de către necomercianți.
Dată fiind activitatea organizată a pârâtului reclamant de construire a unui imobil de locuințe colective, în scopul revânzării lor și a obținerii de profit, scop la care a aderat și reclamanta-pârâtă, având în vedere și dispozițiile art. 3 pct. 8 C., tribunalul reține natura evident comercială a raporturilor dintre părți.
Desigur, în conformitate cu dispozițiile art. 256 C. asocierile în participațiune trebuie să fie probate prin act scris, iar art. 55 C. permite dovedirea actelor juridice comerciale pentru care legea comercială prevede forma scrisă doar în condițiile prevăzute de art. 1191 C. însă art. 46 C. permite dovedirea obligațiilor comerciale, inclusiv a celor izvorâte dintr-o asociere în participațiune, prin orice mijloc de probă, inclusiv prin audierea de martori sau prin recunoașteri efectuate de părți la interogatoriu, respectiv relațiile inițiale de prietenie dintre părți justifică aplicarea dispozițiilor art. 1198 C.
În speță, astfel cum s-a arătat mai sus, părțile nu au încheiat un act scris cu privire la asocierea lor, însă existența și conținutul actului juridic rezultă fără echivoc din declarația martorului P. A., care se coroborează cu răspunsurile date de pârâtul-reclamant la interogatoriu (f.24-26) și, în final, chiar cu poziția scrisă a reclamantei-pârâte (f.6 dosar tribunal), care a afirmat neechivoc faptul că dorea sa facă o investiție imobiliară, într-o perioadă în care „toată lumea făcea astfel de investiții";. Acest din urmă aspect este confirmat și de declarația martorului Ș. P. D. (f.34-35), care a afirmat expres faptul că intenția reclamantei-pârâte era aceea de a revinde cele 6 apartamente, la prețuri superioare celor de achiziție.
Instanța nu a putut reține ca reală susținerea reclamantei-pârâte potrivit căreia raporturile sale juridice cu pârâtul reclamant s-au limitat la încheierea antecontractelor de antrepriză și vânzare-cumpărare în calitățile de beneficiară promitentă-cumpărătoare, respectiv antreprenor promitent- vânzător, deoarece această alegație este contrazisă atât de declarația martorului P. A., cât și de succesiunea faptelor din prezentul litigiu. Astfel, deși reclamanta-pârâtă avea calitatea de promitentă cumpărătoare a 6 apartamente în imobilul situat în localitatea F., str. Gh. Doja, nr. 2A, iar datele predării posesiei celor 6 apartamente au fost stabilite de părți pentru diverse zile din prima jumătate a anului 2008, reclamanta-pârâtă nu a notat în CF a imobilului niciunul dintre antecontracte (f.81 dosar tribunal) și nici nu a efectuat vreun demers de a intra în posesia vreunuia dintre apartamente până în luna iulie 2009 (f..47-55 dosar tribunal), cu toate căprimarul comunei F. a eliberat certificatul de atestare a edificării construcției la data de 23 aprilie 2009 (f.46), iar construcția a fost înscrisă în CF în temeiul încheierilor de CF nr. 1. noiembrie 2008 și nr. 5054/22 mai 2009
(f.81). Poziția pasivă a reclamantei-pârâte cu privire la valorificarea drepturilor sale rezultate din antecontractele mai sus arătate conduce, în condițiile art. 1203 C., pe calea unei prezumții simple, la concluzia confirmată și de martorul P. A. în sensul că intențiile concordante ale reclamantei-pârâte și pârâtului-reclamant au fost de a valorifica apartamentele din imobilul mai sus arătat, inclusiv cele 6 apartamente antecontractate de reclamanta-pârâtă, către terți, părțile urmând să împartă profitul realizat din vânzarea tuturor apartamentelor din construcția colectivă. Dată fiind afectarea celor 6 apartamente mai sus arătate pentru garantarea plății de către pârâtul-reclamant către reclamanta-pârâtă a cotei sale de profit, tribunalul reține faptul că modalitatea concretă de plată a acestei cote de profit de către pârâtul-reclamant către pârâta-reclamantă era aceea a plății fiecărui „preț"; convenit prin antecontracte după antecontractarea fiecăruia dintre ele de către un terț.
Astfel cum a afirmat și martorul P. A., rămânerea celor 6 apartamente în proprietatea reclamantei-pârâte era o soluție acceptată de părți doar în situația în care apartamentele nu ar fi fost vândute către terți, cu titlu de „. compensare pentru sumele investite";. Dat fiind faptul că în CF pârâtul- reclamant era unic proprietar al întregului imobil, doar acesta putea încheia antecontracte de vânzare-cumpărare cu terții, având acordul tacit al reclamantei-pârâte, astfel cum rezultă din aceeași declarație a martorului P. A.
Deși scopul încheierii celor 6 antecontracte de vânzare-cumpărare între reclamanta-pârâtă și pârâtul-reclamant nu a fost acela de a prefigura încheierea viitoare a unor convenții translative de proprietate, cu consecința dobândirii de către reclamanta-pârâtă a proprietății celor 6 apartamente și a dobândirii de către pârâtul-reclamant a prețurilor celor 6 apartamente, ci a fost acela de a garanta plata cotei de profit convenite prin asocierea în participațiune, acest din urmă scop nu califică drept ilicită cauza antecontractelor de vânzare-cumpărare, scopul garantării plății de către pârâtul-reclamant către reclamanta-pârâtă a cotei de profit convenite nefiind contrar legii sau bunelor moravuri, convențiile încadrându-se în exigențele art. 5 C.
Cu toate acestea, deși pârâtul-reclamant a încheiat antecontractul de vânzare-cumpărare din 21 august 2007 cu d-l B. S. având ca obiect apartamentul nr. 22 (f.10-11 dosar judecătorie), el nu a plătit reclamantei- pârâte cota-parte de profit convenită de 40.000 euro, de achitat după antecontractarea cu un terț a apartamentului respectiv, fapt care constituie o încălcare a obligațiilor sale contractuale, mai sus descrise, conduită care, în conformitate cu art. 1082 C., atrage răspunderea sa contractuală, culpa sa fiind prezumată.
În conformitate cu art. 1020-1021 C., condiția rezolutorie este subînțeleasă totdeauna în contractele sinalagmatice, în cazul când una din părți nu îndeplinește angajamentul său. Într-acest caz, contractul nu este desființat de drept. P. în privința căreia angajamentul nu s-a executat are alegerea sau să sileasca pe cealaltă a executa convenția, când este posibil, sau să-i ceară desființarea, cu daune interese. Desființarea trebuie să se ceară înaintea justiției … .
Astfel cum rezultă din starea de fapt mai sus reținută, pârâtul- reclamant nu și-a îndeplinit obligația de a plăti reclamantei-pârâte cota sade participare la profit corespunzătoare apartamentului nr. 22, în cuantum de 40.000 euro, motiv pentru care tribunalul, în temeiul art. 1020-1021 C. va admite în parte cererea principală formulată de reclamanta-pârâtă Ț. D. D. în contradictoriu cu pârâtul-reclamant M. M. V. și, în consecință, s-a dispus rezoluțiunea convenției denumite de părți „. de antrepriză și vânzare- cumpărare";, încheiată la 21 august 2007, referitoare la apartamentul nr. 22, în suprafață de 63 mp, situat la et. III al imobilului ce urma a fi edificat în com. F., sat F., str. Gh. Doja, nr. 2A, în baza autorizației de construire nr. 4. martie 2007 din culpa exclusivă a pârâtului-reclamant M. M. V.
În temeiul art. 1084-1086 C., ținând cont de aparența de drept a antecontractului de vânzare-cumpărare din 21 august 2007, instanța a dispus repunerea părților în situația anterioară încheierii acestei convenții, după cum urmează:
A fost obligat pârâtul-reclamant M. M. V. să restituie reclamantei- pârâte Ț. D. D. suma de 40.000,00 euro, în echivalent, în lei, la cursul leu/euro al BNR din ziua plății.
În temeiul art. 1088 C., raportat la art. 3 din OG n. 9/2000, a fost obligat pârâtul-reclamant M. M. V. să plătească reclamantei-pârâte Ț. D. D. dobânda legală în materie comercială aferentă sumei de 40.000,00 euro, arătată în aliniatul anterior, pentru perioada 28 iulie 2009 (f.20 dosar tribunal) - 31 august 2011, conform OG nr. 9/2000, actualizată, precum și dobânda legală remuneratorie, aferentă sumei de 40.000,00 euro, arătată în aliniatul anterior pentru perioada 1 septembrie 2011 - data plății, conform art. 3 alin. 1 din OG nr. 13/2011.
În temeiul art. 1169 C., coroborat cu art. 129 alin. 1 C.proc.civ. s-a respins, ca neîntemeiate pretențiile suplimentare ale reclamantei-pârâte Ț. D. D. reprezentând dobânda legală în materie comercială aferentă sumei de
40.000,00 euro pentru perioada 1 ianuarie 2008 - 27 iulie 2009, reținând incidența dispozițiilor art. 1079 C. și a faptului că obligația de plată a sumei de 40.000 euro era condiționată de îndeplinirea de către pârâtul-reclamant a unei obligații de a face (de a antecontracta apartamentul nr. 22 către un terț), obligație căreia nu îi sunt aplicabile dispozițiile art. 43 C.
Cât privește apărarea pârâtului-reclamant în sensul intervenirii novației vechii sale obligații de a garanta prin antecontractarea apartamentului nr. 22 plata unei cote-părți de profit de 40.000 euro către reclamantă cu obligația sa de încheiere în viitor cu soțul reclamantei a unui contract autentic având ca obiect imobilul în suprafață de 4300 mp înscris în CF 8740 F. sub nr. cad 4608, determinată prin antecontractul din 18 ianuarie 2008, tribunalul are în vedere faptul că, în conformitate cu art. 1030 C., novațiunea nu se prezumă, iar voința de a o face trebuie să rezulte evident din act. Nici antecontractul de vânzare-cumpărare din 18 ianuarie
2008 (f.21 dosar judecătorie), nici actul adițional la această convenție (f.22 dosar judecătorie) nu conțin nicio referire la intenția părților de a nova în sensul mai sus arătat.
Singurul mijloc de probă care susține, parțial, poziția pârâtului- reclamant în acest sens este declarația martorului P. A., însă din această probă nu rezultă un acord de voințe al pârâtului-reclamant, soțului reclamantei-pârâte și martorului P. A. cu privire la intenția de a nova, aceasta fiind doar o variantă a înțelegerii dintre ei, rămase neconcretizate într-o novație neechivocă. Astfel, martorul a arătat expres, în finalul declarației, faptul că părțile acestei convenții au luat în calcul și posibilitatea alipirii terenului respectiv cu un alt teren proprietate pârâtului reclamant și a dezlipirii ulterioare a mai multor parcele în scopul construirii de case șiblocuri pe parcelele respective, fapt care înlătură ideea afectării terenului respectiv garantării plății de către pârâtul-reclamant către reclamanta- pârâtă a cotei sale de profit. Mai mult, în declarația sa, martorul Făt A.-V. (f.82 dosar tribunal), semnatar al convenției din 18 ianuarie 2008 (f.21 dosar judecătorie), a arătat expres faptul că în prezența sa nu s-a discutat despre vreo datorie mai veche.
În consecință, în temeiul art. 1169 C., coroborat cu art. 129 alin. 1
C.proc.civ., tribunalul a respins, ca neîntemeiată, cererea reconvențională formulată de pârâtul-reclamant M. M. V. în contradictoriu cu reclamanta- pârâtă Ț. D. D., având ca obiect constatarea stingerii obligațiilor pârâtului- reclamant M. M. V. față de reclamanta-pârâtă Ț. D. D. asumate prin convenției denumite de părți „. de antrepriză și vânzare-cumpărare";, încheiată la 21 august 2007, referitoare la apartamentul nr. 22, în suprafață de 63 mp, situat la et. III al imobilului ce urma a fi edificat în com. F., sat F., str. Gh. Doja, nr. 2A, în baza autorizației de construire nr. 4. martie 2007 ca urmare a novației prin schimbare de obiect prin antecontractul din 18 ianuarie 2008, cu cheltuieli de judecată.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel pârâtul M. M. V.solicitând admiterea apelului, schimbarea hotărârii atacate în sensulrespingerii acțiunii reclamantei și admiterea cererii reconvenționale formulate de pârât, în baza art.282 și următ.C.proc.civ., cu obligarea intimatei la plata cheltuielilor de judecată.
În motivele de apel se arată că prin sentința apelată s-a respins cererea reconvențională formulată de subsemnatul având ca obiect constatarea stingerii obligațiilor ca urmare a intervenirii novației prin schimbare de obiect prin încheierea antecontractului din 18 ianuarie 2008.
Pentru a dispune astfel, instanța de fond a reținut că , din probatoriul administrat în cauză, rezultă că natura juridică a convenției principale dintre părți este aceea de asociere în participațiune , dată fiind activitatea organizată a pârâtului reclamant de construire a unui imobil de locuințe colective , în scopul revânzării lor și a obținerii de profit, scop la care a aderat și reclamanta pârâtă.
Deși instanța a reținut că scopul încheierii celor 6 antecontracte de vânzare-cumpărare încheiate între părți nu a fost acela de a prefigura încheierea viitoare a unor convenții translative de proprietate, cu consecința dobândirii de către intimată a proprietății celor 6 apartamente și a dobândirii de către pârât a prețurilor aferente, ci a fost acela de a garanta plata cotei de profit convenite prin asocierea În participațiune, acest din urmă scop nu califică drept ilicită cauza antecontractelor de vânzare- cumpărare, scopul garantării plății de către apelant a cotei de profit convenite nefiind contrar legii sau bunelor moravuri.
După acest raționament, instanța de fond a apreciat că apelantul nu a plătit intimatei cota parte din profit convenită de 40.000 E., de achitat după antecontractarea cu un terț a apartamentului, fapt care constituie o Încălcare a obligațiilor sale contractuale, conduită care, În conformitate cu art. 1082 Cod C., atrage răspunderea sa contractuală, culpa sa fiind prezumată.
Cu privire la respingerea cererii reconvenționale a subsemnatului apelant, instanța a reținut că, în conformitate cu art. 1030 Cod C. novațiunea nu se prezumă, iar voința de a o face trebuie să rezulte evident din act, iar nici antecontractul de vânzare-cumpărare și nici actul adițional la această convenție nu conțin nici o referire la intenția părților de a nova , singurul mijloc de probă care susține parțial poziția subsemnatului fiinddeclarația martorului P. A., din care insă nu ar rezulta un acord de voință ferm în acest sens.
În ce ne privește apreciem ca netemeinică și nelegală hotărârea primei instanțe, fiind dată cu aplicarea și interpretarea greșită a probelor administrate și a dispozițiilor legale.
În speță, așa cum rezultă din probele administrate starea de fapt a fost următoarea: pârâtul care se ocupa la acea dată de construcții, s-a hotărât să facă o investitie imobiliară si să edifice în F. un bloc cu apartamente, sens în care a obținut o autorizație de construcție și a început edificarea lor.
Pentru că nu avea bani suficienti să finalizeze lucrarea a căutat alti investitori dispuși să participe cu sume de bani, urmând ca apoi să vândă apartamantele și să împartă cu aceștia profitul.
În acest sens, a apelat inițial la martorul P. A. de la care a primit suma de 84.000 E., dar pentru că în scurt timp susnumitul a avut nevoie de acești bani, chiar el a adus pârâtului alte două persoane, în speță intimata și soțul acesteia, pentru a prelua în locul lui investiția, întrucât știa că atât intimata cât și soțul acesteia se ocupă în mod curent de investiții în afaceri imobiliare.
Astfel cei 84.000 E. au fost preluați de la intimată și returnați martorului, iar ulterior, intimata a mai contribuit la realizarea investiției cu aproximativ 56.000 E., în total cu suma de 140.000 E., nicidecum 200.000 așa cum spune ea.
Din aceasta sumă, pe parcurs am restituit câte 10.000 E., 20.000 E., așa încât s-a ajuns la suma de 76.000 total restituită.
Pentru a garanta suma investită, între noi s-au incheiat cele 6 antecontracte, printre care și cel aferent aparatamentului nr.22 care face obeictul prezentei cauze, dar ele nu au reprezentat niciodată în realitate promisiuni veritabile de vânzare-cumpărare, ci doar garanții ale înțelegerilor dintre părți-după cum rezultă din declaratiile extrem de concludente ale martorului P. A.-sigur că părțile, nefiind juriști au calificat fiecare diferit actele încheiate-apelentul a spus că este un împrumut, martorul o asociare în participațiune, garanțiie etc, indiferent de cum le calificăm ințelegerea a fost aceea de " a realiza construcția și de a împărți prifitul realizat în urma vinderii apartamentelor conform cotelor din investiție. Pentru a garanta restituirea sumelor investite soții Ț. și subsemnatul apelant am convenit în sensul de a Î. mai multe antecontracte având ca obiect apartamente din blocul respectiv" după cum rezultă din din declarația martorului P. A., martor semnatar al antecontractelor.
Ulterior, după edificarea și vânzarea tuturor apartamentelor către terți, în condițiile în care a intervenit criza imobiliară, iar prețurile obținute nu au fost cele pe care inițial a sperat să le obțină, am convenit stingerea obligației dintre noi prin încheierea unui nou antecontract de vânzare-cumpărare, cel din (...) asupra unui teren din F., pe care subsemnatul apelant îl deține în proprietate.
Așa încât, subsemnatul arăt că nu datorez nimic nici intimatei și nici soțului acestuia, întrucât am restutuit o parte din bani, iar restul obligației a fost stinsă prin promisiunea vinderii acelui teren pe care intimata o poate valorifica oricând.
De aceea, apreciază că desi instanta de fond a retinut corect faptul că operatiunea reală dintre noi nu a fost o promisiune reală de vânzare- cumpărare, totusi în mod eronat a considerat că- subsemnatul nu as fi returnat intimatei partea din profit cuvenită, întrucât nu numai că am returnat în total suma de aproximativ,! 76.000 E., dar am si încheiat acelantecontract pe terenul din F., pe care intimata il poate valorifica oricând.
Precizază că pentru antecontractul de vânzare-cumpărare din (...) nu am încasat nici o sumă de bani, el fiind încheiat tot în virtutea împrumutului pe care îl datorează reclamantei. S. de mai sus rezultă de altfel din interogatoriu reclamantei cât și din înscrisurile atașate dosarului.
În privește poziția sa privind respingerea acțiunii intimatei se justifică prin faptul că petitul de rezoluțiune nu este înteiemeiat deoarece, ... antecontractele au fost rezoluționate prin voința reală a părților, respectiv prin novație.
În acest sens, arăt că între noi a avut loc o primă novație prin schimbarea unuia dintre subiectele raportului de obligații originar, respectiv prin schimbarea creditorului , a dlui P. A. L. cu reclarnanta, iar ulterior, a avut loc o altă novație, prin schimbarea obiectului obligației, sens în care s-a încheiat antecontractul din (...).
O dată cu încheierea acestuia voința părților a fost de rupere a actelor încheiate până atunci și stingere în acest mod a tuturor obligațiilor rezultând din toate celelalte antecontracte. Condiția intenției comune a părților de a nova este într-adevăt prevăzută expres de art. 1130 Cod C. care dispune .novația nu se prezumă. Voința de a face trebuie să rezulte evident din act". Prin termenul act este necesar să se Înțeleagă actul juridic în -
. de negofium adică de operațiune juridică, și nicidecum de instrumentum sau înscris constatator al unei operații juridice, așa cum rezultă din interpretarea jurlsprudențel. Voința de a nova trebuie să fie certă și clară, fără să fie necesară o formă sacramentală.
În speță, susține că această voință a fost certă și că ea rezultă din comportamentul neechivoc atât al meu cât și al reclamantei , nefiind necesar să fie stipulat expres în convenția încheiată la data de (...), așa cum susține instanța de fond. De altei, această voință rezultă din împrejurările conexe cauzei, precum: prețul mic din antecontracte, faptul că apartamentele au fost înstrăinate unor terți cumpărători, fără opoziția manifestă a reclamantei, încheierea antecontractului din (...), care a avut loc imediat după datele de predare a apartamentelor.((...)) precum și existența a trei antecontracte de vânzare-cumpărare încheiate cu P. A. L., lipsa donezilor de plată a prețului și de încasare a prețului pentru toate convențiile.
Pe de altă parte, chiar dacă nu a fost stipulată expres în convenție, voința de a nova ea poate fi probată prin orice mijloc de probă, acesta fiind și motivul pentru care am soliciat audierea martorului P. A. L.
Un fapt semnificativ probat în fața dumneavoastră tot prin aceeași probă testimonială este faptul că acest martor a văzut cum s-au restituit
20.000 E.- în total restituindu-se 76.000 E., râmând neachitată 64.000 E. din suma inițial investită, dar pe care nici pe aceasta apelantul nu trebuie să o plătească întrucât a intervenit novația prin încheiarea antecontractului din (...) asupra terenului din F. , prin care părțile practic au convenit stingerea vechii obligații concomitent cu nașterea celei noi asupra terenului, fapt probat tot prin aceeași declarație de martor care spune foarte clar "am convenit cu pârâtul schimbarea garanției din apartamente pe teren, deoarece prețul apartamentelor scăzuse și garanția nu mai era sigură", susțineri pe care instanța de fond le trece cu vederea, fără să motiveze hotărârea în raport de ele.
S. de mai sus rezultă de altfel din interogatoriul pârâtului, din probele testimoniale cât și din înscrisurile atașate dosarului.
În ceea ce privește faptul că antecontractele au fost semnate de intimată, iar antecontractul pe teren de soțul acesteia, arată că în speță nu sunt încălcate condițiile novației, operând mandatul tacit de reprezentare între soți, toate convențiile fiind acte de dobândire, iar soții Ț. fiind cunoscuți pentru faptul că se ocupau împreună de investiții imobiliare.
Pe de altă parte, chiar dacă nu a fost stipulată expres în convenție, voința de a nova ea poate fi probată prin orice mijloc de probă, acesta fiind și motivul pentru care am soliciat audierea martorului P. A. L., a cărui măturie este cea mai concludentă probă din cauză, ceilalți martori audiați necunoscând decât împrejurări conexe cauzei neasistând la discuțiile și înțelegerile părților.
Intimata reclamanta a depus intimpinare (f. 26-29) prin care a solicitat respingerea apelului ca nefondat si obligarea apelantului parat la plata cheltuielilor de judecata din apel .
In sustinerea pozitiei sale procesuale arata dupa indicarea argumentelor apelantului ca in speta nu este posibila o novatie cata vreme cele doua acte juridice cel vechi si cel nou s-au incheiat intre parti diferite
,cata vreme actul nou nu face nici o referire la intentia partilor de a nova
.Totodata intimata reclamanta arata ca novatia nu poate fi dovedita prin orice mijloc de proba ci doar prin act scris .Intregul apel vizind novatia se fundamenteaza pe depozitia martorului P. A. desi aceasta persoana este una interesata .
Raporturile juridice reale dintre parti sunt cele din antecontractul de vanzare cumparare depus la dosar iar paratul nu si-a indeplinit cu rea credinta obligatiile aferente acestui act juridic instrainand obiectul antecontractului de vanzare cumparare unui tert .Ipoteza paratului nu poate fi acceptata intrucit contravine realitatii faptice si juridice intrucit atat novatia cit si asocierea in participatiune pot fi dovedite doar cu acte scrise .
Analizind apelul declarat prin prisma motivelor invocate,a probelor administrate in cauza si a dispozitiilor legale incidente in materie C.ea retine urmatoarele :
Un prim aspect care se impune a se lamuri in speta este acela al stabilirii raporturilor juridice reale nascute intre reclamanta si parat .
Acest lucru se impune avind in vedere ca prima instanta a stabilit ca in realitate intre parti s-a incheiat un contract de asociere in participatiune si desi ajunge la aceasta concluzie rezolutioneaza un antecontract de vanzare cumparare aspect criticat prin motivele de apel cuprinse in pagina 2 a motivelor de apel .
Totodata acest aspect se impune a fi clarificat cu necesitate intrucit doar stabilind raporturile juridice reale dintre parti se poate da o solutie legala atat cererii principale cit si cererii reconventionale, partile putind fi obligate doar la obligatiile ce si le-au asumat in mod real .
Raportat la acest aspect pozitia partilor a fost diferita pe parcursul solutionarii litigiului .Astfel reclamanta a promovat actiunea sustinind ca intre ea si parat s-au incheiat 6 antecontracte de vanzare cumparare din care unul face obiectul prezentului litigiu (celelalte 5 fac obiectul dosarul nr.(...)* al Tribunalului C. )si care dovedesc raportul juridic stabilit in mod real intre parti .Pozitia procesuala a reclamantei a ramas constanta pe tot parcursul derularii procesului in prima instanta inclusiv in raspunsurile la interogator(f. 27-30 dosar fond ),cu ocazia concluziilor orale si scrise din fata primei instante cit si in fata instantei de apel in intimpinarea depusa si cu ocazia cuvantului pe fond in apel .
In ce priveste paratul cu ocazia intimpinarii depuse in fata Judecatoriei C. N. (f. 17-20 dosar (...) a Judecatoriei C. N. )acesta a aratat ca in realitate intre parti nu s-a incheiat un antecontract de vanzare cumparare ci reclamanta i-a imprumutat suma de 140.000 EUR cu scopul ca paratul sa finalizeze lucrarile demarate la constructia din care faceau parte apartamentele obiect al antecontractelor de vanzare cumparare reclamanta urmarind obtinerea unui profit din dobanzile consistente ale imprumutului
.Restituirea imprumutului si a acestor dobanzi consistente era garantata prin incheierea celor 6 antecontracte de vanzare cumparare .
Aceasta pozitie procesuala a fost mentinuta si la luarea interogatoriului in fata instantei de fond (f. 24-26 dosar fond ).Cu ocazia raspunsului la interogator paratul a arata ca antecontractele de vanzare cumparare era simulate si ca in realitate ele erau incheiate pentru a garanta imprumutul luat de la reclamanta . Suma data lui de catre reclamanta era de 140.000 de EUR din care i-a restituit 76.000 EUR asa cum a aratat si reclamanta in notele de sedinta de la f. 6 dosar fond. Aceste obligatii au fost stinse prin novatie respectiv prin incheierera antecontractului de vanzare cumparare pe teren astfel ca antecontractele de vanzare cumparare ale apartamentelor au fost reziliate de plin drept .Aceasta pozitie procesuala in sensul ca intre parti in mod real nu s-a incheiat un antecontract de vanzare cumparare s-a mentinut si cu ocazia concluziilor pe fond orale si scrise din fata primei instante ,prin cererea de apel cit si cu ocazia cuvintului pe fond in apel .Ceea ce apelantul nu a criticat este statuarea primei instante asupra naturii juridice a actului secret dar si-a mentinut pozitia procesuala in sensul ca antecontractul de vanzare cumparare nu reprezinta adevaratul raport juridic dintre parti si ca obligatiile stablite in mod real intre parti s-au stins prin novatie .
Coroborind aceste pozitii procesuale ale partilor cu intreg materialul probatoriu si tinind cont de imprejurarea ca paratul in motivele de apel nu a criticat statuarea primei instante cu privire la natura juridica a actului secret criticand doar rezolutiunea actului aparent desi a invocat ca acest antecontract este simulat C.ea apreciaza ca intr-adevar intre parti nu s-a incheiat niciodata in mod real un antecontract de vanzare cumparare ,actul pe care reclamanta isi intemeiaza actiunea principala fiind unul simulat .
Astfel in raspunsul la intrebarea 10 din interogator reclamanta a aratat ca este investitor si se ocupa de vanzarea cumpararea de apartamente .
Pentru apartamentul in litigiu cumparat impreuna cu alte 5 apartamente si de care nu se poate face abstractie intrucit ele reprezinta o singura operatie juridica intre parti reclamanta a sustinut si dovedit ca a contractat un imprumut bancar (f.10-21 dosar fond) Practic reclamanta a sustinut ca a cumparat in acel bloc care se edifica de catre parat 6 apartamente ceea ce inseamna ca din creditul bancar obtinut de 300.000
EUR pentru aceste 6 apartamente reclamanta a folosit 240.000 EUR .
Creditul bancar a fost luat in iulie 2007 cu o DAE de 6,38%.Din desfasuratorul creditului aflat la f. 77-80 dosar fond rezulta ca in timp pana la finalul perioadei de creditare reclamanta trebuia sa restituie pentru suma de 300 000 E. imprumutata suma de 521.014 EUR.Aplicind aceeasi proportie a dobanzii la suma de 240.000 euro folosita in speta pentru cele 6 apartamente rezulta ca reclamanta in timp trebuia sa restituie pentru investitia sa imobiliara suma de 378.192 E..
La dosar aceasta a depus pentru a dovedi ca atat in anul 2007 cit si in anul 2008 piata imobiliara era in crestere si ca atare novatia invocata decatre parat era exclusa pretul cu care se vindeau atat in 2007 cit si in 2008 apartamentele in zona blocului in litigiu (f. 67-74 dosar fond ) .
Raportind aceste preturi la apartamentul ce face obiectul antecontractului de vanzare cumparare din speta rezulta ca acest apartament de 63 mp finisat se vindea in 2007 cu un pret maxim de 47.250
E. .Si celelalte 5 apartamente aveau tot 63 mp(f. 56-60 dosar fond ) deci pretul lor de vanzare maxim in 2007 era de 47.250 euro/apartament.Rezulta asadar ca valoarea pe care o putea obtine la data luarii creditului din cele 6 apartamente era de circa 283.500 E. cu 100.000 EUR mai putin decat suma pe care reclamanta trebuia sa o restituie bancii in baza contractului de credit imobiliar .Daca s-ar avea in vedere suma indicata de catre parat ca fiind data lui de catre reclamanta respectiv 140.000 E. pentru aceasta suma, suma pe care reclamanta trebuie sa o restituie bancii era de 220.600 EUR
.Apartamentele valorau asa cum s-a aratat mai sus circa 283.500 E. ceea ce ducea la un profit si dupa plata creditului bancar de 60.000 EUR ceea ce pare mai credibil pentru o persoana care arata ca se ocupa cu afaceri imobiliare .
Este evident ca o persoana care se ocupa de vanzari, cumparari de imobile asa cum a aratat reclamanta ca se ocupa nu ar fi investit in maniera indicata de catre reclamanta in cererea de chemare in judecata si in restul notelor scrise intrucit aceasta investitie la momentul realizarii ducea cert la o pierdere de 100.000 de EUR .
Un alt aspect care sustine ca actul de catre reclamanta se prevaleaza in fundamentarea actiunii principale este unul simulat este ca in ultimul antecontract incheiat respectiv cel din data de (...)(toate celelalte 5 contracte s-au incheiat in 2108.2007)lipseste cu desavarsire pretul dar se arata ca el este achitat integral ceea ce indica in mod categoric lipsa de diligenta a partilor in a stabili elementele raportului juridic dintre ele ,lipsa explicabila avind in vedere ca unul era constructor de imobile iar celalalt investitor doar din perspectiva faptului ca acest antecontract era simulat si nu stabilea raportul juridic real dintre parti .
Un alt aspect care dovedeste aceeasi teza este ca reclamanta a achitat tot pretul pentru apartamentele contractate desi ele erau in curs de construire contrar practicii stabilite in cazul constructiilor in curs de edificare si conform careia pretul se platea in transe pe masura ridicarii constructiilor si la final un rest de pret care reprezenta majoritatea pretului .
In raspunsul la interogator reclamanta justifica aceasta atitudine prin imprejurarea ca astfel a obtinut un pret mai scazut .Aparent aceasta justificare reala intr-adevar ar parea pertinenta insa ea nu se coroboreaza cu restul probelor .Astfel in celelalte raspunsuri la interogator reclamanta arata ca l-a cunoscut pe parat prin intermediul martorului A. P. care le era prieten ei si sotului ei si care i-a spus ca paratul era o persoana de incredere
.Bazindu-se exclusiv pe aceasta recomandare a martorului P. A. desi stia ca imobilul nu are CF (raspuns intrebarea 9 )reclamanta i-a dat paratului in iulie 2007 200.000 EUR pentru a cumpara 5 apartamente la un pret avantajos, fapt putin credibil coroborat cu calitatea de investitor a reclamantei ,cu imprejurarea ca banii erau luati cu o dobanda mai mare decit pretul ce se putea obtinere din vanzarea apartamentelor chiar si la acel moment .
Martorul P. A. (f. 36-38 dosar fond ) martor care a pus in legatura partile litigante a indicat in depozitia lui ca in realitate reclamanta si sotul ei nu au cumparat apartamente in blocul pe care paratul il construia ci au dorit o investitie imobiliara adica sa investeasca o suma de bani in realizareaunei cladiri si a imparti cu paratul profitul rezultat in urma vinderii apartamentelor conform cotelor de investitie .Initial martorul era cel care investise suma de bani in construirea blocului respectiv dar dorea sa "iasa din afacere";pentru ca urmarea alte proiecte .
Martorul a indicat doar suma initiala investita de reclamanta respectiv de sotii T. respectiv 82.000 sau 84.000 EUR fara a sti in total care a fost suma investita
Intelegerea era ca apartamentele sa fie cit mai repede vandute pentru o obtine un profit cit mai mare iar investitorii erau de acord cu aceasta vanzare care corespundea scopului investitiei.
Antecontractele de vanzare cumparare aveau rolul de a garanta restituirea sumelor investite si in situatia cea mai rea (daca apartamentele nu s-ar fi vandut)ar fi ramas cu aceste apartamente ca o minima compensare pentru sumele deja investite .
Ceea ce a mai subliniat martorul a fost ca niciodata nu a fost vorba de un imprumut cu dobanda aspect retinut si de catre instanta in calificarea juridica a actului secret .
Aceasta depozitie se coroboreaza cu aspectele mai sus indicate privind creditul bancar contractat de catre reclamanta ,modalitatea de incheiere a antecontractelor de vanzare cumparare ,de mentionare a achitarii pretului si chiar cu unele din raspunsurile la interogator ale reclamantei ca martorul a fost cel care le-a recomandat aceasta investitie imobiliara .
In ce priveste depozitia martorului S. P. D. (f. 34-35 dosar fond ) aceasta depozitie sustine pozitia procesuala a reclamantei ca adevaratul raport juridic dintre parti a fost acela stabilit in antecontractul de vanzare cumparare .Insa acest martor cunoaste toate cele relatate asa cum arata de altfel in finalul depozitiei doar din discutiile pe care le-a avut cu reclamanta practic acest martor reproducind cele relatate lui de catre reclamanta .El nu a fost prezent la nici discutie dintre partile litigante in legatura cu tranzactia din speta.Imprejurarile la care a participat efectiv respectiv vizita la apartamente in anul 2009 si discutiile cu cumparatorii sunt irelevante in stabilirea raportului juridic real dintre parti intrucit vizeaza raporturi cu terte persoane .Relatarile din depozitie privind pe martorul P. A. nu concorda nici cu raspunsul la interogator al reclamantei care a recunoscut ca a investit suma de bani la recomandarea acestui martor .
Ca atare aceasta depozitie nu poate fi luata in calcul intrucit nu se coroboreaza cu celelalte probe administrate in cauza iar pentru aspectul esential de stabili raportul juridic din speta doar reproduce relatarile facute martorului de catre reclamanta .
Coroborind toate aspectele sus indicate se poate stabili cu certitudine ca intre parti in mod real nu s-a incheiat un antecontract de vanzare cumparare pentru apartamentul nr. 22 din imobilul situat in F. str. G. Doja nr. 2A.
Adevaratul raport juridic intre parti a fost acela retinut de catre prima instanta respectiv asociere in participatiune reclamanta investind o suma de bani in actul de comert realizat de catre parat, acela al construirii unui bloc cu scopul de a imparti profitul rezultat in urma vinderii apartamentelor.
Antecontractul de vanzare cumparare incheiat o data cu intelegerea secreta este actul in care in mod voit (avind in vedere ca toate autorizatiile pentru contructie si terenul erau pe numele paratului )partile au deghizat integral aceasta intelegere reala ,actul aparent conferind reclamantei in acelasi timp ";o garantie";ca nu va pierde suma investita in cel mai rau caz ramanind asa cum a aratat martorul P. A. cu proprietatea apartamentuluidaca acest apartamente nu s-ar mai fi putut vinde iar scopul asocierii nu ar fi putut fi atins asadar .
Chiar si in ipoteza in care s-ar aprecia la fel ca si prima instanta ca antecontractul de vanzare cumparare ar fi doar partial deghizat in sensul ca in mod real el ar avea un caracter accesoriu conventiei principale de asociere in participatiune efectul sau ar fi unul limitat la ipoteza la care apartamentele nu s-ar fi vandut unor terti ceea ce nu este cazul in speta si conferau dreptul de a ramane cu proprietatea acelui apartament ca o modalitate de plata a obligatiei de restituire a sumelor investite de reclamanta fara a conferi insa alte drepturi .
Modul in care partile au conceput "garantiile"; platii sumelor de bani datorate in baza contractului de asociere in participatiune incalca dispozitiile legale privind garantiile din dreptul civil roman si ca atare ele fraudeaza legea fiind nule absolute ca si garantii ale platii sumelor din contractul de asociere in participatiune.
Totodata ipoteza indicata de catre prima instanta in care aceste acte ar produce efecte este asa cum s-a aratat deja situatia in care apartamentele nu s-ar vinde altfel spus ipoteza in care scopul asocierii nu s-ar realiza .In speta acest scop s-a realziat (chiar si apartamentul in litigiu s-a vandut ) dar si in aceasta situatie intelegerea partilor nu era una ca actul sa fie un veritabil antecontract de vanzare cumparare ci ele au reglementat doar transferul de proprietate ca o modalitate de plata pentru sumele nascute din asocierea in participatiune fara a se naste drepturi specifice incheierii unui antecontract de vanzare cumparare.
Ca atare indiferent daca s-ar retine in speta existenta simulatiei prin deghizarea naturii juridice ,fie asa cum a retinut prima instanta caracterul accesoriu al antecontractului de vanzare cumparare cu efecte in ipoteza in care nu se vindeau apartamentele asa cum s-a aratat mai sus prin o deghizare partiala a acestui antecontract este cert ca intre parti nu s-a incheiat un antecontrat de vanzare cumparare care sa dea nastere in sarcina respectiv in favoarea lor la drepturile si obligatiile specifice promitentului vanzator si promitentului cumparator .
In aceste conditii nu se poate retine in speta o neexecutare a obligatiilor contractuale de catre un promitent vanzator si sa se rezolutioneze acest antecontract intrucit ar insemna ca raporturile juridice dintre partile participante la simulatie sa se solutioneze in baza actului aparent si nu a celui secret, singurul care conform art. 977 corob cu art. 1175 fostul C.civ produce efecte in raporturile dintre partile contractante
Este bine stiut ca actiunea in simulatie este o actiune in constatare care poate fi exercitata oricind ea fiind imprescriptibila .Acest caracter imprecriptibil este in concordanta cu principiul ca aparenta in drept poate fi inlatura oricind actul juridic simulat nefiind susceptibil de consolidare prin trecerea timpului .In concordanta cu acelasi principiu ca actul aparent poate fi oricind inlaturat este ca simulatia poate fi invocata nu doar pe cale de actiune ci asa cum se arata in literatura de specialitate si pe cale de exceptie
,in aparare atunci cind se incearca valorificarea actului aparent. Altfel spus intr-o actiune intemeiata pe actul aparent paratul nu este obligat sa promoveze o actiunea in simulatie ci este suficient ca in apare pe cale de exceptie sa indice si sa dovedeasca adevaratele raporturi juridice pentru a paraliza actiunea intemeiata pe actul aparent ce trebuie inlaturat si caruia nu ii pot fi recunoscute nici in aceasta situatie efecte juridice intre partile contractante .Si in speta asa cum s-a aratat mai sus paratul a invocat in mod constant pe tot parcursul litigiului in aparare pe cale de exceptie (chiardaca nu a catalogat-o ca atare fapt irelevant din perspectiva art. 83 C. )ca actul pe care reclamanta isi intemeia actiunea nu este cel real ci este unul simulat ,pozitie procesuala mentinuta si in pagina 2 din motivele de apel
.Totodata cererea reconventionala formulate are ca premisa adevaratele raporturi juridice dintre parti asa cum au rezultata din probatiune .
In cazul simulatiei prin deghizarea fie totala ,fie partiala daca inscrisul aparent este incheiat in forma scrisa cit si in cazul asocierii in participatiune actul scris este cerut ad probationem .Pentru ambele ipoteze sunt asadar aplicabile prevederile art. 1191 alin 1 si 2 din vechiul C.civ .Si in aceste ipoteze insa sunt incidente prevederile art. 1191 alin. 3 C.civ in sensul ca partile pot conveni expres sau tacit sa dovedeasca cu martori in cazurile prevazute de art. 1191 alin. 1 si 2 C.civ .In speta intre parti la termenul de judecata din data de (...) a intervenit o asemenea intelegere tacita ambele parti declarindu-se de acord cu audierea martorilor propusi de partea adversa astfel ca actul secret si respectiv actul de asociere in participatiune a putut fi dovedit prin martori .
Rezulta asadar ca in speta cererea de chemare in judecata intemeiata pe actul aparent nu poate conform art. 977 C.civ corob cu art. 1175 C.civ produce efecte intre partile litigante astfel ca in temeiul acestor texte de lege si a art. 296 C. C.ea va admite apelul si va schimba solutia in ceea ce priveste aceasta actiune in sensul respingerii ei .
In ceea ce priveste cererea reconventionala aceasta a fost formulata ulterior audierii martorului P. A. si urmareste a se constata ca obligatiile dintre parti asumate pentru apartamentul 22 s-au stins printr-o novatie prin schimbare de obiect .In esenta prin cererea reconventionala paratul urmarea sa obtina o statuare a instantei ca singura obligatie pe care o mai are fata de reclamanta din toata problematica mai sus expusa dupa plata sumei de
76.000 E. recunoscuta de reclamanta in notele scrise de la f. 6 este transmiterea proprietatii asupra terenului vizat de antecontractul din (...) .In motivele de apel vizind aceasta cerere reconventionala se arata ca dovada acestei novatii este depozitia martorului P. A. .
Depozitia sus indicata nu vizeaza insa novarea actului secret respectiv a contractului de asociere in participatiune ci se refera doar schimbarea ".i
"adica a actului aparent .
Pornind de la concluziile statuate raportat la cererea principala este evident ca in speta nu se poate constata novatia in privinta actului aparent sau cel putin in cazul deghizarii partiale in privinta actului de ". ". contractului de asociere in participatiune ,care insa nu stinge obligatia principala de a plati cota de profit existenta, obligatie care s-a mentinut si dupa ianuarie 2008 asa cum rezulta si din depozitia martorului P. A. si care producea efecte asa cum rezulta din acceasi depozitie doar in ipoteza in care apartamentele nu se puteau vinde .
Cata vreme actul aparent nu produce efecte intre parti in speta este evident ca nu se poate vorbi in aceeasi cauza de o novatie a actului aparent
.Totodata novatia presupune existenta unei obligatii vechi valabile ori este cert ca obligatia din actul aparent nu exista si deci nu este o obligatie valabila .
Pentru ipoteza deghizarii partiale in care antecontractul de vanzare cumparare ar avea rolul de garantie accesorie contractului principal dintre parti este de observat ca si in depozitia martorului P. A. se vorbeste doar de schimbarea garantiei cu mentinerea intelegerii anterioare respective cea nascuta din contractul de asociere in participatiune .Ceea ce s-a schimbat dupa acest martor sunt doar aceste acte deghizate partial si care puteauproduce efecte asa cum a retinut prima instanta doar in ipoteza in care apartamentele nu se putea vinde si nu se realiza scopul asocierii .Ori in speta asa cum arata si paratul in apel apartamentele s-au vandut.
Ca atare obligatia stabilita initial aceea de a participa la beneficii si pierderi specifie contractul de asociere in parcipatiune nu s-a novat ea raminind aceeasi asa cum arata si martorul P. A. .
Modul in care partile au conceput "garantiile"; platii acestor sume de bani incalca dispozitiile legale privind garantiile din dreptul civil roman si ca atare in mod legal ele nu pot reprezenta decit prin frauda la lege garantii ale platii sumelor din contractul de asociere in participatiune .Nefiind garantii valabile ele nu pot fi novate ca si garantii intrucit asa cum s-a aratat mai sus o prima conditie pentru novatie este ca obligatia sa fie valabila .
Si pentru ultima ipoteza ca ele ar fi produs efectele unui act real respectiv daca apartamentele nu ar fi vandute este de obsevat ca aceasta ipoteza nu este prezenta in speta intrucit apelantul a aratat ca apartamentele au fost vandute inclusiv cel din speta si la momentul presupusei novatii nu s-a avut in vedere aceasta ipoteza in care s-ar fi putut vorbi de o obligatie reala ci doar imprejurarea ca ele nu mai acopereau "ca si garantie "suma de care reclamanta dorea sa o obtina din asocierea cu paratul .Ca atare nici in aceasta situatie nefiind intrunite ipotezele avute in vedere de parti nu exista o obligatie reala veche si valabila si care ar putea fi novata.
In plus C.ea retine ca din depozitia martorului admisibila ca proba a novatiei conform art. 1193 alin. 3 C. nu rezulta cu certitudine existenta acestei novatii aceasta depozitie continind o serie de neconcordante si neputindu-se corobora cu antecontractul incheiat la (...) si cu depozitia martorului Fat A. V. (f. 82 dosar fond ).
Astfel din depozitia martorului P. A. in ce priveste mobilul acestei schimbari de garantie se arata ca acesta a constat in imprejurarea ca pretul apartamentelor scazuse aproape la jumatate si nu mai reprezentau o garantie suficienta pentru restituirea sumelor investite.
In ianurie 2008 criza imobiliara nu debutase si nici macar nu afecta in vreun fel piata imobiliara romana care a dat primele semne de descrestere a preturilor incepind cu martie 2008.Apoi martorul arata ca garantia care se primea in schimb era un teren pe care sotul reclamantei si el doreau sa construiasca .Ori daca intervenise deja criza imobiliara era exclusa primirea ca si garantie pentru sumele investite a unui teren tot pentru a construi daca era cert ca aceste constructii nu mai erau o afacere viabila.
In actul incheiat in (...) cu sotul reclamantei (aspect irelevant intrucit exista intre soti mandatul reciproc de reprezentare reglementat la aceea data de fostul art. 35 din Codul familiei )nu se face nici o referire la antecontracte anterioare .Nici actele aditionale nu fac o asemenea referire astfel ca din acest act juridic nu rezulta o novatie (f. 21-23 dosar judecatorie) Depozitia martorului semnatar al antecontractului din (...) este in sensul ca in fata sa nu s-a discutat despre nici o datorie mai vechie si nici nu s-a platit vreun pret .
Martorul P. A. nu sustine ca prin acest antecontract s-a dorit sa se plateasca ce se mai datora in baza actului secret dintre parti ci doar ca s-a dorit schimbarea garantiei .
Ca atare singura proba a novatiei in sensul schimbarii ".i"; si nu in sensul dorit de catre parat acela de a se constata ca nu mai are nici o obligatie fata de reclamanta ar fi exclusiv depozitia martorului P. A. dar care datorita neconcordantelor sus indicate nu poate fi apreciata de catre instanta ca fiindconforma cu realitatea .Oricum si reala daca ar fi nu ar putea duce la admiterea cererii reconventionale intrucit se refera doar la ". garantiei "asa cum aceasta sintagma a fost inteleasa de parti si a fost mai sus expusa.
Avind in vedere aceste considerente rezulta ca in speta nu se poate retine existenta unei novatii astfel ca in baza art. 1131 fostul Cod civil
,art.296 C. urmeaza a se pastra solutia data de catre prima instanta in ceea ce priveste cererea reconventionala .
In temeiul art. 298,276,274 C. si avind in vedere schimbarea in parte a sentintei primei instante C.ea va obliga intimata reclamanta sa plateasca cu titlu de cheltuieli de judecata in apel suma de 2468,73 lei constind in taxa de timbru si timbru judiciar aferente apelului declarat pe cererea principala (f. 2 verso ,f. 17).
In ce priveste onorariile avocatiale in apel apelantul a achitat un onorar avocatial de 2000 lei (f. 23)iar intimata reclamanta un onorar de 4480 lei (f.
30-34).C.ea a apreciat ca din aceste onorarii pentru cererea principala este aferent un procent de 70% iar pentru cererea reconventionala un procent de
30%.Avind in vedere ca reclamanta a cazut in pretentii pentru cererea principala iar paratul in cererea recoventionala va compensa onorariile avocatiale in proportiile sus mentionate ,proportii care duc la acelasi cuantum al onorariului avocatial datorat reciproc de catre parti .Indiferent de aceasta proportie compensarea era posibila in sensul ca fiecare parte isi suporta propriul onorariu avind in vedere ca fiecare a cazut in pretentii pe o parte din litigiu.
In ce priveste cheltuielile de judecata de la fond paratul a solicitat in prima instanta taxa de timbru si onorariul avocatial de 1200 lei .Din incheierea de admanare a pronutarii rezulta ca aceste cheltuieli sunt aferente cererii reconventionale si ca pentru pozitia procesuala aferenta cererii principale nu s-au solicitat cheltuieli de judecata de catre parat astfel ca respingerea acesteia nu duce la cheltuieli de judecata suplimentare in sarcina paratei .Aceeasi pozitie procesuala a fost mentinuta si in cererea de apel unde la obiectul apelului se solicita respingerea actiunii fara a se solicita si cheltuieli de judecata si admiterea cererii recoventionale cu cheltuieli de judecata constind in taxa de timbru si onorar avocat .
PENTRU ACESTE MOTIVE IN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite apelul declarat de apelantul M. M. V. domiciliat în C.-N., str.C. nr.160, bloc corp 1, ap.5, jud.C., împotriva sentinței civile nr. 5098 din (...), pronunțată în dosarul nr. (...) al Tribunalului Comercial C. pe care o schimbă în parte, în sensul respingerii cererii de chemare în judecată.
Menține restul dispozițiilor sentinței atacate respectiv cele privind respingerea cererii reconvenționale.
Obligă intimata să plătească apelantului suma de 2468,73 lei cheltuieli de judecată în apel.
Compensează cheltuielile de judecată constând în onorariu avocațial în apel.
Decizia este definitivă și executorie.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată înședința publică din 27 martie 2012.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR GREFIER A. I. A. A. A. M. M. N. ȚÂRred.AAM/AC
4 ex. - (...)jud.fond.Moțu F.
| ← Decizia comercială nr. 8540/2012, Curtea de Apel Cluj - Litigii... | Decizia comercială nr. 4/2012, Curtea de Apel Cluj - Litigii cu... → |
|---|
